Connect with us

U.E.

29 martie 2019 – Ziua Brexit/ Cronologie: Doi ani de când Marea Britanie a intrat în prăpastie politică, devenind primul stat din istoria UE care a activat clauza de retragere din Uniune

Published

on

Astăzi, 29 martie 2019, se împlinesc doi de când Marea Britanie a devenit primul stat membru din istoria UE care a activat articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene privind clauza de retragere din Uniune, declanșând formal negocierile pentru Brexit și, implicit, ieșirea din UE până la 29 martie 2019.

La doi ani distanță de la semnarea și transmiterea scrisorii de guvernul Marii Britanii către președintele Consiliului European, perioada de tratative a fost marcată de un prim interval (martie 2017 – martie 2018) de purtare a negocierilor și de un al doilea (martie 2018 – prezent) în care incertitudinea privind Brexit a trecut de la impas la deblocare și viceversa, fără ca acordul negociat și aprobat în acest al doilea interval să fie încă aprobat de la Parlamentul de la Londra. Pe cale de consecință, astăzi, 29 martie 2019, Parlamentul de la Londra este așteptat să voteze din nou asupra acordului, de această dată având promisiunea demisiei premierului Theresa May care a obținut o prelungire limitată a Brexit-ului până la 22 mai, însă doar în cazul în care Parlamentul britanic aprobă săptămâna aceasta acordul stabilit în luna noiembrie.

În perioada 29 martie 2017- 29 martie 2018, negocierile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană privind Brexit au înregistrat șase runde de tratative pentru acordul de retragere din UE, axat pe trei dimensiuni – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare și problema frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord. În luna decembrie 2017, după un impas înregistrat în negocieri, Comisia Europeană a recomandat țărilor UE să reevalueze stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexitul pentru a consemna ”progrese suficiente” și a propune trecerea la o nouă fază a negocierilor privind perioada de tranziție.

În perioada 29 martie 2018 – 29 martie 2019, evoluțiile privind Brexit au trenat puternic, provocând tensiuni între liderii Uniunii Europene și guvernul britanic condus de Theresa May și culminând, aparent, într-o soluționare a situației la 25 noiembrie 2018, când liderii UE 27 au aprobat proiectul de acord de retragere a Regatului Unit și proiectul de declarație politică privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit.

De la acel moment și până astăzi, data la care Marea Britanie trebuia să fie pentru ultima dată membru al Uniunii Europene, acordul de retragere a devenit prizonierul disputei politice dintre premierul Theresa May și Camera Comunelor, cea care trebuie să aprobe acest acord și care nu este de acord cu înțelegerea negociată, cel puțin în privința clauzei de ”backstop” ce ar reglementa frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord.

După amânarea unui vot în Parlament în luna decembrie a anului 2018, la 15 ianuarie 2019, membrii Parlamentului britanic au votat împotriva acordului, marcând cea mai dură înfrângere politică a unui guvern britanic în Parlament. La votul din ianuarie, 432 de parlamentari au votat împotriva acordului privind Brexit negociat de cabinetul lui May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea. Intrarea Brexit-ului ”în prelungiri” a devenit o certitudine pe 12 martie. Cu 17 zile înainte de termenul de 29 martie, membrii Parlamentului britanic au respins din nou acordul negociat de guvern și de Uniunea Europeană, cu o majoritate de 391 de parlamentari care au votat împotrivă, iar 242 pentru.

Drept urmare, premierul Theresa May a solicitat o prelungire a Brexit-ului până la data de 30 iunie 2019, după alegerile pentru Parlamentul European, dar fără a dori ca Marea Britanie să participe la acestea. Din această rațiune, șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre UE au agreat prelungirea Brexit-ului până la 22 mai, cu o zi înainte de debutul alegerilor europene, doar în cazul în care Parlamentul britanic aprobă săptămâna aceasta acordul stabilit în luna noiembrie.

În continuare, CaleaEuropeana.ro vă propune o selecție a celor mai importante momente de la activarea oficială a Brexit și până în prezent, 29 martie 2019, conform unei cronologii oficiale a Consiliului UE:

29 martie 2017 – notificarea oficială privind Brexit

FOTO: Downing Street/ Facebook

Regatul Unit a notificat în mod oficial Consiliului European intenția sa de a părăsi UE. Consiliul European a adoptat o declarație privind notificarea din partea Regatului Unit.

”Regretăm că Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, dar suntem pregătiți pentru procesul pe care va trebui să îl urmăm. (…) În aceste negocieri, Uniunea va acționa în mod unitar și își va apăra interesele. Prima noastră prioritate va fi de a reduce la minimum incertitudinea provocată de decizia Regatului Unit pentru cetățenii noștri, întreprinderile noastre și statele noastre membre”, se arată în textul respectiv.

29 aprilie 2017 – Consiliul European special UE-27 (articolul 50)

Liderii UE 27 s-au reunit în cadrul primului summit de la declanșarea oficială a articolului 50 de către Regatul Unit. Ei au adoptat în unanimitate orientări pentru viitoarele discuții privind Brexitul. Acestea au definit cadrul de negociere și au stabilit pozițiile și principiile generale ale UE.

3 mai 2017 – Comisia Europeană recomandă un proiect de directive de negociere

Comisia a prezentat Consiliului (la nivelul Coreperului) o recomandare de decizie a Consiliului privind negocierile referitoare la Brexit. Aceasta cuprindea un proiect de directive de negociere (un mandat detaliat pentru Comisie).

22 mai 2017 – Consiliul Afaceri Generale (articolul 50)

Consiliul UE, reunit în formula UE 27, decizie de autorizare a începerii negocierilor privind Brexitul cu Regatul Unit. De asemenea, decizia a desemnat Comisia Europeană drept negociator al UE.

Consiliul a adoptat, de asemenea, directive de negociere (un mandat pentru Comisie), destinate primei etape a negocierilor.

De asemenea, acesta a adoptat o decizie privind instituirea unui grup de lucru ad-hoc care va oferi asistență Consiliului și Coreperului în chestiuni legate de retragerea Regatului Unit din Uniune.

19 iunie 2017 – Negocierile privind Brexit debutează oficială

FOTO: ec.europa.eu

Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul ieșirii din Uniunea Europeană, au deschis prima rundă de negocieri privind Brexitul. Acest eveniment de o zi a avut loc la Bruxelles.

În afară de structura negocierilor și de viitoarele chestiuni, deschiderea negocierilor s-a axat pe:

  • aspecte legate de drepturile cetățenilor;
  • decontul financiar;
  • frontiera Irlandei de Nord;
  • alte aspecte legate de separare.

Alături de reprezentanții Comisiei Europene, reprezentanții președintelui Consiliului European au fost prezenți și au participat la negocieri, având un rol de sprijin. Negociatorul UE va raporta sistematic Consiliului European, Consiliului și grupurilor sale de pregătire.

22 iunie 2017 – Consiliul European (articolul 50). Liderii UE-27 au adoptat procedurile de relocare a agențiilor europene din Marea Britanie

La 22 iunie, Consiliul European (articolul 50), în formula UE 27, a analizat cele mai recente evoluții în ceea ce privește negocierile desfășurate în urma notificării transmise de Regatul Unit în temeiul articolului 50 din TUE.

În marja acestei reuniuni, liderii UE 27 au aprobat procedura de mutare a sediului agențiilor UE situate în prezent în Regatul Unit.

20 iulie 2017 – A doua rundă de negocieri dintre UE și Regatul Unit

La 20 iulie 2017, Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul ieșirii din Uniunea Europeană, au încheiat cea de a doua rundă de negocieri privind Brexitul. Obiectivul acestei runde, care a durat patru zile și a avut loc la Bruxelles, a fost acela ca fiecare parte să își prezinte poziția.

În urma rundei de negocieri, a fost publicată o notă în care se identifică punctele de acord și dezacord în ceea ce privește chestiunea drepturilor cetățenilor.

31 august 2017 – A treia rundă de negocieri

Foto: EC – Audiovisual Service

Cea de a treia rundă de negocieri privind Brexitul a început la 28 august 2017 la Bruxelles și s-a desfășurat pe durata mai multor zile. Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană, au deschis negocierile purtate apoi între echipele de experți. Pe parcursul acestei runde, au continuat lucrările cu privire la principalele chestiuni care vizează o retragere ordonată a Regatului Unit:

  • în ceea ce privește drepturile cetățenilor, negociatorii UE și ai Regatului Unit au continuat să examineze și să compare pozițiile lor respective, în special unele chestiuni care nu fuseseră încă abordate în rundele precedente, cum ar fi calificările profesionale și drepturile economice. Rezultatul acestor discuții se reflectă într-un document comparativ actualizat, aprobat de comun acord de către părți în cadrul rundei de negociere
  • în ceea ce privește decontul financiar, ambele părți au continuat discuțiile inițiate în rundele precedente, în special comparând analizele juridice ale fiecărei părți privind obligațiile Regatului Unit față de UE;
  • au avut loc discuții privind aspectele legate de Irlanda și de guvernanța generală a acordului de retragere;
  • negociatorii au discutat, de asemenea, alte aspecte legate de separare (Euratom, mărfuri introduse pe piață, proceduri ale Uniunii în curs de desfășurare, cooperarea judiciară în materie civilă și penală).

28 septembrie 2017 – A patra rundă de negocieri dintre UE și Regatul Unit

Cea de a patra rundă de negocieri privind Brexitul a început la 25 septembrie 2017 la Bruxelles. Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană, au închis runda de negocieri la 28 septembrie 2017. Negociatorul-șef al UE a afirmat că, deși runda a făcut ca o serie de aspecte să devină mai clare, mai rămân încă multe de făcut.

Cu privire la drepturile cetățenilor, s-a convenit ca acordul de retragere să producă efecte directe, dar persistă o serie de divergențe vizând mai multe chestiuni importante.

Cu privire la decontul financiar, s-au purtat discuții utile cu privire la unele aspecte tehnice. Cu toate acestea, Regatul Unit a explicat că nu este încă în măsură să identifice angajamentele asumate în perioada apartenenței sale la UE.

A avut loc o discuție constructivă cu privire la Irlanda și s-au înregistrat progrese în anumite domenii. Ambele părți au recunoscut că Irlanda se află într-o situație unică, pentru care este nevoie de soluții unice. Acestea au demarat procesul de elaborare a unor principii comune.

12 octombrie 2017 – A cincea rundă de negocieri

FOTO: ec.europa.eu

Cea de a cincea rundă de negocieri privind Brexitul a început la 9 octombrie 2017 la Bruxelles. Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană, au închis runda de negocieri la 12 octombrie 2017. Negociatorul-șef al UE a remarcat că, deși runda de negocieri s-a desfășurat într-o atmosferă constructivă, nu s-au înregistrat progrese marcante.

Cu privire la drepturile cetățenilor, UE și Regatul Unit au obiective comune:

  • ca acordul de retragere să producă efecte directe, lucru esențial pentru garantarea efectivă a drepturilor tuturor cetățenilor;
  • ca modul de interpretare a acestor drepturi să fie pe deplin consecvent în Uniunea Europeană și în Regatul Unit.

UE mai trebuie încă să analizeze propunerea Regatului Unit privind o procedură administrativă nouă și simplificată prin intermediul căreia cetățenii UE din Regatul Unit să își exercite drepturile. UE a insistat ca o astfel de procedură să fie cât mai accesibilă și mai simplă cu putință.

Cu privire la Irlanda:

  • s-au făcut pași în direcția menținerii zonei comune de călătorie;
  • este necesară o reflecție mai aprofundată pentru a identifica soluțiile la provocările reprezentate de cooperarea nord-sud;
  • s-a ajuns la un acord privind cele șase principii propuse de UE pentru a proteja Acordul din Vinerea Mare și toate dimensiunile acestuia.

Cu privire la decontul financiar:

  • după ce a confirmat faptul că își va onora angajamentele asumate în perioada apartenenței sale la UE, Regatul Unit a adeverit că nu este în măsură să specifice, săptămâna aceasta, despre care angajamente anume este vorba;
  • prin urmare s-au purtat discuții tehnice, dar negocierile nu au progresat, Michel Barnier exprimându-și îngrijorarea crescândă legată de impasul care afectează această chestiune.

În acest context, Michel Barnier a concluzionat că nu este în măsură să recomande Consiliului European de săptămâna viitoare deschiderea discuțiilor cu privire la relația viitoare.

20 octombrie – Consiliul European în format UE-27 cere mai multe progrese

Consiliul European (articolul 50), reunit în formula UE 27, a convenit să demareze pregătirile interne pentru etapa a 2-a a negocierilor privind Brexitul.

Liderii UE 27 au cerut mai multe progrese în următoarele trei domenii:

  • drepturile cetățenilor
  • Irlanda
  • obligațiile financiare

FOTO: European Commission/ Facebook

Aceștia au declarat, de asemenea, că la reuniunea la nivel înalt din decembrie vor reevalua stadiul progreselor pentru a determina dacă s-au înregistrat „suficiente progrese” cu privire la fiecare dintre cele trei aspecte menționate anterior. Consiliul European a invitat Consiliul (articolul 50) ca împreună cu negociatorul Uniunii să lanseze discuții pregătitoare interne vizând cadrul relațiilor viitoare și vizând un posibil regim tranzitoriu.

10 noiembrie 2017 – A șasea rundă de negocieri dintre UE și Regatul Unit

Cea de a șasea rundă de negocieri privind Brexitul a început la 9 noiembrie 2017 la Bruxelles. Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană, au închis runda de negocieri la 10 noiembrie 2017. Negociatorul-șef al UE a declarat că s-au înregistrat unele progrese suplimentare cu privire la anumite detalii tehnice, dar că o serie de aspecte trebuie încă să fie clarificate în vederea realizării unor progrese suficiente.

În special, nu s-a avansat încă suficient în ceea ce privește cele trei componente ale etapei întâi a negocierilor:

  • drepturile cetățenilor
  • Irlanda
  • obligațiile financiare

20 noiembrie 2017 – Miniștrii țărilor UE au decis relocarea agențiilor europene din Marea Britanie

Consiliul, în formula UE 27, a fost informat de către negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu privire la progresele realizate până în prezent în cadrul negocierilor cu Regatul Unit după șase runde de discuții. În continuare, miniștrii au început pregătirile pentru Consiliul European (articolul 50) din decembrie 2017.

Miniștrii UE 27 au ales noile sedii pentru cele două agenții ale UE situate în prezent în Regatul Unit care trebuie să fie transferate în contextul Brexitului. Amsterdam(Țările de Jos) a fost ales ca noul oraș-gazdă pentru Agenția Europeană pentru Medicamente(EMA) și Paris (Franța) pentru Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

8 decembrie 2017 – Președintele Consiliului European anunță că s-au înregistrat ”progrese suficiente”

Foto: Twitter/Donald Tusk

Donald Tusk a trimis liderilor UE proiectul de orientări pentru trecerea la a doua etapă a negocierilor privind Brexitul. În primul rând, acestea se referă la perioada de tranziție pe parcursul căreia Regatul Unit trebuie să respecte anumite condiții și în care procesul decizional al UE va continua la nivelul celor 27 de state membre. În al doilea rând, orientările se referă la construirea unei noi relații cu Regatul Unit.

15 decembrie 2017 – Consiliul European în format UE-27. Liderii au recomandat trecerea la doua fază a tratativelor

Consiliul European (articolul 50), în formula UE 27, a analizat cele mai recente evoluții în ceea ce privește negocierile desfășurate în urma notificării transmise de Regatul Unit privind intenția sa de a părăsi UE.

Liderii au reevaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexitul și au confirmat că s-au realizat suficiente progrese cu privire la:

  • drepturile cetățenilor
  • Irlanda
  • obligațiile financiare

După intervenția lui Michel Barnier, negociatorul-șef al Comisiei, liderii au adoptat orientări pentru trecerea la cea de a doua etapă a negocierilor privind Brexitul.

9 februarie 2018 – A șaptea rundă de negocieri dintre UE și Regatul Unit

Cea de a șaptea rundă de negocieri privind Brexitul a avut loc între 6 și 9 februarie 2018 la Bruxelles și a fost prima rundă din cea de a doua etapă a negocierilor. Aceasta a fost precedată de o reuniune informală care a avut loc în data de 5 februarie la Londra între Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și David Davis, ministrul britanic al ieșirii din Uniunea Europeană.

UE și Regatul Unit s-au axat, în special, pe următoarele trei aspecte:

  • perioada de tranziție
  • Irlanda, mai ales soluțiile de evitare a unei frontiere strict controlate
  • guvernanța acordului de retragere

28 februarie 2018 – Comisia Europeană a publicat proiectul de acord de retragere dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit

Proiectul de acord de retragere transpune în termeni juridici Raportul comun al negociatorilor Uniunii Europene și ai Guvernului Regatului Unit din decembrie 2017 privind prima etapă a negocierilor. De asemenea, acesta propune un text elaborat pe baza pozițiilor UE privind alte chestiuni legate de retragere care sunt menționate în raportul comun, dar care nu au făcut obiectul unui acord până în prezent. În cele din urmă, acesta include textul privind perioada de tranziție, care se bazează pe directivele de negociere suplimentare adoptate de Consiliu (articolul 50) la 29 ianuarie 2018.

Acordul cuprinde șase părți și un protocol privind Irlanda/Irlanda de Nord. Aceste părți vizează următoarele domenii:

  • dispozițiile introductive
  • drepturile cetățenilor
  • alte chestiuni legate de separare, cum ar fi mărfurile introduse pe piață înainte de data retragerii și
  • regimul tranzitoriu
  • dispozițiile financiare
  • dispozițiile instituționale

19 martie 2018 – Acord parțial între negociatorii UE și ai Regatului Unit cu privire la textul pentru acordul de retragere

În urma negocierilor desfășurate în perioada 13-19 martie 2018, negociatorii UE și ai Regatului Unit au prezentat o versiune de proiect de acord de retragere care ilustrează progresele înregistrate până acum în cadrul discuțiilor. Această versiune în culori identifică părțile din acordul de retragere în privința cărora cele două părți au convenit asupra textului juridic, acestea incluzând:

  • drepturile cetățenilor
  • decontul financiar
  • perioada de tranziție
  • chestiuni legate de separare

Foto: EC – Audiovisual Service

În ceea ce privește chestiunea frontierei dintre Irlanda de Nord și Irlanda, negociatorii au fost de acord că ar trebui să se convină asupra unei versiuni funcționale din punct de vedere juridic a soluției de rezervă („backstop”), ca parte integrantă a textului juridic al acordului de retragere. Această soluție va corespunde cu ceea ce s-a convenit în decembrie 2017 în raportul comun și se va aplica doar în absența unei alte soluții și până în momentul în când se va găsi o altă soluție.

23 martie 2018 – Consens pentru viitoarea relație UE-Marea Britanie: Liderii UE-27 au adoptat principiile relațiilor post-Brexit

Liderii Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European în format articolul 50, au adoptat poziția lor cu privire la viitoarea relație dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie după Brexit. 

Consiliul European și-a confirmat disponibilitatea de a iniția lucrări în direcția unui acord de liber schimb (ALS) echilibrat, ambițios și amplu, în măsura în care există suficiente garanții pentru condiții de concurență echitabile. Acest acord va fi finalizat și încheiat după ce Regatul Unit nu va mai fi stat membru. Cu toate acestea, un astfel de acord nu poate oferi aceleași beneficii ca statutul de membru și nu poate include participarea la piața unică sau la părți ale acesteia.

Viitorul parteneriat ar trebui să abordeze provocările globale, în special în domeniul schimbărilor climatice și al dezvoltării durabile, precum și al poluării transfrontaliere, în cazul cărora Uniunea și Regatul Unit ar trebui să își continue cooperarea strânsă.

Consiliul European a reafirmat hotărârea Uniunii de a avea în viitor un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit. Un astfel de parteneriat ar trebui să includă cooperarea comercială și economică, precum și alte domenii, în special combaterea terorismului și a criminalității internaționale, precum și politica externă, de securitate și de apărare.

14 mai 2018 – Consiliul Afaceri Generale (articolul 50)

În urma negocierilor care au avut loc între 16 și 18 aprilie și între 2 și 4 mai 2018, miniștrii UE 27 s-au întâlnit pentru a discuta despre ultimele evoluții privind discuțiile cu Regatul Unit.

Consiliul (articolul 50) a fost informat de negociatorul-șef al Comisiei pentru Brexit, Michel Barnier, cu privire la situația actuală a negocierilor în curs cu Regatul Unit. Comisarul Barnier a insistat asupra necesității de a se depune în continuare eforturi cu privire la toate aspectele legate de retragere și, având în vedere lipsa de progrese semnificative din ultimele runde de discuții, a reamintit necesitatea de a se intensifica activitatea de pregătire, pentru ca UE să fie pregătită pentru orice scenariu posibil. De asemenea, negociatorul-șef le-a prezentat miniștrilor UE 27 o posibilă structură pentru viitoarele discuții privind parteneriatul cu Regatul Unit.

În ceea ce privește chestiunea frontierei din insula Irlanda, miniștrii UE 27 au subliniat necesitatea de a înregistra progrese până la Consiliul European (articolul 50) din iunie. De asemenea, miniștrii au amintit importanța menținerii unei abordări constructive și a unității UE 27 pe durata negocierilor.

19 iunie 2018 – Declarație comună privind progresele înregistrate din martie 2018

Comisia Europeană și Regatul Unit au publicat la 19 iunie 2018, la un data de la data începerii negocierilor de retragere, o declarație comună. Declarația evidențiază progresele înregistrate cu privire la termenii proiectului de acord de retragere de la publicarea versiunii anterioare a textului la 19 martie 2018.

26 iunie 2018 – Consiliul Afaceri Generale (articolul 50)

Consiliul, în formula UE 27, a fost informat de către negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, cu privire la situația actuală a negocierilor privind Brexitul, accentul fiind pus pe etapele următoare. Miniștrii au făcut observații cu privire la progresele înregistrate și la etapele următoare privind subiectele restante, inclusiv în ceea ce privește frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord, și privind cadrul viitoarei relații cu Regatul Unit.

De asemenea, miniștrii au examinat proiectul de concluzii care urmează să fie adoptate de Consiliul European (articolul 50) vineri, 29 iunie 2018.

29 iunie 2018 – Consiliul European (articolul 50). Liderii UE-27 salută progresele, însă cer mai mult

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Consiliul European (articolul 50), în formula UE 27, a analizat situația actuală a negocierilor legate de Brexit și a adoptat concluzii cu privire la progresele înregistrate.

Acesta a salutat progresele suplimentare înregistrate cu privire la textul juridic al acordului de retragere. Cu toate acestea, liderii au evidențiat faptul că unele aspecte importante nu au fost convenite încă. Cei 27 de lideri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că nu au fost realizate progrese substanțiale până în prezent în vederea unui acord privind o soluție de protecție pentru Irlanda/Irlanda de Nord. De asemenea, aceștia au subliniat că e necesar ca lucrările să fie accelerate în vederea pregătirii unei declarații politice privind cadrul viitoarelor relații.

20 iulie 2018 – Consiliul Afaceri Generale (articolul 50)

Consiliul, în formula UE 27, a analizat, împreună cu negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, situația actuală a negocierilor legate de Brexit. Miniștrii au discutat despre acțiunile pentru finalizarea acordului de retragere, inclusiv despre o soluție pentru frontiera irlandeză, precum și despre viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit.

De asemenea, Michel Barnier a prezentat recenta Comunicare a Comisiei privind pregătirea pentru retragerea Regatului Unit.

18 septembrie 2018 – Consiliul Afaceri Generale (articolul 50)

Consiliul, în formula UE 27, a fost informat de către negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu privire la situația actuală a negocierilor privind Brexitul, în urma celor mai recente runde de negocieri cu Regatul Unit. Miniștrii au avut ocazia să dezbată situația și calea de urmat.

19-20 septembrie 2018 – Consiliul European informal de la Salzburg

© EU2018AT/ Flickr

Reuniunea s-a încheiat cu un prânz de lucru în formula UE 27 pentru a se discuta despre Brexit. Cu această ocazie, au fost trecute în revistă progresele înregistrate în cadrul negocierilor cu Regatul Unit și au fost purtate discuții privind calea de urmat. Cei 27 de lideri și-au reconfirmat poziția pe deplin unitară și au convenit:

  • că nu se va încheia niciun acord de retragere în lipsa unei soluții de protecție solide, funcționale și cu caracter juridic obligatoriu pentru irlandezi
  • să adopte o declarație politică comună care să ofere cât mai multă claritate în privința viitoarelor relații
  • asupra calendarului pentru următoarele negocieri

„Consiliul European din octombrie va însemna momentul adevărului pentru negocierile privind Brexitul. Ne așteptăm ca în octombrie să obținem un maximum de progrese și de rezultate în cadrul negocierilor privind Brexitul. Vom decide apoi dacă sunt întrunite condițiile pentru a convoca un summit extraordinar în noiembrie pentru a finaliza și a formaliza acordul”, a declarat, atunci, Donald Tusk, președintele Consiliului European.

16 octombrie 2018 – Consiliul Afaceri Generale (articolul 50)

Consiliul, reunit în formula UE 27, a fost informat de către negociatorul-șef al Comisiei pentru Brexit, Michel Barnier, cu privire la cele mai recente discuții purtate cu Regatul Unit. În cursul întâlnirii, Michel Barnier a explicat că, în ciuda unor eforturi de negociere intense, câteva subiecte esențiale rămân deschise, în special soluția de protecție pentru evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord.

17 octombrie 2018 – Consiliul European (articolul 50)

Liderii UE 27 au analizat stadiul negocierilor cu Regatul Unit. Aceștia și-au reafirmat încrederea în Michel Barnier și au remarcat că, în pofida negocierilor intense, nu s-au înregistrat suficiente progrese.

12 noiembrie 2018 – Consiliul Afaceri Generale (articolul 50)

Negociatorul-șef pentru Brexit al Comisiei, Michel Barnier, i-a informat pe miniștrii UE 27 cu privire la stadiul în care s-a ajuns în urma negocierilor purtate cu Regatul Unit în săptămânile precedente. Michel Barnier a explicat că eforturile intense de negociere continuă, dar nu s-a ajuns încă la un acord. Rămân în discuție câteva subiecte esențiale, în special soluția pentru evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord.

15 noiembrie 2018 – Se înregistrează progrese hotărâtoare în negocierile privind Brexitul

Negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, i-a înmânat proiectul de text al acordului privind Brexitul președintelui Donald Tusk, care a propus ca acesta să fie finalizat și formalizat cu ocazia summitului extraordinar din 25 noiembrie 2018.

FOTO: European Commission/ Twitter

19 noiembrie 2018 – Consiliul Afaceri Generale (articolul 50)

Consiliul, în formula UE 27, a pregătit reuniunea specială a Consiliului European (articolul 50) prevăzută pentru duminică, 25 noiembrie 2018. Miniștrii au discutat despre proiectul de acord de retragere a Regatului Unit și au formulat observații cu privire la liniile directoare ale unei declarații politice privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit.

22 noiembrie 2018 – Proiect de text privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit transmis UE 27

La 22 noiembrie, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a transmis statelor membre ale UE 27 proiectul de declarație politică de stabilire a cadrului viitoarelor relații dintre UE și Regatul Unit. Declarația fusese convenită la nivel de negociatori și convenită în principiu la nivel politic, sub rezerva aprobării de către lideri.

25 noiembrie 2018 – Reuniunea extraordinară a Consiliului European (articolul 50)

Liderii UE 27 au aprobat proiectul de acord de retragere a Regatului Unit și proiectul de declarație politică privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit.

5 decembrie 2018 – Comisia Europeană lansează procedura pentru semnarea și încheierea acordului privind retragerea Regatului Unit din UE

În urma Consiliului European (articolul 50) din 25 noiembrie 2018, Comisia a adoptat două propuneri de decizii ale Consiliului privind semnarea și încheierea acordului.

13 decembrie 2018 – Reuniunea extraordinară a Consiliului European (articolul 50)

Liderii UE 27 s-au întâlnit în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului European în configurația „articolul 50”, pentru a discuta despre Brexit. Ei au reconfirmat concluziile din 25 noiembrie 2018, în care au aprobat acordul de retragere și declarația politică.

„Uniunea susține în continuare acest acord și intenționează să procedeze la ratificarea lui. Nu există posibilitatea de renegociere.” Concluziile Consiliului European (articolul 50), 13 decembrie 2018

11 ianuarie 2019 – Decizia Consiliului privind semnarea acordului de retragere

Consiliul (articolul 50) a adoptat o decizie privind semnarea acordului de retragere. Consiliul a mai adoptat și un proiect de decizie privind încheierea acordului de retragere și a decis transmiterea respectivului proiect de decizie Parlamentului European, spre aprobare.

©️ UK Parliament

14 ianuarie 2019 – Schimb de scrisori între președinții Tusk și Juncker și prim-ministrul May

La 14 ianuarie 2019, a avut loc un schimb de scrisori între președinții Tusk și Juncker și prim-ministrul May. În scrisoarea lor, președinții au răspuns la punctele abordate de prim-ministrul Regatului Unit și au oferit clarificări cu privire la Acordul privind retragerea Regatului Unit și la declarația politică. „Amândoi vom fi pregătiți să semnăm acordul de retragere de îndată ce în Parlamentul Regatului Unit se va obține un vot semnificativ”, au declarat aceștia.

15 ianuarie 2019 – Brexit-ul pică, pentru prima dată, la vot în Parlamentul britanic

432 de parlamentari au votat împotriva acordului privind Brexit negociat de cabinetul lui May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea, fiind cea mai dureroasă înfrângere din instora parlamentară a Regatului Unit.

7 februarie 2019 – Brexit: Tusk și May au convenit să continue discuțiile

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a întâlnit la Bruxelles cu prim-ministrul britanic, Theresa May, pentru a discuta despre modul în care poate fi deblocată situația cu privire la Brexit. „Tot nu se prefigurează nicio soluție. Discuțiile vor continua”, a anunțat, pe Twitter, președintele Donald Tusk după întâlnire.

© EC Audiovisual

11 martie 2019 – „Acordul de la Strasbourg” dintre Comisia Europeană și Regatul Unit

La 11 martie 2019, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-ministrul Regatului Unit, Theresa May, s-au întâlnit la Strasbourg, unde au convenit asupra textului următoarelor documente:

  • un instrument referitor la acordul de retragere, care oferă clarificări și garanții juridice privind natura soluției de protecție
  • declarație comună în completarea declarației politice, care stabilește cadrul viitoarelor relații

Textele fuseseră convenite anterior la nivel de negociatori. Ele au fost aprobate de Comisia Europeană la 11 martie 2019. La 21 martie 2019, Consiliul European (articolul 50) a aprobat în concluziile sale atât instrumentul, cât și declarația comună.

12 martie 2019 – Acordul de retragere respins, pentru a doua oară, de Parlamentul Marii Britanii

La 12 martie, membrii Parlamentului britanic au respins, din nou, acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. 391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, o majoritate de 149 de voturi ce reprezintă a patra cea mai dură înfrângere din istorie pentru guvernul britanic în Parlament.

©️ UK Parliament

20 martie 2019 – Regatul Unit trimite o cerere de prelungire a termenului pentru Brexit

Theresa May, prim-ministrul Regatului Unit, i-a trimis o scrisoare lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, prin care se solicită o prelungire a termenului prevăzut la Articolul 50 până la 30 iunie 2019.

20 martie 2019 – Declarația președintelui Tusk cu privire la cererea de prelungire a termenului pentru Brexit

„Cred că o prelungire scurtă va fi posibilă, dar aceasta va fi condiționată de un vot pozitiv asupra acordului de retragere în Camera Comunelor”, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, la 20 martie. „Nu putem renunța să căutăm – chiar până în ultimul moment – o soluție pozitivă”, a adăugat Tusk. Declarația sa a fost dată în urma cererii formulate de prim-ministrul Regatului Unit, Theresa May, de a prelungi termenul pentru Brexit până la 30 iunie 2019.

21 martie 2019 – Consiliul European (articolul 50)

Liderii UE27 au oferit o prelungire a termenului pentru Brexit până la 22 mai 2019. Aceasta va fi acordată dacă parlamentul britanic aprobă săptămâna viitoare acordul de retragere. În caz contrar, liderii UE convin asupra amânării Brexitului până la 12 aprilie 2019 și se așteaptă ca Regatul Unit „să indice, înainte de această dată, o cale de urmat”.

Textul concluziilor Consiliului European în format articolul 50:

1. Consiliul European ia act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 20 martie 2019.

2. Ca răspuns, Consiliul European aprobă Instrumentul referitor la Acordul privind retragerea și Declarația comună în completarea Declarației politice, convenite între Comisia Europeană și Guvernul Regatului Unit la Strasbourg, la 11 martie 2019.

3. Consiliul European convine în privința unei prelungiri până la 22 mai 2019, cu condiția aprobării, săptămâna viitoare, a Acordului privind retragerea în cadrul Camerei Comunelor. Dacă Acordul privind retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor săptămâna viitoare, Consiliul European convine în privința unei prelungiri până la 12 aprilie 2019 și se așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.

4. Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului privind retragerea, care a fost convenit între Uniune și Regatul Unit în noiembrie 2018. Orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea.

5. Consiliul European solicită continuarea eforturilor pentru asigurarea pregătirii și a contingenței la toate nivelurile pentru consecințele retragerii Regatului Unit, luând în considerare toate rezultatele posibile.

6. Consiliul European se va implica în continuare în această chestiune.

22 martie 2019 – Decizie formală privind prelungirea termenului pentru Brexit

Consiliul European (articolul 50) a adoptat o decizie care formalizează acordul politic la care s-a ajuns la 21 martie 2019 privind prelungirea termenului în temeiul articolului 50. În concordanță cu tratatele, decizia a fost adoptată de comun acord cu Regatul Unit. Faptul că Regatul Unit și-a dat acordul a fost prezentat într-o scrisoare din partea reprezentantului permanent al Regatului Unit la Uniunea Europeană, Sir Tim Barrow, la 22 martie 2019.

29 martie 2019 – Brexit cu prelungiri, dar cu ce consecințe?

Guvernul britanic va supune vineri, 29 martie, pentru a treia oară, votului Camerei Comunelor acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, convenit de guvernul May cu Bruxelles-ul, pe care parlamentarii britanici l-au respins deja de două ori.

Potrivit concluziilor adoptate în cadrul reuniunii de vară a Consiliului European din 21-22 martie, șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre UE sunt de acord cu prelungirea Brexit-ului până la 22 mai doar în cazul în care Parlamentul britanic aprobă săptămâna aceasta acordul stabilit în luna noiembrie. Dacă Acordul privind retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor săptămâna viitoare, Consiliul European convine în privința unei prelungiri până la 12 aprilie 2019 și se așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.

Camera Comunelor a respins acordul de două ori, în ianuarie şi martie, întrucât deputaţii pro-europeni au apreciat că acesta va menţine legături prea slabe cu UE, în timp ce deputaţii susţinători ai Brexitului au considerat că, dimpotrivă, Regatul Unit ar rămâne captiv în uniunea vamală europeană din cauza clauzei de ”backstop” pentru frontiera nord-irlandeză.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Am avut o ”întâlnire constructivă” cu Rovana Plumb, comisarul european desemnat pentru transport

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a avut miercuri, la Strasbourg, o întrevedere cu Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru transport în echipa Ursulei von der Leyen.

O întâlnire constructivă astăzi cu Rovana Plumb, comisar desemnat pentru transport”, a scris Sassoli, pe contul său de Twitter.

 

Cei doi social-democrați sunt colegi în cadrul grupului S&D în Parlamentul European.

Mă bucur că am putut discuta cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei social-democrate europene, despre responsabilitățile mandatului de comisar european. Am subliniat, în acest context, viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ce privește politica de transport la nivel european ca parte centrală a Pactului Verde European”, a declarat Rovana Plumb pentru CaleaEuropeană.ro după întâlnirea cu Sassoli.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 10 septembrie componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024, nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, urmând a primi portofoliul Transporturilor.

Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie, în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

În scrisoarea de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o Rovanei Plumb săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan va coordona activitățile celui mai mare grup politic din Parlamentul European în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Grupul PPE din Parlamentul European a decis că eurodeputatul Siegfried Mureșan, ca vicepreședinte, va coordona activitatea grupului în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar, anunță europarlamentarul liberal într-o postare pe Facebook.

”Sunt bucuros să vă anunț că, în calitate de vicepreședinte, voi coordona munca celui mai mare grup politic european în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar. Este exact ceea ce mi-am dorit deoarece acestea sunt domeniile cele mai importante pentru România. În Comisia pentru bugete se decide câte fonduri europene primește România, în ansamblu. În Comisia pentru agricultură se decide exact în ce condiții vor ajunge aceste fonduri europene la fermierii români. În Comisia pentru dezvoltare regională se decide cum vor fi folosiți acești bani în România pentru construcția de autostrăzi, pentru modernizarea liniilor de cale ferată, pentru reabilitatea termică a blocurilor sau pentru conectarea localităților la gaze. În Comisia pentru control bugetar, ne asigurăm că fondurile europene sunt folosite corect, că ele ajung la oamenii cinstiți, fără fraude și alte nereguli”, a scris Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a afirmat, în context, că va lucra în colaborare strânsă cuu colegii europarlamentari ai Partidului Național Liberal din aceste comisii: cu Mircea Hava, la buget și dezvoltare regională, cu Daniel Buda la dezvoltare regională și agricultură, cu Dan Ştefan Motreanu la agricultură și cu Marian-Jean Marinescu la control bugetar.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, a fost ales în luna iunie ca vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european, pentru în mandatul 2019-2024. Mureșan este unul dintre cei 10 vicepreședinți ai grupului, în fruntea căruia a rămas Manfred Weber.

Siegfried Mureșan, eurodeputat și în legislatura 2014-2019, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și a fost negociator-șef al PE pentru bugetul UE pe anul 2018.

Amintim faptul că din grupul PPE din Parlamentul European fac parte, în legislatura 2019-2024, 14 eurodeputați români (10 PNL, 2 PMP și 2 UDMR), aceștia reprezentând a treia cea mai puternică delegație națională din interiorul PPE, după Germania (29 de mandate) și Polonia (17).

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei, primit de președintele Klaus Iohannis: România susține un cadru financiar multianual ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și premierul polonez Mateusz Morawiecki au discutat miercuri, în cadrul unei întrevederi la București, despre viitorul cadru financiar multianual, șeful statului precizând că ”România susține un buget ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună”.

Cei doi lideri, care au abordat agenda europeană, Brexit-ul și cooperarea comună în cadrul B9 sau a Inițiativei celor Trei Mări, s-au întâlnit în contextul vizitei pe care Morawiecki a efectuat-o în România cu prilejul celei de-a doua runde de consultări guvernamentale între Executivul de la București și cel de la Varșovia.

”Președintele României a salutat prezența în țara noastră a Prim-ministrului polonez în contextul celebrării în acest an a unui secol de relaţii diplomatice bilaterale, a unui deceniu de Parteneriat Strategic între România şi Polonia, precum și a 30 de ani de regim democratic. Președintele Klaus Iohannis a apreciat nivelul foarte bun al relației bilaterale, confirmat și de contactele frecvente la nivel politic. Cei doi interlocutori și-au exprimat angajamentul pentru continuarea dezvoltării Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, salutând tendința pozitivă înregistrată în sfera cooperării economice și evidențiind potențialul important de creștere care trebuie valorificat în continuare, inclusiv în ceea ce privește investițiile reciproce”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Referitor la agenda europeană, Klaus Iohannis a subliniat că anul 2019 este un reper important, atât prin tranziția între ciclurile instituționale și legislative, dar şi prin modul în care statele membre ale Uniunii şi-au asumat liniile de acțiune pentru succesul proiectului european pe termen mediu și lung. În acest context, șeful statului a menționat că țara noastră susține pe deplin prioritățile convenite în Agenda Strategică a UE pentru perioada 2019-2024, punctând, în același timp, importanța transformării acestora în acțiuni și rezultate concrete în beneficiul cetățenilor europeni.

Cu privire la viitorul buget al Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a menționat că România susține un buget ambițios, cu alocări substanțiale pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, care să ofere un răspuns adecvat şi la noile provocări la nivelul UE. În opinia șefului statului, promovarea creșterii economice inclusive și durabile va contribui la asigurarea unei convergențe reale în cadrul Uniunii.

În ceea ce privește retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Iohannis a subliniat că prioritatea principală a țării noastre este protejarea drepturilor cetățenilor români din Regatul Unit, obiectivul fiind acela ca efectele negative să fie reduse cât mai mult posibil, indiferent de scenariul Brexit-ului.

Având în vedere relevanța domeniului securității ca pilon principal al Parteneriatului Strategic, președintele a evidențiat participarea încrucișată, pe teritoriile celor două țări, cu forțe la structurile aliate înființate în vederea implementării deciziilor NATO, dovedind, astfel, determinarea comună de a participa activ la creșterea securității în regiune.

Președintele Klaus Iohannis a remarcat contribuția importantă a Formatului București (B9), ca platformă regională de dialog și consultare, la reușitele din sfera securității.

Președintele României a salutat cooperarea excelentă cu partea poloneză care a permis consacrarea Inițiativei celor Trei Mări ca instrument eficient de stimulare a dezvoltării economice regionale, creşterii coeziunii europene şi consolidării legăturilor transatlantice.

”Discuţiile dintre președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Mateusz Morawiecki au pus în evidenţă, de asemenea, viziunea similară a celor două state în ceea ce privește Vecinătatea Estică. În acest context, președintele României a subliniat importanța continuării sprijinului pentru procesul de reformă și parcursul european al Republicii Moldova. A fost analizată, totodată, situaţia din Ucraina, fiind reiterată susţinerea pentru eforturile reformatoare ale acestui stat vecin”, încheie comnicatul citat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending