Uniunea Europeană și Japonia au organizat la Bruxelles cel de-al doilea Consiliu de parteneriat digital.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Consiliul a fost coprezidat de comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, și de ministrul japonez pentru transformare digitală, Taro Kono, de ministrul afacerilor interne și comunicațiilor, Takeaki Matsumoto, și de viceministrul parlamentar al economiei, comerțului și industriei, Taku Ishii.

UE și Japonia au reafirmat importanța parteneriatului lor strategic pentru a-și promova valorile comune și viziunea pentru o transformare digitală care să plaseze oamenii în centrul atenției și să respecte drepturile fundamentale.

”Astăzi am reafirmat parteneriatul nostru strategic din ce în ce mai strâns cu Japonia. Împreună, promovăm interoperabilitatea și cooperarea în ceea ce privește identitatea digitală, datele, tehnologiile emergente, semiconductorii, IA și platformele online. Eforturile în direcția unor standarde comune vor facilita schimburile digitale fără sincope, vor sprijini inovarea și competitivitatea și vor crea noi oportunități pentru economiile noastre”, a subliniat Thierry Breton, comisar pentru piața internă.

Partenerii au salutat punerea în aplicare cu succes a parteneriatului digital și au trecut în revistă progresele înregistrate de la primul Consiliu de parteneriat digital din 2023.

Aceștia au convenit asupra unei liste de noi rezultate pentru a coopera în continuare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială (IA), 5G, 6G, semiconductorii, calculul de înaltă performanță (HPC) și tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în economia datelor și a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică și securitatea cibernetică.

UE și Japonia au semnat astăzi un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere.

Acest memorandum va crea o înțelegere comună a inițiativelor privind identitatea digitală între UE și Japonia, generând beneficii pentru comerțul electronic și oportunități de afaceri prin reducerea birocrației și sporirea eficienței.

Memorandumul va facilita libera circulație a datelor în condiții de încredere prin cooperare și cazuri de utilizare pe baza portofelului de identitate digitală al UE și a serviciilor de încredere. Se preconizează că acesta va fi prezentat ca o ”bună practică comună” la următoarea reuniune ministerială a OCDE, care va avea loc la 2 și 3 mai 2024.

În domeniul semiconductorilor, UE și Japonia au decis să înființeze o echipă de experți care să dezvolte un program de cercetare pentru punerea în aplicare a Memorandumului de cooperare privind semiconductorii din iulie 2023. Acestea pregătesc, de asemenea, un acord administrativ pentru a încuraja schimbul de informații privind schemele de sprijin public.

UE și Japonia își vor continua activitatea comună privind calculul de înaltă performanță ( HPC) și au identificat aplicații hibride cuantice și cazuri de utilizare pentru a coopera în continuare. Aceștia vor lua în considerare subiecte pentru proiecte comune în domeniul cercetării de bază în domeniul cuantic. Cei doi parteneri explorează, de asemenea, cooperarea în materie de securitate cibernetică, inclusiv standarde și modalități de abordare a lacunelor în materie de competențe.

În ceea ce privește tehnologia 6G, UE și Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare și intenționează să sprijine inițiativele globale de standardizare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G. Ambele părți și-au reafirmat viziunea comună asupra unor rețele deschise și reziliente.

În plus, partenerii și-au anunțat intenția de a intensifica cooperarea dintre Biroul UE pentru Inteligență Artificială și Institutul japonez pentru Siguranța Inteligenței Artificiale.

Aceștia vor continua să susțină procesul și codul de conduită G7 de la Hiroshima privind IA, în vederea formării unei guvernanțe globale de încredere în materie de IA. De asemenea, UE a încurajat companiile japoneze să participe la Pactul privind IA lansat de Comisie pentru a promova respectarea rapidă a dispozițiilor-cheie ale Legii privind IA pe bază de voluntariat înainte ca aceasta să intre în vigoare și să devină general aplicabilă.

UE și Japonia au confirmat importanța instalării unor infrastructuri de cabluri submarine sigure și reziliente, în conformitate cu Memorandumul de cooperare privind cablurile submarine pentru o conectivitate globală sigură, rezilientă și durabilă, semnat la 3 iulie 2023, între Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Interne și al Comunicațiilor. Ambele părți vor continua cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea legăturilor de conectivitate directă între Europa și Japonia, de exemplu, prin intermediul regiunii arctice, pentru a promova oportunități comerciale, fluxuri transfrontaliere de date fiabile și cercetare oceanografică.

În cele din urmă, pentru a asigura un mediu online sigur în care este garantată libertatea de exprimare, UE și Japonia au convenit să analizeze posibilitatea instituirii unui canal periodic de schimb de informații cu privire la reglementările privind platformele online, cum ar fi Actul legislativ european privind serviciile digitale și piețele digitale.

Președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, Rareș Burlacu, a anunțat marți un val japonez de investiții în România în valoare de peste 500 de milioane de dolari.

Burlacu, care s-a aflat în vizită în Japonia, a scris într-o postare pe Facebook că are încrederea că vizita de lucru recent încheiată în Japonia va marca o nouă etapă în colaborarea economică între România și Țara Soarelui Răsare.

“Discuțiile intense pe care le-am purtat cu mari companii private precum GMB Corporation, IHI Corporation și Toyo Construction Co. au fost extrem de productive, pregătind terenul pentru un val de investiții de peste 500 de milioane de dolari în România”, a subliniat el.

Potrivit lui Rareș Burlacu, aceste investiții nu numai că vor consolida parteneriatele existente, dar vor crea și noi oportunități de afaceri și locuri de muncă în domeniile infrastructurii energetice și de transport, financiar-bancar, manufacturier și mass-media.

Aflat în Japonia, președintele ARICE a semnat și un Memorandum de Înțelegere alături de Kenichiro Hayashi, președintele Japan Institute for Overseas Investment (JOI).

“Acest Memorandum de Înțelegere reprezintă o adevărată piatră de hotar în consolidarea investițiilor străine între cele două țări ale noastre și în valorificarea avantajelor competitive ale fiecăreia dintre ele. ARICE va furniza, prin intermediul JOI, informații investitorilor japonezi cu privire la economie, oportunități de investiții, politici aferente, prin documente, seminarii și întâlniri, pentru a facilita investițiile directe japoneze în România. Investițiile japoneze sunt extrem de importante pentru economia românească, prin prisma valorii adăugate mari a domeniilor către care ele sunt în general direcționate, dar și a apetitului manifestat de investitorii japonezi pentru proiectele de lungă durată”, a explicat Rareș Burlacu.

Vizita de lucru s-a desfășurat în contextul Declarației de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, semnată în martie 2023 de către președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Japoniei Fumio Kishida.

Obiectivele României în cadrul Parteneriatului Strategic cu Japonia se raportează la statutul Japoniei de economie majoră și inovativă a lumii și unul dintre principalii investitori la nivel global, precum și în România, Japonia fiind, de altfel, cel mai mare investitor asiatic în țara noastră.

Conform statisticii vamale din România, la data de 31 decembrie 2023, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Japonia a fost de 1,26 miliarde de dolari (în creștere cu 13,50% față de 2022), din care exportul a fost de 824,5 milioane de dolari (în creștere cu 18,35% față de 2022) și importul de 441,2 milioane de dolari (+5,43% față de 2022), soldul fiind de 383,3 milioane de dolari în favoarea României.

În 2023, soldul balanței comerciale a fost favorabil României, pentru al patrulea an consecutiv. 

Conform datelor înregistrate la O.N.R.C., la 31 ianuarie 2024 erau înregistrate în România 407 societăţi comerciale cu capital japonez, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 405.126,3 mii de dolari.

După valoarea investiției în echivalent valută, Japonia ocupă locul 21 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină. 

Se apreciază totuși că investiţiile japoneze în România au un volum mult mai mare, deoarece statistica de mai sus se referă numai la capitalul înregistrat, nu la investiţiile efective; de asemenea, nu include investițiile realizate de firmele japoneze cu sediul în alte ţări, în special din Europa, arată MAE într-o fișă informativă privind relațiile economice româno – nipone.

Acordul de parteneriat strategic între UE și Japonia, la un pas distanță de a intra în vigoare, după ce Consiliul a adoptat astăzi o decizie ce deschide calea, din partea statelor membre, pentru intrarea în vigoare a acordului de îndată ce părțile vor fi finalizat procedura internă și vor fi notificat omologii lor, potrivit comunicatului oficial. Acesta este primul acord-cadru bilateral încheiat vreodată între cele două părți.

Acordul stabilește un cadru general pentru o cooperare politică și sectorială consolidată, asigurând astfel o cooperare politică și economică mai strânsă în ceea ce privește o serie întreagă de aspecte bilaterale, regionale și multilaterale.

Prin intermediul acordului de parteneriat strategic, UE și Japonia se angajează să consolideze ordinea globală bazată pe norme, să consolideze guvernanța globală și să apere valori și principii comune, cum ar fi: statul de drept, democrația, respectarea drepturilor omului, piețele deschise, comerțul liber și echitabil.

Acordul pregătește terenul pentru intensificarea consultărilor și a coordonării în cadrul forurilor multilaterale: „Părțile se angajează să colaboreze pentru a apăra un sistem comercial multilateral bazat pe norme, având în centrul său Organizația Mondială a Comerțului, pentru a promova punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind acțiunile în domeniul climei și pentru a pune în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă”, se mai arată în comunicat.

În ceea ce privește dimensiunea bilaterală, acordul va permite părților să avanseze cooperarea în materie de securitate, să abordeze împreună terorismul și infracțiunile internaționale grave și să prevină proliferarea armelor de distrugere în masă. În plus, acordul de parteneriat și cooperare va consolida toate domeniile de cooperare sectorială existente, cum ar fi: spațiul, tehnologiile informației și comunicațiilor, politica industrială, energia, transporturile, educația, cercetarea și inovarea.

În cele din urmă, Acordul de cooperare va prevedea un comitet mixt de coordonare.