Ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, a pledat în cadrul Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles pentru ca industria românească de apărare şi sectorul de cercetare tehnologică să aibă şanse de dezvoltare în peisajul european, în contextul aprobării procesului de implementare a Strategiei Globale a Uniunii Europene în domeniul apărării şi securității.
”Ne vom asigura, împreună cu reprezentanţii Ministerului Economiei, că operatorii economici români, mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, start up-urile, vor valorifica această şansă”, a declarat ministrul Motoc, conform unui comunicat MApN remis CaleaEuropeana.ro.
Reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării a stabilit direcţiile generale de acţiune pentru dezvoltarea Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC). O parte dintre deciziile luate vor fi extinse până în 2019, când România îşi va asuma Preşedinţia Consiliului UE, mai menționează sursa citată.
În acest context, în urma Reuniunii CAE au rezultat elemente importante, centrate pe definirea nivelului de ambiţie al UE pe scena globală de securitate, promovând o abordare cuprinzătoare, integrată, sinergică şi în strâns parteneriat cu NATO. Astfel, noul nivel de ambiţie este construit în jurul a trei piloni importanţi – capacitatea de răspuns la situaţii de criză şi conflict, întărirea capacităţii de rezilienţă a partenerilor şi, ca element de noutate, protejarea Uniunii şi a cetăţenilor săi. Totodată, a fost stabilit spectrul de misiuni posibile atât civile, cât şi militare, pe care Uniunea le va putea planifica şi executa, pornind de la scenarii cu grad de risc ridicat, până la misiuni de consiliere, asistenţă şi dezvoltare. Important este că toate aceste dezvoltări se vor face în colaborare cu NATO şi că există voinţa de a evita clivajele de natură politică din trecut pe aceste teme.
S-a luat decizia explorării potenţialului unei abordări modulare, a unor proiecte şi iniţiative concrete de colaborare aprofundată în cadrul Cooperării Permanente Structurate. În acelaşi context, a fost adoptat un set concret de măsuri pentru dezvoltarea capacităţilor militare, inclusiv în ceea ce privește utilizarea grupurilor de luptă ale Uniunii Europene (forța de reacţie rapidă a UE). S-a decis, de asemenea, adaptarea structurilor de management al crizelor existente la nivelul Serviciului European de Acţiune Externă, pentru a permite optimizarea procesului de planificare civil-militară.
Concluziile reuniunii de la Bruxelles au determinat Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe să lanseze și să dezvolte o serie de mese rotunde şi dezbateri publice pe tematica apărării europene după Consiliul European din decembrie, încheie sursa citată.
.
