Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport| Recomandări pentru România și aliații săi: Guvernele NATO trebuie să creeze organisme pentru comunicare strategică împotriva activităților informatice ale Rusiei și ale Daesh

Published

on

Centrul de Excelență pentru Comunicare Strategică NATO din Estonia recomandă țărilor membre ale Alianței să creeze organisme guvernamentale care să coordoneze mesajele ce țin de coeziunea națională și abordarea comunicării strategice, într-un raport publicat zilele trecute care vizează activitățile informatice ale Rusiei și ale grupării teroriste Stat Islamic (Daesh). Acest raport urmează unor serii de astfel de documente lansate și dezbătute recent (un raport al Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentului European și unul al Centrului Wilfried Martens – ”Ursul în haine de oaie”).

Există o necesitate distinctă de a genera și a menține o coeziune națională pozitivă în care declarațiile și acțiunile se aliniază și care, ulterior, sunt comunicate eficient”, susțin autorii raportului, care au lansat și ideea înființării unor organisme naționale care să gestioneze comunicarea strategică a țărilor NATO în raport cu amenințările de natură propagandistică.

nato-center-of-excellenceGuvernele naționale trebuie să înființeze organisme pentru comunicare strategică și coeziune națională

Raportul propune și o formă de operaționalizare a respectivelor entități: acestea ar trebui create în subordinea cabinetului prim-ministrului sau a administrației prezidențiale și să dețină proceduri operative, obiective și resurse care să permită organismelor să se adreseze riscurilor și amenințărilor identificate. Existența sprijinului politic la cel mai înalt nivel ar asigura un grad suficient de putere de funcționare a acestora.

Acest grup de lucru ar trebui să supravegheze eforturile în privința comunicării strategice și a coeziunii naționale și să funcționeze ca un hub consultativ și educațional pentru celelalte departamente guvernamentale.

O abordare guvernamentală integrală care să cuprindă atât sfera civilă, cât și militară, este necesară. Sporirea numărului grupurilor de interese la nivel internațional reduce șansele înființării și gestionării coerente și relevante a unor coeziuni internaționale”, se avertizează în raportul publicat zilele trecute la Riga, care coincide cu un raport similar pe care membrii Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului l-au votat luni și urmează să îl propulseze spre vot în sesiunea plenară din luna noiembrie.

Rusia și Daesh au înțeles mecanismul în care funcționează audiența europeană

Raportul lansat de Centrul NATO din Letonia argumentează că atât Rusia, cât și Daesh utilizează tehnologiile occidentale, fiindcă au înțeles mecanismul parametrilor prin care audiența europeană funcționează: un apetit pentru știri și dorința unei satisfacții sociale rapide. Kremlinul și gruparea teroristă Stat Islamic utilizează tactici-subterfugiu prin care deplasează atenția publicului spre zone în care Occidentul este vulnerabil. 

În acest sens, raportul dezbătut în Comisia AFET din PE, se constantă că propaganda gestionată deopotrivă de actori statali (Rusia) și non-statali (Daesh) urmărește ”să distorsioneze încrederea, să incite frica și nesiguranța cetățenilor și să provoace dubii și diviziuni în Uniunea Europeană. Propaganda ostilă împotriva UE și a țărilor membre își propune crearea unei diviziuni între Europa și partenerii nord-americani, paralizarea procesului de luare a deciziilor și discreditarea instituțiilor”, arată respectivul raport din legislativul european.

Rusia și gruparea Stat Islamic ”dețin abilitatea de a ne influența agenda știrilor și concentrarea noastră asupra chestiunilor importante. Atât Kremlin, cât și Daesh s-au lansat într-o abordare comunicațională disruptivă și nocivă”, mai avertizează autorii raportului de la centrul NATO.

Mesagerie activă: Occidentul dictează agendă/ Contra-mesaje: Occidentul rămâne într-o postură reactivă

Asemenea raportului din Parlamentul European, documentul întocmit de Centrul de Excelență NATO nu susține contracararea propagandei prin propagandă.

Totuși, în vreme ce eurodeputații pledau pentru gestionarea presiunii provenite din dezinformări prin mesaje pozitive, prin sensibilizarea opiniei publice și prin educarea și alfabetizarea informației în rândul cetățenilor, raportul Centrului NATO de la Riga se axează pe mesaje și contra-mesaje.

Contra-mesajele au rolul de a fi utilizate pentru a nu permite informațiilor dăunătoare și bazate pe minciuni să fie asimilate în societățile bazate pe cunoaștere. Totuși, un argument la adresa contra-mesajelor este acela că Occidentul rămâne într-o postură defensivă și reactivă în actualele confruntări informatice”, avertizează autorii raportului.

Cu toate acestea, printr-o abordare de tipul ”mesagerie activă”, există o șansă ca Occidentul să dicteze agenda informațională și să forțele oponentul să adopte o poziție reactivă, mai indică documentul.

Raportul integral al Centrului de Excelență pentru Comunicare Strategică al NATO este disponibil aici.

NATO și UE, nou nivel de cooperare post-Varșovia: ”Playbooks” – exerciții coordonate împotriva amenințărilor hibride

Pe de altă parte, NATO și Uniunea Europeană au agreat în cadrul Declarației Comune de la summitul aliat de la Varșovia, o coordonare suplimentară pentru gestionarea amenințărilor cu caracter informațional și hibrid.

Astfel, Uniunea Europeană și NATO au decis să demareze din 2017 și 2018 exerciții coordonate și paralele pentru contracararea amenințărilor hibride, provocare în care cele două entități urmează să lucreze împreună în domeniul analizei, prevenției și detectării situațiilor de iminent pericol. Amenințările hibride vor fi preîntâmpinate prin intermediul schimbului de informații și intelligence între staff-uri și prin cooperarea în dimensiunea comunicării strategice.

Acestea cooperare va dezvolta proceduri de coordonare – ”playbooks” – prin care UE și NATO vor stabili nivelul de comunicare și de împărtășire a informațiilor.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va derula la Bruxelles, la 21 mai 2024, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene.

Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, va conduce delegația Republicii Moldova. Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, va participa, de asemenea, la reuniune.

Reuniunea – prima în urma deciziei Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova – va începe cu o discuție privind relațiile bilaterale, axându-se pe procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, precum și pe dialogul politic și pe reforme, în special în domeniile justiției, libertății și securității.

Delegația UE și delegația Republicii Moldova vor continua să facă schimb de opinii privind cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate, precum și privind cooperarea economică și sectorială, în special în domeniul energiei, al comerțului și al aspectelor legate de comerț.

Consiliul de asociere va desfășura, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale.

Ultima reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova a avut la începutul lunii februarie a anului trecut, fiind la acel moment prima de când această țară a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Aceste decizii au culminat cu hotărârea Comisiei Europene, la 13 martie 2024, de a înainta Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE și care pot constitui un facilitator de identificare a soluției pentru dosarul transnistrean.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Citiți și: R. Moldova își propune să reintegreze Transnistria în vederea aderării la UE până în 2030, declară președinta Maia Sandu: Lucrăm în acest sens, dar nu depinde doar de noi

”Republica Moldova este pe o cale istorică spre UE”, sublinia președintele Consiliului European, Charles Michel, cu prilejul unei întâlniri cu președinta Maia Sandu, la finalul lunii aprilie, chiar înainte de a celebra 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, moment ce i-a oferit celei din urmă ocazia de a reafirma agajamentul său pentru o Republică Moldova în UE

Continue Reading

NATO

România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat vineri necesitatea creşterii rolului securităţii cibernetice în cadrul posturii generale de descurajare şi apărare a NATO, la Haga, unde a participat la Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”.

Potrivit unui comunicat MAE, şefa diplomaţiei române a subliniat importanţa asigurării securităţii cibernetice, esenţială pentru securitatea naţională şi pentru apărarea colectivă.

Luminiţa Odobescu a pledat pentru o abordare unitară şi coordonată la nivelul NATO şi al partenerilor pentru a preveni şi a răspunde ferm atacurilor şi activităţilor cibernetice ostile. Acestea cresc în frecvenţă, intensitate şi sofisticare, după cum o demonstrează războiul din Ucraina şi presiunea în creştere resimţită de către statele din zona Mării Negre. Astfel, este necesară o bună pregătire în combaterea tuturor ameninţărilor din domeniul cibernetic.

Conferinţa a marcat încheierea unui nou ciclu de evaluare a progresului aliaţilor în asigurarea rezilienţei cibernetice proprii, precum şi a rezilienţei Alianţei în ansamblul său. Evenimentul are loc cu o periodicitate anuală. La ediţia din acest an au participat pentru prima dată şi state partenere ale NATO, în calitate de invitaţi în cadrul anumitor sesiuni.

Agenda de discuţii din acest an a vizat teme de o relevanţă deosebită atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi din perspectiva riscurilor şi oportunităţilor generate de noile tehnologii la adresa rezilienţei cibernetice a infrastructurilor critice. Securitatea cibernetică portuară şi impactul inteligenţei artificiale asupra protecţiei infrastructurilor critice şi securităţii cibernetice au fost printre subiectele principale de discuţie.

Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”, care a avut loc joi şi vineri, a fost co-organizată de către România împreună cu Regatul Ţărilor de Jos.

În deschiderea evenimentului au participat, alături de ministrul Odobescu, ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar la lucrări au luat parte peste 150 de delegaţi din 50 de ţări aliate şi partenere ale NATO.

Co-organizarea şi participarea României la conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge 2024” este în linie cu obiectivele aprobate de către Preşedintele României, precum şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de intensificare a implicării României la nivelul NATO în domeniul apărării cibernetice.

Potrivit MAE, calitatea de co-organizator al conferinţei a sporit vizibilitatea eforturilor întreprinse de ţara noastră ca stat aliat NATO, punând totodată în valoare contribuţia şi expertiza pe care România o aduce deja la NATO în domeniul apărării cibernetice.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”

Published

on

© G7germany.de

Decizia Franței de a invita Rusia să participe la cea de-a 80-a aniversare a debarcărilor din Normandia, cunoscute drept Ziua Z/ D-Day, a alimentat tensiunile cu națiunile aliate, în special SUA și Marea Britanie, în timp ce liderii se pregătesc să se adune pe plajele din Normandia pe 6 iunie.

Luna trecută, Parisul a luat prin surprindere țările occidentale atunci când organizatorii Zilei Z au anunțat că adresează o invitație Moscovei, chiar în momentul în care Rusia lansează o nouă ofensivă asupra Ucrainei, relatează Politico Europe.

Oficiali din Marea Britanie, Statele Unite și alți doi aliați din cel de-al Doilea Război Mondial și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această mișcare, ridicând întrebări care variază de la natura simbolică a ocaziei, probleme de protocol și întrebări despre angajamentul diplomatic cu reprezentanții ruși.

Casa Albă nu este încântată de această mișcare, au declarat doi oficiali ai administrației pentru Politico, dar a indicat faptul că SUA se vor supune deciziei guvernului Franței, care organizează comemorarea în Normandia. “Poate că acest lucru le va reaminti rușilor că ei chiar au luptat odată cu naziști reali, nu cu cei imaginari din Ucraina”, au transmis oficialii. 

De altfel, Normandia este și numele formatului din care făceau parte Franța, Germania, Rusia și Ucraina pentru a aplana tensiunile dintre ultimele două, create de revanșismul rusesc.

Un oficial guvernamental britanic a declarat că acțiunile Franței – nu doar invitația la Ziua Z, ci și găzduirea președintelui chinez Xi Jinping în această lună și trimiterea unui reprezentant la învestirea președintelui rus Vladimir Putin – au fost “îngrijorătoare”.

Un diplomat dintr-o altă națiune europeană a declarat că Parisul “a luat pe toată lumea prin surprindere” cu invitația adresată Rusiei. Același diplomat și-a exprimat frustrarea cu privire la lipsa de comunicare de la anunț, având în vedere nivelul ridicat de reprezentare din partea mai multor țări. Sunt așteptați să participe președintele american Joe Biden, regele Charles al Marii Britanii și cancelarul german Olaf Scholz.

Organizatorul comemorării Zilei Z, Mission Libération, care este condus de fostul ambasador al Franței la Washington Philippe Etienne, a declarat luna trecută că reprezentanții ruși vor fi invitați, deși Putin este persona non grata la ceremonie.

Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”, a declarat Mission Libération într-o declarație.

Mission Libération nu a confirmat ce oficiali ruși au fost incluși ca invitați și nici dacă Rusia a acceptat invitația. Palatul Élysée a refuzat să comenteze această situație

Prezența Rusiei la ceremonia de Ziua Z nu ar fi o premieră. Putin a participat la cea de-a 60-a aniversare a Zilei Z și la cea de-a 70-a aniversare, care a avut loc la câteva luni după ce Rusia a anexat teritoriul ucrainean Crimeea în 2014.

Operațiunea Neptun, cunoscută și ca Debarcările din Normandia, a fost asaltul și operațiunile amfibii din timpul Operațiunii Overlord declanșată de Aliații occidentali pentru deschiderea celui de-al doilea front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva Germaniei naziste.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze

U.E.12 hours ago

”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul

U.E.15 hours ago

Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria

ROMÂNIA18 hours ago

Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului

ROMÂNIA18 hours ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

NATO19 hours ago

România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova

ROMÂNIA18 hours ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA2 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL3 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA6 days ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO2 weeks ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

Trending