Connect with us

INTERNAȚIONAL

20 iunie, Ziua Mondială a Refugiatului. Tema din 2019, prin care este marcată această zi, este #AlăturideRefugiați

Published

on

©UNHCR

Ziua mondială a refugiatului (World Refugee Day) este marcată în fiecare an la 20 iunie, fiind stabilită prin Rezoluţia 55/76 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, din 4 decembrie 2000.

Tema din 2019, prin care este marcată această zi, este ‘‘#StepWithRefugees – Take A Step on World Refugee Day”, îndemnându-ne ”să facem un pas” în semn de solidaritate faţă de refugiaţi.

În întreaga lume, comunitățile, școlile, întreprinderile, grupurile religioase și oamenii din toate categoriile sociale fac pași mai mari sau mai mici în spiritul solidarități față de refugiații, iar în data de 20 iunie, UNHCR ne îndeamnă pe toți, să facem un pas #AlăturideRefugiații.

De Ziua Mondială a Refugiatului, care se desfășoară în fiecare an pe 20 iunie, „comemorăm forța, curajul și perseverența a milioane de refugiați. Ziua Mondială a Refugiaților marchează, de asemenea, un moment cheie pentru ca publicul să arate sprijin familiilor forțate să își părăsească patria.”

Inspiră-te din ce au facut alții #AlăturideRefugiați.

Potrivit ONU, Oficiul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), cunoscut şi ca Agenţia ONU pentru Refugiaţi, înfiinţat în 14 decembrie 1950 de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, este mandatat să conducă şi să coordoneze acţiunile internaţionale pentru protejarea refugiaţilor şi pentru soluţionarea problemelor pe care aceştia le au.

Obiectivul principal al UNHCR este de a proteja drepturile şi bunăstarea refugiaţilor. UNHCR are în vedere ca toată lumea să îşi poată exercita dreptul de a solicita azil şi de a găsi refugiu în alt stat, cu opţiunea de a se întoarce acasă în mod voluntar, de a se integra pe plan local sau de a se reinstala într-o ţară terţă. De asemenea, UNHCR are mandat pentru ajutorul persoanelor apatride.

Mai multe informații despre politica Uniunii Europene în domeniul imigrației, aici.

România este stat parte la toate instrumentele juridice internaţionale care guvernează activitatea UNHCR, respectiv Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor din 1951 şi Protocolul adiţional din 1967, Convenţia privind statutul apatrizilor din 1954 şi Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro.

Potrivit ultimului eurostat privind azilul în Uniunea Europeană, în 2017, 650 de mii de persoane aflate în situația de a solicita pentru prima dată azil au cerut protecție internațională în statele membre ale UE, iar 538 000 de solicitanți de azil au beneficiat de statutul de protecție în statele membre ale UE în 2017.

Obiectivul politicii de azil a UE este de a acorda statutul corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care solicită protecție internațională într-unul dintre statele sale membre, precum și de a asigura respectarea principiului nereturnării. Pentru aceasta, Uniunea face eforturi pentru a crea un sistem european comun de azil.

Citiți și: Numărul solicitărilor de azil în Uniunea Europeană a crescut cu 15%. Criza din Venezuela, principala cauză

Informații suplimentare: 

Agenţia ONU pentru Refugiaţi a apărut în urma celui de-al doilea război mondial, pentru a ajuta milioanele de europeni nevoiţi să se refugieze. Înfiinţată la 14 decembrie 1950, Agenţia a avut iniţial un mandat de trei ani pentru a îşi termina munca, după care s-ar fi desfiinţat.

În 1954, Agenţia ONU pentru Refugiaţi a câştigat Premiul Nobel pentru Pace pentru munca sa inovatoare în folosul refugiaţilor din Europa. Un sfert de secol mai târziu, în 1981, UNHCR a primit premiul din nou pentru ceea ce devenise deja o asistenţă mondială a refugiaţilor, având în vedere şi obstacolele politice întâmpinate de organizaţie. De la doar 34 de angajaţi la momentul înfiinţării, UNHCR are în prezent peste 9.700 de angajaţi naţionali şi internaţionali, dintre care aproximativ 1.050 în sediile UNHCR de la Geneva și Budapesta. Agenţia activează în 126 de ţări, cu angajaţi în 109 locații principale – cum ar fi birouri regionale și sub-birouri – și 341 filiale în zone greu accesibile.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Published

on

Necesitatea reformelor din Republica Moldova nu a dispărut odată cu destituirea guvernului de la Chișinău și relația cu această țară se va baza în continuarea pe respectarea statului de drept și a standardelor demcoratice, a declarat marți Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, după ce guvernul condus de Maia sandu a fost marți demis printr-o moțiune de cenzură, anunță Agerpres.

”Votul de neîncredere oferit Guvernului din Republica Moldova, cu privire la întrebările referitoare la procesul de recrutare a procurorului general trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară. Coaliţia începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începând din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, relevă o declaraţie difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă.

O reacție după înlăturarea Guvernului Sandu, demers inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit și din partea președintelui României Klaus Iohannis.

”Sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Continue Reading

NEWS

Parlamentul României va organiza la 2 decembrie o ședință solemnă pentru celebrarea Zilei Naționale. Klaus Iohannis și Ludovic Orban vor susține discursuri de la tribuna Legislativului

Published

on

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis marți organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului pe 2 decembrie, pentru celebrarea Zilei Naționale, informează Agerpres.

Potrivit memorandumului intern aprobat de Bpr, vor susţine alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere, Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor), premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Printre cei propuşi să fie invitaţi se numără foştii şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis critică înlăturarea guvernului Maia Sandu la Chișinău: ”Sprijinul României va fi strict condiționat de avansarea parcursului european al Republicii Moldova”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat marți, după demersul inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) de înlăturare a Guvernului Maia Sandu, și a precizat că acesta are loc ”într-un moment esențial pentru reforma Justiției” și că ”este îndreptat împotriva intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor săi”.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi

”În cele cinci luni de la preluarea mandatului, Guvernul condus de Maia Sandu a făcut progrese importante în implementarea reformelor necesare apropierii de Uniunea Europeană, în scopul promovării valorilor democrației și statului de drept, în lupta împotriva corupției și asigurarea independenței justiției, precum și în domeniul economic și social, reforme menite să asigure creșterea nivelului de prosperitate și securitate al cetățenilor Republicii Moldova.

Totodată, Guvernul Maia Sandu a reușit să restabilească încrederea partenerilor de dezvoltare, mai ales a Uniunii Europene, premisă esențială pentru reluarea sprijinului politic și financiar internațional pentru Republica Moldova.

România a exprimat ferm sprijinul pentru eforturile Guvernului de la Chișinău, în condițiile angajamentului clar și hotărât al coaliției guvernamentale pentru parcursul european și pentru avansarea Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

În perioada premergătoare moțiunii de cenzură, România a adresat direct, pe multiple canale, un apel ferm forțelor politice de la Chișinău pentru responsabilitate și depășirea impasului politic, încurajând identificarea unei soluții care să asigure stabilitatea, să continue reforma Justiției și să permită Guvernului să mențină parcursul european.

În contextul actual, sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending