NEWS
FOTO&VIDEO EXCLUSIV. Corespondență de la New York – Klaus Iohannis și Papa Francisc au participat la sesiunea de deschidere a Summit-ului ONU
Published
7 years agoon

Pe 25 septembrie, începând cu ora locală 09.30 (16.30 în România), a avut loc momentul inaugural al summit-ului ONU privind adoptarea Agendei de Dezvoltare post-2015. Președintele Klaus Iohannis a participat la deschiderea sesiunii și va asista la alocuțiunea Papei Francisc I.
În deschiderea oficială a summit-ului, începând cu ora locală 10.15 (17.15 în România), Papa Francisc I s-a adresat Adunării Generale. De la ora 11.00 (18.00 în România), a continuat sesiunea plenară a Summit-ului ONU pentru adoptarea agendei de dezvoltare durabilă.
CaleaEuropeana.ro a transmis LIVE prin intermediul corespondenților săi de la New York cele mai importante evenimente și declarații din cadrul summitului, de la ora locală 10.00 (în România – 17.30).
Sursă video: CaleaEuropeana.ro
Sursă video: United Nations Web TV
EXCLUSIV:
IMAGINI VIDEO cu președintele KLAUS IOHANNIS la prima sa participare la ONU.
Primirea PAPEI la ONU. Klaus Iohannis a fost prezent în sală.
UPDATE, ora 18:20
Papa Francisc a subliniat, în discursul susținut în fața Adunării Generale a ONU, necesitatea de a combate schimbările climatice, susținând că ”orice rău făcut mediului” este ”un rău făcut umanității”.
O parte dintre remarcile sale au reluat ideile prezentate, cu o zi în urmă, în fața Congresului SUA în ce privește modalitatea de a gestiona schimbările climatice, dar și inegalitatea socială și tema refugiaților.
“Trebuie să punem capăt ideologiilor care pot produce atrocităţi imense”, a declarat Papa Francisc în discursul său rostit în limba spaniolă. ”Trebuie să punem capăt traficului de persoane, comerţului cu organe şi ţesuturi umane, exploatării sexuale a copiilor, muncii forţate, inclusiv prostituţiei, sclaviei moderne, traficului de droguri şi de arme, terorismului “, a spus acesta.
”Criza ecologică”, după cum a fost numită de Suveranul Pontif și ”distrugerea biodiversității la scară largă” amenință ”însăși existența speciei umane”. Papa Francisc a legat distrugerea mediului înconjurător de probleme precum lăcomia celor bogați și inegalitatea economică.
”Cei mai săraci sunt cei ce suferă cel mai mult” din cauza a trei motive: ”sunt îndepărtați din societate, sunt forțați să supraviețuiască din ce e aruncat de ceilalți și suferă pe nedrept în urma abuzurilor asupra mediului”, a susținut Suveranul Pontif.
Papa a vorbit și despre ”culturii risipei”, atrăgând atenția asupra cantității impresionante de alimente ce ajung adesea la gunoi.
După discursul în Adunarea Generală ONU, Suveranul Pontif se va deplasa în zona Ground Zero, unde se aflau Turnurile WTC doborâte pe 11 septembrie 2001. Papa va vizita apoi o şcoală catolică elementară din cartierul Harlem.
În momentul sosirii la sediul ONU, Papa Francisc a fost întâmpinat de Ban Ki-moon, secretarul general al Naţiunilor Unite, care era împreună cu soţia, Yoo Soon-Taek. Papa Francisc a ajuns la New York joi seară, venind de la Washington, unde a vorbit în Congresul SUA.
Președintele României, prezent la summit, a scris pe pagina sa de Facebook că ”am asistat astăzi, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la discursul Papei Francisc, un lider spiritual autentic, un om cu viziune și atașament special față de valorile umanității. Papa Francisc a dovedit în toți acești ani ai pontificatului său că smerenia și grija pentru cei din jur nu se proclamă, ci se trăiește în fiecare zi prin fapte și prin comportament. Tot astăzi, s-a adoptat în cadrul Summitului ONU, Agenda de dezvoltare post-2015, pentru că este important să știm nu doar cum vrem să arate lumea în care trăim noi, ci mai ales ce lăsăm celor care vin după noi”.
UPDATE, ora 16:40
Fotografii din cadrul Adunării Generale ONU:

Delegația română condusă de președintele Klaus Iohannis

Delegația română condusă de președintele Klaus Iohannis

De la dreapta la stânga: președintele Klaus Iohannis, ministrul de Externe Bogdan Aurescu, șeful Cancelariei Prezidențiale Dan Mihalache

Papa Francisc așteptând să susțină primul discurs la ONU
Preluarea conținutului acestui material (foto, video și text) se va realiza doar cu menționarea și citarea sursei (CaleaEuropeana.ro) către articolul original.
—
Papa Francisc se va adresa de la pupitrul unicei arene globale celor 193 de state membre, după ce zilele trecute a participat la o reuniune bilaterală cu președintele american, Barack Obama și a vorbit pentru prima dată în fața Congresului SUA, aflându-se totodată în prima vizită oficială în Statele Unite.
Cu privire la una dintre prioritățile administrației Obama – schimbările climatice – Suveranul Pontif a insistat asupra urgenței unei lupte “ce nu poată fi lăsată în seama generației viitoare“. În același timp, el a pledat pentru “schimbările care se impun în vederea unei dezvoltări durabile și integrale“. “O asemenea schimbare cere din partea noastră ca, în mod serios și responsabil, să luăm în considerare milioanele de persoane care trăiesc într-un sistem care le-a marginaliza”.
Papa s-a adresat și Congresului, o premieră în istoria SUA, pledând pentru apropierea americano-cubaneză, pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru soluționarea crizei refugiaților și pentru combaterea fundamentalismului.
“Sunt foarte recunoscător pentru invitația de a mă adresa acestei sesiuni comune a Congresului, pe tărâmul libertății și casa celor bravi”, și-a început Papa alocuțiunea.
“Trebuie să acordăm o atenție specială oricărui tip de fundamentalism, fie el religios sau de orice altă natură. Este necesar un echilibru delicat pentru a combate violența comisă în numele unei religii, unei ideologii, apărând în același timp libertățile individuale“, a spus Papa Francisc.
Suveranul pontif a mai afirmat că actuala criză a refugiaților este una de o amploare nemaiîntâlnită după cel de-Al Doilea Război Mondial și care cere numeroase decizii dificile.
“Lumea noastră se confruntă cu o criză a refugiaților de o amploare nemaiîntâlnită după cel de-Al Doilea Război Mondial. Această criză ne pune în fața unor mari provocări și numeroase decizii dificile“, a declarat el, în acest prim discurs al unui papă în Congresul SUA.
Citiți și Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK
Pentru președintele Klaus Iohannis va fi a doua întâlnire cu Papa Francisc, după întrevederea bilaterală la nivel înalt din 14-15 mai de la Vatican.
În cursul acelei întâlniri deosebit de cordiale, care au avut loc în ziua aniversării a exact 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, au fost discutate relaţiile dintre România şi Sfântul Scaun. De ambele părți a fost exprimată satisfacția deosebită cu privire la caracterul excelent în care s-au dezvoltat aceste relații în ultimii 25 de ani. S-a reafirmat, totodată, interesul reciproc pentru dezvoltarea în continuare a dialogului și a cooperării bilaterale, cu accent pe domenii precum promovarea libertăţii religioase, dialogul interreligios şi combaterea fundamentalismului. A avut loc, de asemenea, şi un schimb de opinii pe teme internaţionale de actualitate.
Președintele României i-a adresat Sanctității Sale invitația de a vizita România. Invitația a fost acceptată cu plăcere, data vizitei urmând a fi convenită ulterior pe canale diplomatice. ”Un moment prielnic ar fi anul 2018”, spunea Klaus Iohannis, prefigurând momentul simbolic de 100 de ani de la Unire.
Cei doi au făcut atunci schimb de cadouri. Klaus Iohannis i-a oferit o gravură cu cetatea și orașul Sibiu transmițându-i Papei că aceasta este un ”simbol al faptului că în Sibiu sunt mai multe confesiuni”. Papa Francisc i-a dăruit președintelui României o imagine cu îngerul păcii învingând moartea, ca un simbol pe care Papa îl oferă șefilor de stat. Mesajul Sanctității sale a fost că îngerul păcii simbolizează faptul că șefii de stat trebuie să promoveze pacea.
Printre liderii mondiali ce și-au anunțat participarea la Adunarea Generală a ONU, desfășurată în acest an sub motto-ul aniversar ”Strong UN. Better World” alături de Papa Francisc I și președintele României, Klaus Iohannis, sunt președintele Rusiei, Vladimir Putin (prezent după 10 de ani la summit-ul ONU), președintele Chinei, Xi Jinping (aflat la prima participare), președintele francez, Francois Hollande (care după eveniment va vizita o tabără de refugiați din Liban), cancelarul Germaniei, Angela Merkel sau președintele cubanez, Raul Castro. La lucrările Adunării Generale vor lua parte, printre alții, și președintele Consiliului European, Donald Tusk și premierul Republicii Moldova,Valeriu Streleț.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Klaus Iohannis le-a prezentat liderilor din UE eforturile României pentru a asigura securitatea alimentară globală în contextul blocadei rusești a porturilor ucrainene
-
“De 27 de ori da!”. Reacții ale liderilor UE după ce au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderare
-
Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE
-
Klaus Iohannis, primul lider UE care a vorbit la telefon cu Maia Sandu după decizia istorică a Consiliului European de a acorda R. Moldova statut de candidat
-
Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”
-
Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE
8 Comments
Leave a Reply
Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
G7
Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente
Published
3 hours agoon
June 25, 2022By
Andreea Radu
În cadrul reuniunii de vineri, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite, precum și Înaltul Reprezentant al UE, au condamnat în termenii cei mai fermi războiului Rusiei împotriva Ucrainei și au cerut Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente, informează comunicatul oficial.
Întâlnirea s-a axat pe vinovăția Rusiei pentru agravarea crizei alimentare mondiale ca urmare a războiului. Miniștrii de externe ai G7 au precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei exacerbează insecuritatea alimentară, inclusiv prin blocarea Mării Negre, bombardarea silozurilor de cereale și a porturilor și prin deteriorarea infrastructurii agricole ucrainene.
Miniștrii au respins narațiunea falsă și dezinformarea Rusiei cu privire la sancțiuni. Toate sancțiunile G7 includ scutiri pentru a permite produselor alimentare și agricole rusești să ajungă pe piețele globale.
Aceștia și-au exprimat sprijinul față de eforturile Organizației Națiunilor Unite de a redeschide urgent o rută a Mării Negre pentru cereale și față de Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru transportul de cereale pe cale rutieră, feroviară și pe șlepuri către piețele mondiale, la care țările G7 contribuie în mod activ.
Mai mult, miniștrii de externe ai G7 au subliniat din nou sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina, inclusiv asistența militară și de apărare, atât timp cât va fi necesar. Aceștia au promis asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și stabilizare pentru Ucraina, precum și pentru a spori capacitatea de rezistență a țărilor învecinate, în special a Republicii Moldova, care este afectată în mod deosebit de afluxul de refugiați ucraineni.
În plus, aceștia au salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.
Miniștrii de externe ai G7 au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la stadiul actual al pregătirilor pentru summitul G7 de la Elmau din 26-28 iunie, cu accent pe prioritățile liderilor G7 în materie de politică externă și de securitate.
Summitul G7, care va începe mâine în Germania, va elabora „un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi pentru a arăta sprijinul colectiv pentru Ucraina”, a declarat un înalt oficial de la Casa Albă.
NEWS
Primul tur al alegerilor legislative în Franța: Coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron rămâne prima forţă politică din Adunarea Naţională (proiecții)
Published
2 weeks agoon
June 13, 2022By
Teodora Ion
Coaliția președintelui francez, Emmanuel Macron, are un avans strâns în blocului NUPES (Noua Uniune Populară Ecologică și Socială), arată proiecțiile după primul tur al alegerilor legislative ce a avut loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres, și Euronews, Deutsche Welle și The Guardian.
În materie de voturi, coaliția lui Macron, constituită la scurt timp după câștigarea unui nou mandat de președinte, se află umăr la umăr cu alianța stângii, cu proiecții de 25,8% pentru Ensemble și de 25,7% pentru NUPES.
Aceste procente nu sunt convertite în locuri în Adunarea Națională, unde tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate.
Proiecțiile actuale prevăd o majoritate clară pentru Ensemble în repartizarea mandatelor după al doilea tur de scrutin, care va avea loc peste o săptămână.
Potrivit presei franceze, un procent record de 52,8% dintre alegătorii francezi nu s-au prezentat la vot.
Primul tur al alegerilor parlamentare reprezintă un test major pentru Macron, care tocmai se impusese în fața candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen la alegerile prezidențiale din aprilie.
Noul președinte ales speră să păstreze o majoritate pentru a îndeplini agenda de transformare pe care a promis-o în campania electorală, în special pe frontul economic.
În ciuda faptului că deține un avans în sondajele de astăzi, majoritatea parlamentară va fi probabil decisă într-un al doilea tur de scrutin la sfârșitul săptămânii viitoare.
Cum funcționează alegerile legislative?
Din 2002, când francezii au trecut de la un mandat prezidențial de șapte ani la unul de cinci ani, alegerile legislative au loc în săptămânile care urmează alegerilor prezidențiale.
Ca urmare a acestei structuri, acestea au fost umbrite de alegerile prezidențiale.
Alegerile legislative sunt unice în sensul că, deși au loc la nivel național, în cele din urmă, circumscripția electorală de la nivel local este cea care organizează votul.
Candidații nu sunt aleși de pe o listă, ci direct de către circumscripțiile lor, ca în cazul alegerilor din SUA.
Sunt 577 de locuri puse la bătaie, dintre care 11 pentru cetățenii francezi din străinătate. Partidul lui Macron, împreună cu aliații din coaliție, deține în prezent o majoritate absolută de 345 de locuri.
Multe locuri urmează să fie decise în urma unui nou tur de scrutin
În primul tur de scrutin, o circumscripție este câștigată dacă un candidat are majoritatea absolută a voturilor și, în același timp, cel puțin 25% din alegătorii cu drept de vot.
Istoria arată că acest lucru se întâmplă doar în câteva din cele 577 de circumscripții. După primul tur al alegerilor generale din 2017, au fost stabilite doar patru mandate.
În acest an, se așteaptă ca majoritatea competițiilor să fie decise în turul al doilea între cei mai buni doi performeri din fiecare zonă de vot, unde singura cerință este să câștigi mai multe voturi decât adversarul tău.
Macron și aliații săi vor trebui să aștepte până la 19 iunie, când vor avea loc alegeri în turul doi în circumscripțiile care nu au fost încă stabilite.
INTERNAȚIONAL
Volodimir Zelenski evocă Revoluția Garoafelor pentru a cere sprijinul Portugaliei în fața ”invaziei brutale a Rusiei, care a provocat la fel de mult rău ca invazia nazistă”
Published
2 months agoon
April 22, 2022By
Teodora Ion
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a solicitat parlamentarilor portughezi să îi sprijine țara cu armament greu precum ”tancuri Leopard, transportatoare blindate de trupe și rachete anti-navă Harpoon” pentru ”a proteja libertatea și civilizația Europei” de ”invazia brutală a Rusiei, care provocat poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani”.
”Când ne adresăm națiunilor lumii libere pentru ajutor, spunem lucruri simple și clare. Avem nevoie de arme pentru a ne proteja de invazia brutală a Rusiei, care a adus poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani. Tancuri Leopard, transportoare blindate de trupe, rachete anti-navă Harpoon – le aveți și puteți contribui la protejarea libertății și civilizației Europei cu ele. Prin urmare, fac apel la statul dumneavoastră să ne ofere acest ajutor”, a solicitat președintele ucrainean în Parlamentul Portugaliei.
În contextul în care se apropie data de 25 aprilie, moment al debutului schimbării regimului în Portugalia, Volodimir Zelenski a amintit de Revoluția Garoafelor, care a eliberat țara din Peninsula Iberică de dictatură.
”Ucraina a fost și rămâne principalul pilon al proceselor democratice din regiunea noastră. Cele două revoluții din 2004 și 2014, care au pus capăt dictaturii din Ucraina, au apărat, de fapt, democrația nu numai pentru națiunea noastră, ci și pentru toate națiunile din regiunea noastră care doresc să își aleagă liber viitorul, fără nicio constrângere – internă sau externă. Iar poporul dumneavoastră, care va sărbători în curând aniversarea Revoluției Garoafelor, care v-a eliberat de dictatură, înțelege clar sentimentele noastre. Înțelege exact sentimentele tuturor celorlalte națiuni din regiunea noastră care caută libertatea”, a subliniat președintele ucrainean, evocând evenimentul din 1974.
Acesta a atras atenția că Rusia nu se va opri la Ucraina, unde a adus ”moarte și dictatură”, ci se va îndrepta spre ”Moldova, Polonia, Georgia, statele baltice, Kazahstan și în toate celelalte țări pe care le poate atinge”, dacă țara sa cade.
”Rusia poate fi oprită. Crimele în masă, deportările și dictatura pot și oprite”, s-a arătat convins Zelenski.
Pentru a fi posibil acest lucru, liderul de la Kiev consideră că este nevoie de ”o presiune sporită a sancțiunilor împotriva Rusiei pentru că doar acestea pot forța Rusia să caute pacea, privând mașina militară rusă de resurse. Avem nevoie de o poziție de principiu a companiilor europene, astfel încât toate să părăsească piața rusă, deoarece taxele lor, accizele pe care le plătesc la bugetul rusesc susțin acest rău. De ce a început Rusia războiul? Capturarea Ucrainei este primul său pas spre a obține controlul asupra Europei de Est, pentru a distruge democrația în regiunea noastră”, a fost semnalul de alarmă tras de președintele ucrainean, evocând astfel o dublă abordare pentru a pune capăt ororilor provocate de Moscova în Ucraina, pe de o parte, măsuri punitive împotriva acesteia, pe de altă parte sprijinirea Kievului în fața invadatorului.
Într-o recentă discuție, liderii Statelor Unite, G7, NATO, României și Poloniei au ajuns la un consens cu privire la nevoie de a crește presiunea asupra Moscovei, cu precădere prin adoptarea de sancțiuni.
Într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag, citat de Reuters, aceasta a subliniat că ”ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie”.
Preşedinta Comisiei Europene a mai spus că UE lucrează la ”mecanisme inteligente”, astfel încât şi petrolul să poată fi inclus în următoarele sancţiuni.
”Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Putin să obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care altfel ar merge către UE. Principala prioritate este reducerea veniturilor lui Putin”, a precizat aceasta.
Statele membre UE au dat undă verde celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care include, printre altele, o interdicție asupra cărbunelui rusesc, dar nu și asupra petrolului sau gazului din Rusia, tocmai pentru că nu există încă un acord între țările membre UE.
Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun


Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Premieră istorică: Parlamentele Republicii Moldova și României se vor reuni sâmbătă la Chișinău și vor adopta o declarație comună
-
REPUBLICA MOLDOVA3 days ago
Volodimir Zelenski și Maia Sandu și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”
-
CONSILIUL EUROPEAN4 days ago
Șeful Consiliului European îi invită pe Macron, Scholz, Draghi, Iohannis și ceilalți lideri UE să “acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova”
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
“Toți patru susținem candidatura imediată a Ucrainei la UE”, au transmis Macron, Iohannis, Scholz și Draghi la Kiev. Zelenski: “Patru țări mari sunt de partea noastră. O realizare istorică”
-
PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago
“Acordați fără întârziere statutul de candidat la UE Ucrainei și Moldovei”, cere Parlamentul European într-o rezoluție adoptată cu majoritate covârșitoare în ajunul summitului UE
Pingback: ONU: Klaus Iohannis și ceilalți liderii ai lumii au adoptat cu unanimitate Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030 la New York | caleaeuropeana.ro
Pingback: LIVE VIDEO (ora 22.00) Corespondență de la New York. Klaus Iohannis se întâlnește cu DIASPORA | caleaeuropeana.ro
Pingback: LIVE VIDEO Corespondență Specială de la NEW YORK. Klaus Iohannis la ONU | caleaeuropeana.ro
Pingback: LIVE VIDEO CORESPONDENȚĂ din New York. Klaus Iohannis vorbește, duminică, la ONU | caleaeuropeana.ro
Pingback: LIVE VIDEO&TEXT Corespondență. De la New York la Washington: Klaus Iohannis se întâlnește cu Joe Biden la Casa Albă | caleaeuropeana.ro
Pingback: Klaus Iohannis, întrevedere cu Ban Ki-moon, Secretarul General al ONU, la New York | caleaeuropeana.ro
Pingback: LIVE VIDEO Corespondență de la New York. Președintele Iohannis, la tribuna ONU: ”Națiunile Unite trebuie să fie mai puțin tolerante în privința conflictelor prelungite din regiunea Transnistria a Republicii Moldova, Georgia și Nagorno-Karabah
Pingback: România, prezentă la Summit-ul liderilor privind combaterea ISIL și a extremismului violent de la New York | caleaeuropeana.ro