Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat vineri, 11 septembrie 2026, la o reuniune de lucru cu șefii de misiune ai statelor membre UE acreditați în România, organizată de ambasada Irlandei la București. Întrevederea a avut loc în contextul deținerii de către Irlanda a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene
În cadrul discuțiilor, au fost abordate subiecte de actualitate ale agendei europene în actualul context geopolitic internațional și regional, cu accent pe viitorul Cadru Financiar Multianual al UE și competitivitatea europeană, protejarea valorilor europene, securitatea și apărarea UE, procesul de extindere a Uniunii, evoluțiile din Orientul Mijlociu, relevă un comunicat al Ministerului de Externe, remis CaleaEuropeană.ro.
În deschiderea evenimentului, ministrul afacerilor externe a felicitat președinția irlandeză pentru dinamismul primelor două luni de mandat și obiectivele ambițioase asumate care au condus deja la o serie de rezultate importante, precum pregătirea discuțiilor pentru următorul nego-box privind bugetul și deschiderea clusterelor de negociere în vederea aderării pentru vecinătatea estică și evaluările consistente privind parcursul țărilor din Balcanii de Vest
Referindu-se la unul din dosarele de interes maxim la nivel european în această perioadă, negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii 2028-2034, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a reiterat angajamentul României de a rămâne un partener constructiv în aceste negocieri și a reiterat importanța pregătirii tehnice a scenariilor financiare pentru a crește intensitatea dezbaterii cu cetățenii europeni și șansele unui acord politic până la finalul anului în curs.
A menționat, în acest context, principalele elemente de interes pentru România, respectiv nevoia unui buget ambițios în termeni de volum și obiective, importanța unui echilibru între volumul bugetului și componenta de venituri, respectiv resursele proprii, rolul investițiilor din Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună pentru continuarea procesului de diminuare a decalajelor de dezvoltare, în paralel cu asigurarea unui acces mai facil al companiilor românești, inclusiv a IMM-urilor, la instrumentele de competitivitate. De asemenea, a evocat importanța grupului „Prietenii Coeziunii” ca platformă de coordonare strânsă și de promovare a obiectivelor comune în perspectiva următoarelor etape de negocieri asupra viitorului cadru financiar al Uniunii.
În contextul evoluțiilor recente de securitate în regiune, ministrul Oana Țoiu a subliniat susținerea pentru consolidarea acțiunii Uniunii Europene în domeniul politicii de securitate şi apărare și includerea acestor priorități în finanțare. A făcut apel la intensificarea cooperării în regiunea Mării Negre, referindu-se la propunerea României și a Bulgariei privind operaționalizarea Hub-ului de securitate maritimă, care va contribui substanțial la întărirea capacității de analiză și răspuns în fața amenințărilor hibride din regiune, securitatea la Marea Neagră având un rol esențial și în pretul global al cerealelor, atât din perspectiva României ca principal producător de cereale din UE, cât și a tranzitului logistic.
„Securitatea la Marea Neagră înseamnă securitate alimentară globală și, ca principal producător de cereale din UE, România are o miză uriașă în stabilitatea rutelor de tranzit. Am cerut întărirea dimensiunii de apărare a Uniunii și operaționalizarea rapidă a Hub-ului de securitate maritimă (inițiativa comună România-Bulgaria), esențial pentru contracararea amenințărilor hibride”, a menționat Oana Țoiu într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ministrul a menționat ca peste 70% din importurile și exporturile României în 2026 sunt legate de piața unică și a subliniat prioritatea întăririi competitivității României și contribuția României la întărirea competitivității UE. A prezentat rezultatele privind investițiile în infrastructura de conectivitate, atât din programul SAFE cât și finanțare națională, și rezultatele concrete ale ultimului an în conectivitatea cu țările vecine și a subliniat imperativul strategic al finanțării viitoare a proiectelor de infrastructură menite să sporească conectivitatea cu țările în proces de aderare la Uniunea Europeană, mai ales date fiind riscurile crescute în vecinătatea estică. Acest lucru înseamnă pentru România accelerarea îndeplinirii priorităților de conectivitate: autostrăzi, poduri, transportul feroviar și fluvial, puncte de trecere la frontieră, conectare energetică și a cablurilor de date.
Ministrul Oana Țoiu a menționat exercitarea de către România a Președinției-în-exercițiu (PiE) a Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est (SEECP) și a Inițiativei Central-Europene (ICE), mandate în care contribuie nemijlocit la obiectivul avansării procesului de integrare europeană a statelor candidate, precum şi la consolidarea conectivității și rezilienței regionale. A menționat, în context, agenda de lucru și calendarul de evenimente la Adunarea Generala a ONU în această toamnă, inclusiv găzduirea întâlnirii miniștrilor de externe a țărilor membre și formatele diplomatice menite intensificării cooperării cu partenerii regionali din Orientul Mijlociu și internaționali pentru sprijinirea eforturilor de dezescaladare.
În cadrul discuțiilor, ministrul Oana Țoiu a menționat angajamentul României de a contribui, pe durata președinției irlandeze, alături de statele membre, la o Uniune Europeană mai prosperă, mai sigură și aproape de valorile cetățenilor săi.
