Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, mesaj către noul președinte al SUA privind contribuția la NATO: ”Noi am înţeles că nu se poate ca unii să plătească şi alţii să beneficieze de protecţie”

Published

on

Klaus Iohannis consideră că declarațiile lui Donald Trump prin care președintele-ales al SUA a pus la îndoială respectarea articolului 5 ține de modul în care funcționează campaniile electorale. Totodată, Șeful statului este de părere că statele aliate trebuie să își manifeste ambiția și să aloce cei 2% din PIB pentru apărare.

”După alegeri este altfel decât înainte de alegeri. Aşa funcționează campaniile electorale. Politicienii merg în campanie şi de multe ori spun lucruri care sunt uşor exagerate, pe urmă vin analiştii şi le umflă până când par extrem de exagerate, şi dacă le citești în ziar, doar citind titlul, ai impresia că în a doua zi începe al treilea război mondial. Or, nu e aşa. Candidatul Trump a fost întrebat dacă Statele Unite vor sări în ajutorul unei ţări în cazul unei agresiuni în baza articolului 5 şi a spus că mai întâi ar verifica dacă şi-au plătit contribuţia. De acolo până la a spune că a pus la îndoială articolul 5 este cale lungă”, a explicat președinteleprezent la o dezbatere cu studenții de la specializarea Științe Politice din universitățile bucureștene.

iohannis-trump

Cu toate acestea, Iohannis a detaliat că declarația lui Donald Trump pune în lumină o realitate care trebuie abordată.

”Sunt foarte mulţi aliaţi care nu numai că nu au ajuns la 2 şi ceva din PIB alocat pentru apărare, ci şi-au redus cheltuielile pentru apărare în ultimii ani şi atunci cineva trebuie să suporte aceste cheltuieli şi ştim că majoritatea cheltuielilor sunt suportate de SUA. Noi am înţeles că nu se poate așa, ca unii să plătească şi alţii să beneficieze de protecţie, şi am hotărât, toate partidele parlamentare împreună, ne-am angajat să ridicăm cheltuiala la 2% din PIB. Alţii nu au această ambiţie şi cred că la asta s-a referit, şi mi se pare o chestiune care, până la urmă, trebuie făcută de toată lumea. Dacă toţi vrem în Alianţă, toţi vrem să apărăm şi să fim aliaţi, trebuie să contribuim şi financiar la buna dotare a Alianţei, altfel nu poate să funcţioneze. Dacă tot timpul unii plătesc şi alţii beneficiază, evident că vine cineva şi pune întrebarea „Bun, fraţilor, dar cum funcţionează asta, numai noi plătim şi voi beneficiaţi? Nu se poate!”, a declarat președintele.

La final, Iohannis a transmis și ambițiile României în acest sens, care nu își doreste ”nu doar să ajungă la cheltuiala de 2% şi să aibă o dotarea corespunzătoare, ci chiar vrem să devenim un actor regional important, să contăm şi pentru securitatea din zona noastră”, a conchis Iohannis.

Citiți și Ce va face Donald Trump dacă Rusia atacă țările NATO: Vom veni în ajutor numai dacă aceste națiuni și-au îndeplinit obligațiile față de noi

Într-un interviu pentru New York Times acordat vara trecută, Trump a ridicat noi semne de întrebare privind angajamentul său de a apăra automat aliați NATO în cazul în care aceștia sunt atacați, spunând că mai întâi va analiza contribuția lor la Alianța Nord-Atlantică.

Întrebat, de exemplu, despre acțiunile amenințătoare ale Rusiei la adresa țărilor baltice, printre cele mai noi state membre ale NATO, Trump a spus că, dacă Rusia le va ataca, atunci el va decide să le vină în ajutor numai după ce va analiza dacă aceste națiuni și-au îndeplinit obligațiile față de SUA și cheltuielile alocate apărării.

Citiți și Donald Trump și-a expus viziunea de politică externă: ”După ce voi fi ales președinte, voi convoca un summit cu aliații noștri din NATO”. Ce planuri are candidatul republican

Citiți și Donald Trump acuză, din nou, NATO: ”A fost concepută împotriva Uniunii Sovietice, care nu mai există”. Republicanul propune tăierea contribuției americane la NATO

Dintre țările membre NATO, doar cinci state respectă principiul alocării a 2% din PIB pentru bugetul Apărării: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%). Top 10 este completat de Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Cifrele sunt valabile pentru anul 2015. Din 2017, de pildă, România va aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: VIDEO| John Kerry la Bruxelles: Angajamentul SUA față de NATO transcende politica | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

Published

on

© Ukraine Defense Ministry/ Twitter

Nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra aspiraţiei Ucrainei de a se alătura NATO, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, aflat într-o vizită la Kiev, răspunzând la o întrebare despre obiecţiile Rusiei faţă de integrarea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică, potrivit Reuters şi Interfax-Ukraina, informează Agerpres.

Austin a insistat că “nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra deciziilor de aderare la NATO”. “Ucraina, aşa cum m-aţi auzit spunând mai devreme, are dreptul de a-şi decide propria politică externă viitoare şi ne aşteptăm ca ea să poată să o facă fără nicio ingerinţă din exterior”, a adăugat el, în conferinţa de presă comună cu omologul său ucrainean, Andrii Taran, la Kiev.

Austin a mai declarat că Rusia a început conflictul din estul Ucrainei şi ea a fost un obstacol în calea rezolvării sale paşnice. El a menţionat că SUA vor continua să ofere Ucrainei sprijinul necesar în conflictul cu Rusia.

“Statele Unite cer Rusiei să pună capăt ocupației Crimeei, să nu mai perpetueze războiul din estul Ucrainei, să pună capăt activităților sale destabilizatoare în Marea Neagră și de-a lungul graniței cu Ucraina și să înceteze atacurile sale cibernetice persistente și alte activități maligne împotriva Statelor Unite și a aliaților și partenerilor noștri”, a declarat Austin într-o conferință de presă după întâlnire, conform Pentagonului.

Secretarul apărării – care a sosit la Kiev din Tbilisi, Georgia – a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia.

În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus el.

Aflat luni la Tbilisi, secretarul apărării Lloyd Austin a semnat alături de omologul din Georgia un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani.

Lloyd Austin se deplasează de luni până miercuri în Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care va fi organizată cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie. În cursul vizitei la Kiev, Austin a fost primit și de președintele Volodimir Zelenski.

În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă. În ce privește țara noastră, el va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Continue Reading

NATO

Barometrul Securității Naționale: Majoritatea românilor au multă încredere în NATO și UE. 30% cred că este posibil ca UE să dispară, iar 25% cred că NATO ar putea deveni o alianță mai slabă

Published

on

© MApN

Pandemia a accentuat decalajul dintre instituțiile care în mod obișnuit se bucură de foarte mare încredere din partea publicului – Armată, Biserică – și instituțiile politice, în timp ce Uniunea Europeană și NATO beneficiază în continuare de multă încredere în rândul publicului din România, peste media europeană, arată datele Barometrului Securității Naționale, publicat luni de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS).

Astfel, încrederea în instituțiile din România rămâne ridicată în cazul Armatei (foarte multă: 54,9% și multă: 31,7%) și Bisericii (foarte multă: 47,1% și multă: 23,1%). De un grad sporit de încredere se bucură și Serviciul Român de Informații (foarte multă: 34,9%, multă: 32,4%) și Ministerul Afacerilor Externe (foarte multă: 34,3%, multă: 33,0%).

Românii au însă încredere puțină și foarte puțină în instituția prezidențială, Guvern, Parlament, spitale, justiție sau presă.

În ce privește dimensiunea internațională, încrederea în Uniunea Europeană (foarte multă: 21,1% și multă: 38,1%) și în NATO (foarte multă: 29,3% și multă: 38,0%) se află la cote ridicate.

Aproape 30% dintre români cred că este posibil ca UE să dispară într-un viitor apropiat. Deși părerile privind cum ar trebui să funcționeze pe viitor UE sau despre relația României cu Bruxelles-ul sunt destul de împărțite, românii rămân pro-europeni convinși.

Potrivit respondenților, cele mai mari amenințări la adresa UE sunt criza economică, pandemia, migrația din afara UE, neînțelegerile dintre unele țări membre, iar cele mai mari amenințări la adresa României sunt criza economică, corupția, pandemia, incompetența clasei politice.

Românii ar prefera să evite situația de a fi puși să aleagă între SUA și UE: 36,6% cred că România ar trebui să fie la fel de apropiată de SUA și UE, 24,5% mai apropiată de UE și doar 10,9% mai apropiată de SUA decât de UE. Un procent semnificativ 27,7% crede însă că România ar trebui să își vadă mai bine de propriile interese decât de aliații/partenerii internaționali – aici este o zonă din care se pot recruta diferite tipuri de scepticism și atitudini antisistem.

La Uniunea Europeană românii apreciază în primul rând libertatea de mișcare, investițiile și oportunitățile de locuri de muncă. La Statele Unite se apreciază mai ales investițiile, faptul că sunt cea mai puternică țară din sistemul internațional și că oferă securitate militară aliaților.

49,1% dintre români consideră China o țară cu care nu trebuie să intrăm în conflict, pentru că este puternică și am avut mereu relații bune cu ea. Scoruri mult mai mici obțin variantele este o țară nedemocratică și periculoasă sau este prea departe ca să ne intereseze.

Aproape jumătate din publicul nostru crede că este posibil să se ajungă în viitorul apropiat la război între China și SUA. Dacă așa ceva s-ar întâmpla, cei mai mulți români cred că ar trebui fie să rămânem neutri (40,5%), fie să facem și noi ce vor face alți aliați din NATO (42,6%).

Doar un sfert dintre români cred că NATO ar putea deveni pe viitor o alianță mai slabă și mai puțin importantă decât este azi. Cu toate acestea, 47% se tem că, în viitor, occidentalii vor lăsa estul Europei în sfera de influență a Rusiei.

38,5% dintre români consideră că retragerea SUA din Afganistan (august 2021) nu a fost un gest corect față de cei care au sprijinit America acolo în ultimii 20 de ani. 29,2% spun că oricum nu mai avea niciun rost ca armata americană să rămână acolo și 31% că nu au urmărit acest subiect în media.

Conform informațiilor oferite de ISPRI și LARICS, studiul s-a efectuat pe o perioadă de 10 zile, între 1 și 10 octombrie. La sondajul de opinie au răspuns 1002 persoane, respondenții având vârste de peste 18 ani. Tipul de eșantion a fost multi-stratificat, probalistic și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată. Specialiștii precizează faptul că eroarea datelor maximă admisă este de aproximativ 3,1%, la un grad de încredere de 95%.

Sondajul de opinie a fost sub forma unui chestionar telefonic și a fost aplicat în toate județele țării și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Barometrul Securității Naționale, ediția octombrie 2021, a fost realizat în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și analizează percepțiile românilor în ceea ce privește pandemia și problemele de securitate națională și globală. Opiniile, constatările și concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Departamentului de Stat al SUA.

Continue Reading

NATO

SUA și Georgia au semnat un nou acord de apărare. Lloyd Austin: Sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea Georgiei este de neclintit

Published

on

© Ministry of Defense Georgia/ Twitter

Sprijinul Statelor Unite pentru integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei este de neclintit, a declarat luni secretarul apărării Lloyd Austin, după o întâlnire cu ministrul georgian al apărării, Juansher Burchuladze, alături de care a semnat un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani, informează Pentagonul.

Lloyd Austin se deplasează de luni până miercuri în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care va fi organizată cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

Inițiativa de consolidare a apărării și a descurajării se bazează pe Programul de pregătire a apărării Georgiei, care urmează să se încheie până la sfârșitul anului.

Austin a declarat că inițiativa va servi drept punct central pentru cooperarea dintre SUA și Georgia în domeniul apărării.

Aceasta reprezintă o nouă etapă importantă în cooperarea în materie de securitate între cele două țări ale noastre“, a declarat Austin în timpul declarațiilor făcute la Ministerul Apărării din capitala georgiană Tbilisi.

“Vom continua progresul Programului de pregătire a apărării din Georgia prin reforma sectorului apărării, prin consolidarea capacităților și a capacității necesare pentru o descurajare și apărare eficiente și prin promovarea interoperabilității cu națiunile NATO”, a continuat el.

Rusia a ocupat 20 la sută din suprafața Georgiei de la invazia din 2008 a Osetiei de Sud și Abhaziei. Austin a vorbit despre amenințarea reprezentată de Rusia în timpul unei întâlniri cu premierul georgian Irakli Garibashvili.

“Statele Unite condamnă ocupația continuă a Rusiei în Georgia și încercările sale de a-și extinde influența în regiunea Mării Negre prin coerciție militară și activități maligne”, a declarat Austin în timpul întâlnirii. “Este o regiune importantă, iar securitatea și stabilitatea sunt cruciale pentru a realiza pe deplin viziunea pe care o împărtășim despre o Europă întreagă, liberă și în pace. Prin modernizarea Ministerului Apărării și a forțelor de apărare georgiene, această inițiativă va avansa angajamentul nostru comun în materie de securitate și va consolida parteneriatul nostru”, a spus Austin.

Memorandumul va ajuta, de asemenea, Georgia să se apere de agresiune și va promova eforturile țării în direcția integrării euro-atlantice, a mai spus secretarul.

După vizita în Georgia, Lloyd Austin va merge în Ucraina, unde se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Andrii Taran.

În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă. În ce privește țara noastră, el va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN23 mins ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ2 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.3 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH3 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL3 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA3 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA4 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.5 hours ago

Președintele Lituaniei consideră că statul de drept nu trebuie legat de fondurile europene: Din punct de vedere moral este incorect și ar putea afecta unitatea UE

U.E.5 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending