Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.

“Am anunţat-o astăzi la Bruxelles”, unde se află sediul NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE turc, la trei zile după o întâlnire la Istanbul între preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi premierul olandez Mark Rutte.

Erdogan nu a dezvăluit atunci opţiunea Turciei, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune” şi i-a urat, zâmbind, lui Rutte succes în “noua sa călătorie”.

Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, este considerat marele favorit pentru a prelua postul de secretar general al NATO, în faţa preşedintelui român Klaus Iohannis, notează AFP, potrivit Agerpres.

Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice.

SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Secretarul de stat american Antony Blinken și-a exprimat luni speranța ca Hamas să accepte propunerea ”extraordinar de generoasă” de a opri ofensiva israeliană în Fâșia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, conform AFP, citat de Agerpres.

”Hamas are în faţă o propunere extraordinar, extraordinar de generoasă din partea Israelului”, a declarat Blinken la Riad, în cadrul Forumului Economic Mondial.

”Trebuie să ia o decizie şi trebuie să o facă rapid (…) şi sper că vor lua decizia cea bună”, le-a declarat el liderilor Hamas.

Blinken a reiterat mesajul pe care președintele american Joe Biden i l-a transmit premierului israelian Benjamin Netanyahu într-o discuție telefonică, și anume că se opune unei campanii militare în Rafah fără un plan credibil menit să protejeze civilii din regiune.  

Secretarul de stat american efectuează în perioada 29 aprilie-1 mai un turneu în Orientul Mijlociu, care cuprinde și o oprire în Israel care are loc în paralel cu discuții legate de o încetare a focului, găzduite de Cairo.

Un oficial de rang înalt al Hamas a declarat duminică agenției franceze de știri AFP că delegația va transmite răspunsul Hamas la ultima contrapropunere a Israelului pentru o încetare a focului, conform Deutsche Welle.

Site-ul american de știri Axios a afirmat că ultima propunere a Israelului include o deschidere pentru a discuta despre ”restabilirea unui climat de calm durabil” în Gaza după eliberarea ostaticilor, citând doi oficiali israelieni. Site-ul a afirmat că este pentru prima dată când Israelul a dat de înțeles că este dispus să discute despre încetarea războiului.

”Hamas este deschis să discute pozitiv noua propunere”, a declarat pentru AFP o altă sursă Hamas apropiată negocierilor.

Sursa a adăugat că gruparea este ”dornică să ajungă la un acord care să garanteze o încetare permanentă a focului, întoarcerea liberă a persoanelor strămutate, un acord acceptabil pentru schimbul (de prizonieri) și asigurarea încetării asediului (din Gaza)”.

Sâmbătă, ministrul israelian de externe a declarat că ofensiva planificată în Rafah ar putea fi suspendată dacă se ajunge la un acord pentru eliberarea ostaticilor israelieni.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a efectuat luni, 29 aprilie, o vizită la Kiev pentru a discuta cu președintele Volodimir Zelenski despre evoluția războiului și despre viitorul sprijinului acordat de Alianță Ucrainei, informează un comunicat.

Secretarul general a lăudat conducerea președintelui Zelenski și curajul forțelor și poporului ucrainean, dar a recunoscut că „doar leadership-ul și curajul nu pot respinge forțele rusești; aveți nevoie și de arme și muniție”. El a recunoscut că întârzierile serioase în ceea ce privește sprijinul s-au tradus prin consecințe grave pe câmpul de luptă. „Ucraina este în inferioritate militară de luni de zile… au fost doborâte mai puține rachete și drone rusești, iar Rusia a reușit să avanseze pe linia frontului”, a declarat Stoltenberg. „Dar nu este prea târziu pentru ca Ucraina să învingă. Mai mult sprijin este pe drum”.

Miniștrii Apărării au auzit apelul clar al președintelui Zelenski la o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, în urmă cu câteva zile, „și au fost de acord să ne intensificăm sprijinul”, a spus Stoltenberg. El a salutat noul pachet de ajutor substanțial din partea Statelor Unite, care oferă un ajutor în valoare de peste 60 miliarde de dolari, precum și noile angajamente ale Regatului Unit, Germaniei și Olandei, adăugând: „Mă aștept la alte anunțuri în curând”.

De asemenea, cei doi lideri au abordat pregătirile pentru summitul NATO din iulie. „Aliații au convenit deja să planifice un rol mai important al NATO în coordonarea asistenței de securitate și a formării pentru Ucraina”, a declarat secretarul general. „Cred că avem nevoie, de asemenea, de un angajament financiar major, pe mai mulți ani, pentru a ne susține sprijinul. Pentru a demonstra că sprijinul nostru pentru Ucraina nu este pe termen scurt și ad-hoc, ci pe termen lung și previzibil. Moscova trebuie să înțeleagă: nu pot câștiga. Și nu ne pot lăsă în așteptare”.

În ceea ce privește aderarea, Stoltenberg a declarat: „Locul de drept al Ucrainei este în NATO. Ucraina va deveni membră a NATO. Activitatea pe care o întreprindem acum vă plasează pe o cale ireversibilă către aderarea la NATO, astfel încât, la momentul potrivit, Ucraina să poată deveni imediat membru NATO”.