Connect with us

NATO

Președintele Iohannis s-a întâlnit cu secretarul general NATO: ”Este important să găsim căi pentru continuarea unui dialog cu Rusia și să nu revenim la Războiul Rece”. Jens Stoltenberg: ”Garanțiile de securitate ale NATO acoperă toate teritoriile statelor membre”

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis. Cei doi au purtat convorbiri oficiale, urmate de o declarație comună de presă. Președintele România a ținut să reitereze că se bucură că vizita lui Stoltenberg are loc în contextul aprobării unei noi strategii de apărare a României.

Secretarul general al Alianței a ținut să precizeze că întâlnirile avute până acum cu șeful statului (în ianuarie la sediul NATO și în iunie la Consiliul European) arată potențialul semnificativ al cooperării dintre România și NATO.

iohannis-stoltenberg-cotroceni

”Mulțumesc că ați răspuns invitației mele când am venit în ianuarie la Bruxelles. România a aprobat foarte recent o nouă strategie de apărare, în care NATO este principal garant al securității. Mă bucur că vizita are loc exact în acest context”, și-a început șeful statului declarația.

Acesta a continuat: ”Am discutat despre cooperarea noastră și activitatea României în interiorul alianței în pregătirea summitului NATO de la Varșovia în vara anuui 2016. România își propune să nu fie doar un beneficiar ci și un furnizor de securitate într-un context foarte complicat, alături de partenerii săi. Acțiunile noastre concrete ca stat merg în această direcție”.

”Am discutat despre evoluțiile de securitate din vecinătatea estică, ne confruntăm cu atacuri sângeroase grave în nordul Africii. Toate acestea ne obligă la o adaptarea strategică și a regândire viziunii pe termen lung pentru a răspunde eficient amenințărilor complexe venite atât din est, cât și din sud. Avem datoria de a face toate eforturile pentru restabilirea securități în regiune. Am ținut să apreciez atenția sporită acordată de NATO pentru reasiguraea flancului estic. România este puternică într-o alianță puternică. Baza de la Deveselu va deveni funcțională până la sfârșitul acestui an. Am discutat despre continuarea politicii porților deschise în NATO. Am reconfirmat contributia semnificativa a Romaniei la continuarea si adaptarea misiunii NATO în Afganistan”, a mai spus Iohannis.

La finalul intervenției sale, președintele a declarat că reafirmă faptul că ”demersul și politica Alianței vizează consolidarea securității în spațul euro-atlantic. Nu ne dorim o confruntare cu nimeni, nu ne dorim o cursă a înarmărilor. Nu este în interesul niciunui stat să urmărească escaladarea unui conflict pe care nu îl poate câștiga nici economic, nici militar”.

România este un exemplu pentru ceilalți Aliați

”Îmi face plăcere să ne întâlnim din nou și îmi exprim recunoștința pentru primirea călduroasă. Întâlnirile noastre frecvente sunt o expresie a dezvoltării cooperării NATO. România este un aliat foarte hotărât. România se bazează pe Alianță, iar NATO se bazează pe România”, a subliniat Stoltenberg la începutul declarației sale.

Secretarul general NATO a ținut să reamintească contribuția însemnată a Românieie în cadrul NATO: ”Sunteți gazda sistemului nostru de apărare antirachetă, sprijiniți în mod decisiv securitatea în zona Mării Negre și v-ați luat angajamentul sporirii bugetului Apărării. Sunteți un exemplu pentru ceilalți Aliați, arătând că ați fost capabili să creșteți cheltuielile pentru apărare, să vă reglați deficitul și să aveți o politică fiscală corectă. Avem nevoie de un NATO puternic și de o solidaritate puternică în interiorul Alianței, iar România este un sprijin în acest sens”.

România va juca un rol important în planificarea militară a NATO pentru flancul sud-estic al Alianței

Avem o Rusie care încearcă să schimbe prin forță frontierele și provocări teroriste în sud. Pentru ca statele noastre să fie în securitate trebuie să consolidăm capacitatea noastră de apărare și asistăm la cea mai mare creștere a acesteia de la sfârșitul Războiului Rece. Am grăbit procesul decizional politic și militar, am suplimentat trupe până la 40000 de militari și am luat decizia înființării unor comandamente în flancul estic al Alianței”, a mai spus secretarul general al Alianței.

Referitor la noul sediu NATO din România, Stoltenberg a precizat c: ”Acesta nu va fi o bază militară, ci un sediu mic de 40 angajați. Unitatea de Forțe Integrate a NATO va juca un rol cheie în planificarea exercițiilor militare și furnizarea de expertiză necesară. România va juca un rol important în planificarea militară a NATO pentru flancul sud-estic al Alianței. Anul viitor va fi definitivat și cel de-al doilea comandament”.

NATO nu caută să aibă confruntări cu nimeni, însă vom face tot ceea ce este necesar pentru a fi în siguranță. Ne vom apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări. Am discutat cu domnul președinte despre o abordare pe termen lung și vom contina să lucrăm și în viitor”, și-a încheiat intervenția Jens Stoltenberg.

NATO apără totalitatea teritoriilor statelor membre

În contextul declarațiilor recente venite dinspre Federația Rusă față de legalitatea independenței statelor baltice precum și vecinătatea iminentă cu România, prin intermediul zonei economice exclusive conferite de anexarea Crimeei, secretarul general NATO a răspuns:

”Subliniez faptul că nu vedem niciun fel de amenințare imediată împotriva unui stat NATO. Garanțiile de securitate oferite de articolul V acoperă întregul teritoriu al tuturor aliaților, inclusiv apele teritoriale și spațiul aerian. Vă pot oferi experiența mea, din Norvegia, unde la Marea Barents avem frontieră cu Rusia și astfel vă pot spune că garanțiile de securitate ale NATO acoperă teritoriile terestre, aeriene și maritime ale statelor membre”.

Referitor la situația din Grecia și efectele posibile pentru viitorul Alianței, cei doi lideri au declarat că își mențin speranța pentru identificarea unei soluții viabile.

”Grecia este un aliat puternic și angajat în cadrul Alianței, și sunt sigur că așa va rămâne. Guvernul elen a subliniat că își respectă angajamentele făcute în cadrul NATO. Urmărim cu atenție eforturile UE pentru a rezolva aceste probleme. Ca secretar general NATO sprijin statele UE în soluționarea acestor provocări”, a spus Stoltenberg.

Președintele Iohannis a menționat că: ”În ceea ce privește Grecia nu trebuie să ne facem iluzii. Dacă criza continuă, situația dificilă ne va afecta pe toți: România, UE, NATO, în grade diferite. Nu cred că este cineva atât de naiv care să considere că ieșirea Greciei din zona euro nu ne-ar afecta. Este important să se caute soluții pentru a atenua criza. La ultimul Consiliu European s-a decis consensual că discuțiile în această problemă se poartă între Grecia și instituțiile financiare. Faptul că în Grecia se organizează un referendum ne determină să așteptăm aceste rezultate și să decidem ulterior ce se poate face”.

Cu privire la dialogul cu Federația Rusă și posibilitatea unei convorbiri oficiale dintre Klaus Iohannis și Vladimir Putin, șeful statului a ținut să precizeze că: ”Dialogul este întotdeauna important și încercăm să evităm o situație în care animozitățile ar escalada în relația cu Federația Rusă. Este important să găsim căi pentru continuarea unui dialog cu Rusia și să nu revenim la Războiul Rece. Am abordat această chestiune cu secretarul general NATO. România participă alături de partenerii săi. Eu nu am avut până acum un contact cu președintele Vladimir Putin”.

Programul secretarului general al NATO în România mai cuprinde şi vizitarea sediului Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU) din Bucureşti.

Prima întâlnire a președintelui Iohannis cu Jens Stoltenberg a avut loc la Bruxelles, în prima vizită externă pe care șeful statului a făcut-o după preluarea mandatului. Atunci, secretarul general NATO sublinia că România este un exemplu pentru alte țări, în urma deciziei de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

“Astăzi, l-am asigurat pe domnul secretar general de întreaga susținere pentru eforturile Alianței și am reiterat invitația de a vizita România. Vom conveni împreună un moment potrivit pentru acest lucru”, anunța Iohannis, la 16 ianuarie, după întâlnirea cu secretarul general al NATO.

De asemenea, Iohannis s-a întâlnit cu secretarul general al NATO la reuniunea Consiliului European de Vară, ocazie cu care cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind măsurile pe care Organizația le are în vedere pentru a face față provocărilor mediului de securitate actual.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
6 Comments

NATO

Bogdan Aurescu, scrisoare către Antony Blinken: Noul secretat de stat al SUA, invitat în România la zece ani de la semnarea Declarației privind Parteneriatul Strategic

Published

on

© Photo Collage (Official US State Department & MAE images)

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a adresat miercuri o scrisoare de felicitare omologului american, Antony Blinken, cu ocazia preluării oficiale a mandatului de secretar de stat al SUA, după confirmarea de către Congresul SUA, șeful diplomației române invitându-l pe noul șef al diplomației americane să efectueze o vizită la București, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul scrisorii, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat hotărârea României de a continua aprofundarea Parteneriatul Strategic cu SUA, componentă fundamentală a politicii externe și de securitate a României. Totodată, a evidențiat că aniversarea, în 2021, a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii și de la intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, reprezintă o oportunitate în plus pentru intensificarea și aprofundarea dialogului bilateral, în baza valorilor împărtășite și a realizărilor de până în prezent, inclusiv ca parte a unui efort comun de consolidare a rezilienței strategice transatlantice și a cooperării în gestionarea principalelor provocări globale.  

Șeful diplomației române a asigurat că România rămâne un aliat de încredere și un prieten apropiat al SUA și a exprimat convingerea că, pe durata mandatului secretarului de stat Antony Blinken, România și SUA vor continua să se coordoneze în mod apropiat și să asigure securitatea și prosperitatea cetățenilor lor, vor promova stabilitatea regională, inclusiv în zona Mării Negre. 

Citiți și România, primul aliat SUA care îl felicită pe noul secretar de stat Antony Blinken. Bogdan Aurescu: Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic

Șeful diplomației române a exprimat încrederea că domeniul apărării și securității va continua să rămână la nivel de excelență, fiind una din componentele cele mai importante ale Parteneriatului Strategic. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o prezență militară consolidată a SUA în România, aceasta fiind esențială în dezvoltarea unei descurajări credibile și durabile în regiunea Mării Negre, o zonă de importanță strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, a subliniat că România urmărește ca prioritate dezvoltarea susținută a cooperării economice cu SUA, un angajament economic strategic sporit al SUA în regiunea și în țara noastră urmând să aibă un impact geopolitic ridicat.

Totodată, ministrul român al afacerilor externe a asigurat că, în calitate de stat prieten și aliat, România este angajată ca, alături de SUA, să promoveze reziliența democratică și valorile transatlantice pe care cele două state le împărtășesc.

Cu acest prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a adresat secretarului de stat al SUA invitația de a vizita România, evidențiind în același timp prioritatea acordată de România organizării, în perioada următoare, a unei noi sesiuni a Dialogului Strategic România-SUA.

Continue Reading

NATO

Veste bună pentru România: Joe Biden reafirmă angajamentul SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO într-o convorbire cu secretarul general al Alianței

Published

on

© NATO

Președintele SUA Joe Biden a reafirmat marți angajamentul Statelor Unite pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă, care statuează că un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor, într-o convorbire telefonică avută cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Biden i-a mulțumit lui Stoltenberg “pentru conducerea fermă a Alianței și și-a transmis intenția de a consulta și a colabora cu aliații asupra întregii game de preocupări de securitate comune, inclusiv Afganistan, Irak și Rusia”.

“Președintele Biden a reafirmat angajamentul Statelor Unite pentru apărarea colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și a subliniat angajamentul său de a consolida securitatea transatlantică”, mai arată sursa citată. Angajamentul asumat de Biden vine să completeze direcția anunțată de noua de administrație în favoarea alianței transatlantice, spre deosebire de predecesorul său, Donald Trump, care și-a afirmat angajamentul SUA pentru articolul 5 la cinci luni distanță de la preluarea mandatului, într-o conferință de presă, la Washington, cu președintele României.

Conform administrației americane, Joe Biden a subliniat, de asemenea, importanța valorilor comune, a consultării și a capacităților pentru a consolida descurajarea și a contracara amenințările noi și emergente, inclusiv schimbările climatice și securitatea sănătății globale.

Într-o postare separată pe Twitter, secretarul general al NATO a subliniat că mandatul lui Joe Biden este “un nou capitol pentru alianța noastră transatlantică” și a indicat că îl așteaptă cu nerăbdare pe acesta la summitul NATO.

Joe Biden ar urma să efectueze în prima parte a acestui an o vizită la Bruxelles pentru a participa la Summitul NATO, consacrat rezilienței împotriva ascensiunii Chinei și agresivității Rusiei, dar și revitalizării Alianței printr-un nou Concept Strategic. Tot la Bruxelles, Biden este așteptat de liderii UE să participe la un summit extraordinar cu șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

După instalarea sa în funcție, Joe Biden a discutat deja la telefon cu patru importanți lideri euro-atlantici – prim-ministrul Canadei, prim-ministrul Marii Britanii, președintele Franței și cancelarul Germaniei – cărora le-a transmis angajamentul său pentru multilateralism, alianța transatlantică, NATO, un parteneriat UE-SUA și o strânsă coordonare cu aliații în mai multe domenii de provocări globale, de la COVID-19 și schimbări climatice la China și Rusia.

De asemenea, Biden a mai discutat la telefon și cu președintele Mexicului.

Casa Albă a informat că în aceeași zi în care a discutat cu secretarul general al NATO, președintele SUA a avut prima sa convorbire telefonică și cu președintele rus Vladimir Putin.

Continue Reading

NATO

Raport CEPA: NATO trebuie să desemneze România drept “centru de greutate” în regiunea Mării Negre. România, o “țară-ancoră” pentru eforturile SUA în zonă

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre, afirmă generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, care reia teza sa potrivit căreia NATO ar trebui să desemneze România drept centrul său de greutate în regiune.

Hodges a făcut aceste remarci într-un nou raport intitulat “The Black Sea… or a Black hole?” și publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Raportul propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre.

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre este esențială pentru securitatea și stabilitatea Occidentului, ea aflându-se la intersecția a patru forțe: democrație liberală la capătul său vestic, agresiune militară rusă la nord, agresiune financiară chineză la est și instabilitate în sud.

“Alianța trebuie să dezvolte o strategie care plasează regiunea Mării Negre în mijlocul hărții geostrategice. (…) În mod ideal, Turcia ar trebui să fie centrul de greutate al NATO în regiune”, consideră Hodges.

Constatând însă că Turcia este reticentă în a provoca Kremlinul sau în întrerupe status-quo-ul în regiunea Mării Negre, generalul american susține însă că România ar trebui să joace acest rol.

“Pe termen scurt și mediu, NATO ar trebui, prin urmare, să desemneze România drept centrul de greutate datorită poziției sale geografice, a proximității față de alți aliați, precum și de Ucraina și Moldova, a eforturilor sale de modernizare solide și a infrastructurii sale strategice de transport”, spune el.

Raportul lui Hodges reprezintă și o continuare a unor documente similar realizate în 2019 și 2020, tot sub coordonarea sa, intitulateStrengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence” și “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență”. În cel din urmă raport, Ben Hodges spune că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

Ce conține noul raport?

Și în raportul prezent, Ben Hodges reia ideea consolidării apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă, drone și rachete HIMARS. În vreme ce sistemele HIMARS au fost deja achiziționate și se așteaptă recepția lor, iar SUA au început să amplaseze drone MQ-9 Reaper la Baza de la Câmpia Turzii, Guvernul a solicitat Parlamentului să aprobe de urgență un contract cu Guvernul SUA pentru sistemele de rachetă anti-navă.

În noul raport, generalul american sugerează că “România ar trebui să propună înființarea și găzduirea unui Centru de excelență NATO pentru sistemele fără pilot datorită condițiilor sale de zbor ideale și a lungului litoral al Mării Negre, precum și prezenței fluviului Dunărea. În cele din urmă, România ar trebui să continue extinderea infrastructurii de formare și logistică la baza aeriană Mikhail Kogălniceanu (MK) și la zonele de antrenament Smârdan și Cincu, îmbunătățind capacitățile pentru exerciții comune, multinaționale, care să atingă standardele de calificare ale Armatei SUA şi ale Forţelor Aeriene ale SUA”.

În continuare, Ben Hodges propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre, care cuprinde și multiple referiri la România, inclusiv în ce privește domeniul mobilității militare. 

“Îmbunătățirea mobilității militare pentru a permite o desfășurare și o consolidare mai rapidă. NATO, UE și țările din regiune trebuie să abordeze provocările care rezultă din infrastructura de transport subdezvoltat și din traversarea Munților Carpați”, precizează Hodges, recomandând utilizarea fluviului Dunărea pentru transportul unor încărcături militare de volum mare, similar cu ceea ce se întâmplă în prezent pe Rin.

“Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre”, conchide generalul american.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.9 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending