Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg se declară ”convins” că Donald Trump va respecta angajamentele SUA față de NATO

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat marți convins că Donald Trump ”va respecta toate angajamentele Statelor Unite” față de Alianța Nord-Atlantică.

Doorstep statement by NATO Secretary General Jens Stoltenberg at the start of the European Union Foreign Affairs Council

Doorstep statement by NATO Secretary General Jens Stoltenberg at the start of the European Union Foreign Affairs Council

Președintele ales Donald Trump a afirmat în timpul campaniei sale electorale că este un mare susținător al NATO și eu sunt sigur că va fi un președinte care va respecta toate angajamentele Statelor Unite în cadrul Alianței pentru că un NATO puternic este important pentru Europa, dar este important totodată și pentru SUA ”, a declarat Stoltenberg la sosirea în Bruxelles, unde participă la o reuniune a miniștrilor Apărării din UE.

Alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA este percepută drept o incertitudine la nivelul NATO, mai ales în contextul declarațiilor sale din campania electorală cu privire la evaluarea contribuției aliaților înainte de a decide să vină în apărarea lor (n.r. – principiul apărării colective din NATO).

Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că Europa şi SUA trebuie să se unească, argumentând că ”izolarea nu este o opţiune“. „Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie (…) Nu este momentul de a pune în discuţie parteneriatul dintre Europa şi Statele Unite“, a scris duminică Jens Stoltenberg. El a recunoscut însă că liderii europeni trebuie să îşi majoreze contribuţiile financiare pe lângă NATO care numără 28 de ţări membre. Aceeaşi afirmaţie a fost făcută şi de Donald Trump în timpul campaniei sale.

Dintre țările membre NATO, doar cinci state respectă principiul alocării a 2% din PIB pentru bugetul Apărării: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%). Top 10 este completat de Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Cifrele sunt valabile pentru anul 2015. În prezent, Statele Unite acoperă 70% din cheltuielile Alianţei Nord-Atlantice.

Din 2017, România va aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării, conform unui acord între partidele parlamentare de la începutul anului 2015. ”Noi am înţeles că nu se poate așa, ca unii să plătească şi alţii să beneficieze de protecţie”, a spus și Klaus Iohannis după alegerea lui Donald Trump.

Ce a declarat Donald Trump în timpul campaniei electorale cu privire la NATO:

– Ce va face Donald Trump dacă Rusia atacă țările NATO: Vom veni în ajutor numai dacă aceste națiuni și-au îndeplinit obligațiile față de noi

Donald Trump și-a expus viziunea de politică externă: ”După ce voi fi ales președinte, voi convoca un summit cu aliații noștri din NATO”. Ce planuri are candidatul republican

Donald Trump acuză, din nou, NATO: ”A fost concepută împotriva Uniunii Sovietice, care nu mai există”. Republicanul propune tăierea contribuției americane la NATO

 

.

NATO

Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei

Published

on

© European Union 2021 - EP

Uniunea Europeană și NATO au denunțat vineri Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei.

„Campania cibernetică malițioasă arată modelul continuu de comportament iresponsabil al Rusiei în spațiul cibernetic, vizând instituții democratice, entități guvernamentale și furnizori de infrastructuri critice din Uniunea Europeană și nu numai”, a transmis vineri Josep Borrell, șeful politicii externe a blocului, într-o declarație în numele celor 27 de state membre.

„UE nu va tolera un astfel de comportament rău intenționat, în special activitățile care vizează să ne degradeze infrastructura critică, să slăbească coeziunea societății și să influențeze procesele democratice”, a adăugat el, referindu-se la alegerile pentru Parlamentul European din iunie.

Folosind un limbaj la fel de critic, NATO a cerut Moscovei să își respecte „obligațiile internaționale” și a subliniat că Alianța va „utiliza capacitățile necesare pentru a descuraja, apăra și contracara întregul spectru de amenințări cibernetice”.

Ambele entități au dat vina pe APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat Actor 28, un grup de spionaj cibernetic legat de serviciul militar de informații al Rusiei (GRU).

În Germania, APT28 este acuzat de compromiterea conturilor de e-mail ale membrilor Partidului Social-Democrat (SPD), principala forță din coaliția de guvernare. Berlinul l-a convocat deja pe însărcinatul cu afaceri interimar al ambasadei ruse.

„Acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

În Republica Cehă, grupul ar fi vizat unele instituții de stat prin exploatarea unei „vulnerabilități necunoscute anterior în Microsoft Outlook”, a declarat vineri Ministerul Afacerilor Externe al țării. Interferențele au început în 2023, a precizat acesta, potrivit Euronews.

Publicarea constatărilor de către cele două țări a atras după sine declarații de denunțare din partea UE și NATO, care au fost publicate aproape simultan.

Vestea vine pe fondul unei atmosfere de alertă ridicată în Europa de Est și de Nord cu privire la pericolele reprezentate de războiul hibrid rusesc.

În ultimele zile, Estonia, Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda au tras un semnal de alarmă cu privire la bruiajul semnalelor GPS, care a obligat compania aeriană finlandeză Finnair să suspende serviciile către Tartu, un oraș din Estonia. Fenomenul este văzut ca o nouă încercare a Kremlinului de a se răzbuna pentru sancțiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina.

„Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în zona euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse”, a precizat joi NATO. „Aceasta include sabotaje, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride.”

Continue Reading

NATO

NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților

Published

on

© NATO

Aliații din cadrul NATO sunt profund îngrijorați de recentele activități maligne desfășurate de Rusia pe teritoriul aliat, inclusiv de cele care au dus la investigarea și inculparea mai multor persoane în legătură cu activități ostile de stat care afectează Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit, se arată într-un comunicat emis joi.

Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în întreaga zonă euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse. Acestea includ acte de sabotaj, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride. În acest sens, Aliații din cadrul NATO își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților.

„Susținem și suntem solidari cu aliații afectați. Vom acționa individual și colectiv pentru a aborda aceste acțiuni și vom continua să ne coordonăm îndeaproape. Vom continua să ne sporim reziliența și să aplicăm și să îmbunătățim instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a contracara și contesta acțiunile hibride rusești și ne vom asigura că Alianța și Aliații sunt pregătiți să descurajeze și să se apere împotriva acțiunilor sau atacurilor hibride. Condamnăm comportamentul Rusiei și solicităm Rusiei să își respecte obligațiile internaționale, la fel ca și Aliații pe ale lor. Acțiunile Rusiei nu îi vor descuraja pe Aliați să continue să sprijine Ucraina”, se transmite în comunicat.

Continue Reading

NATO

Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?

Published

on

© presedinte.md

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.

El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război. 

Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, ItaliaMarea BritanieGermania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput.  Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el. 

O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.

“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.

“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.

Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
MAREA BRITANIE18 hours ago

Cameron: Ucraina are dreptul să folosească armele furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia pe teritoriul său

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE18 hours ago

Consiliul Ministerial al OCDE: Șefa diplomației române a reliefat contribuția României în direcția eforturilor pentru dezvoltare durabilă ale organizației

NATO20 hours ago

Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor

U.E.22 hours ago

Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului

ENGLISH1 day ago

Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei

U.E.1 day ago

Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene

EDITORIALE1 day ago

Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice

COMISIA EUROPEANA4 days ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO5 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20245 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL1 week ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.2 weeks ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending