Anchetatorul special pentru crime de război în Ucraina, Ghiunduz Mamedov, a cerut comunității internaționale să sprijine urmărirea penală a oricăror încălcări ale dreptului umanitar internațional în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, informează dpa, preluat de Agerpres.

Potrivit lui Mamedov, sistemele judiciare din alte națiuni pot efectua anchete dacă există motive întemeiate, cum ar fi prezența victimelor conflictului în națiuni precum Germania. De altfel, oficialul a apreciat ca exemplar modul în care justiţia germană a efectuat procedurile pentru crimele comise în războiul din Siria.

„Am documentat circa 500 de cazuri de încălcări ale legislaţiei umanitare internaţionale începând din septembrie anul trecut. Alte instituţii trebuie să participe la anchetă”, a cerut acesta.

Astfel, acesta și-a exprimat speranţa că guvernul de la Berlin „va susţine crearea unei instituţii internaţionale dedicate în întregime anchetării crimelor împotriva Ucrainei”.

Mamedov nu contestă ca partea ucraineană să fie adusă în fața justiției dacă a comis astfel de încălcări, mai informează sursa citată.

Anchetatorul special a fost din 2016 procuror al Ucrainei pentru Crimeea, peninsula anexată de Rusia în 2024 prin încălcarea legilor internaţionale, apoi adjunct al procurorului general al Ucrainei din 2019 până în 2021. În prezent, Mamedov conduce un grup de lucru care strânge dovezi despre încălcări ale legislaţiei umanitare internaţionale şi determină principiile şi regulile pentru cei implicaţi în conflicte armate.

Refuzul Beijingului de a condamna invazia rusă din Ucraina ”dăunează imaginii” Chinei, a atras luni atenția Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Există (…) un risc în ceea ce priveşte reputaţia Chinei”, a declarat oficialul european, vorbind studenţilor de la Universitatea Tsinghua din Beijing, iar această postură ”dăunează imaginii ţării, nu numai faţă de consumatorii europeni, ci şi faţă de companii”.

”Integritatea teritorială a fost întotdeauna un principiu cheie pentru China în diplomaţia internaţională”, dar “războiul dus de Rusia constituie o încălcare flagrantă a acestui principiu”, a subliniat el.

Citiți și: Vicepreședintele CE, din Shanghai: UE nu are nicio intenție de a se decupla de China, dar trebuie să se protejeze atunci când se abuzează de deschiderea sa

Uniunea Europeană urmărește o reducere a riscurilor și nu o decuplare de China, dar relația cu acest stat depinde și de modul cum acesta se raportează la războiul lui Putin.

Citiți și: Adunarea Generală a ONU: Președintele Consiliului European va îndemna China să se alăture eforturilor de a convinge Rusia să pună capăt războiului

Să nu uităm că Beijingul are o relație afabilă cu Moscova, ambele împărtășind o poziție anti-NATO și anti-SUA, chiar dacă între cele două state există o ”căsătorie de conveniență, nu din convingere”.

De asemenea, o dezghețare a dialogului pe axa Bruxelles-Beijing ar putea avea un parcurs mai anevoios după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri, în discursul său anual privind Starea Uniunii Europene, că va demara o procedură de investigație asupra subvențiilor oferite de statul chinez pentru automobile electrice.

La acest aspect se adaugă recenta amendată de 345 de milioane de euro, impusă de UE asupra popularei aplicații deținute de chinezi, TikTok, pentru că nu a încălcat regulamentul GDPR cu privire la datele copiilor.

Să nu uităm că, în acest an, Comisia Europeană a anunțat, de asemenea, că va împiedica gigantul chinez de telecomunicații Huawei și rivalul său chinez mai mic, ZTE, să primească fonduri UE pentru inovare și a încurajat țările membre ale UE să facă mai mult pentru a elimina Huawei din rețelele lor 5G.

Dând curs acestui îndemn, Germania are în vedere să interzică, începând cu 2026, piesele fabricate de producătorii chinezi Huawei şi ZTE pentru a ”reduce riscurile” față de China.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul canadian Justin Trudea au semnat, vineri, un acord de liber schimb actualizat între Ucraina și Canada, în contextul vizitei la Ottawa a liderului de la Kiev, informează Administrația Prezidențială ucraineană.

Documentul va facilita crearea unui nou climat favorabil pentru relațiile economice dintre cele două țări, pentru dezvoltarea comerțului cu bunuri și servicii, pentru investiții, pentru formarea unei economii de piață competitive dezvoltate, în conformitate cu prioritățile naționale, pentru dezvoltarea industriilor sale cheie, pentru implementarea reformelor sistemice și pentru îmbunătățirea bunăstării generale a populației.

De asemenea, în prezența lui Volodimir Zelenski și a lui Justin Trudeau, a fost semnat un memorandum de cooperare între Ukrhydroenergo și AECON Construction Global Services Incorporated privind cooperarea în domeniul construcției de centrale hidroelectrice în Ucraina.

Documentul prevede studierea posibilei participări a companiei canadiene AECON la construcția centralei PSPP Kaniv și a centralei HPP Kakhovka.

Memorandumul a fost semnat de Ihor Syrota, CEO al Ukrhydroenergo, și John M. Beck, fondator și președinte al AECON Group Incorporated.

Cu prilejul vizitei sale, liderul ucrainean a obținut din partea Canadei un nou ajutor militar multianual în valoare de 650 milioane de dolari canadieni, care include livrarea către Kiev a aproximativ 50 de vehicule blindate şi pregătirea piloţilor ucraineni pentru avioane de luptă F-16, precum și alte fonduri pentru sănătate mintală și caritate.