Premierul britanic Keir Starmer i-a cerut lui Vladimir Putin să pună capăt ”jocurilor” sau se accepte mai multe suferințe economice, în contextul în care oficialul Marii Britanii se pregătește să găzduiască sâmbătă o videoconferință cu aliații la care va participa și președintele interimar Ilie Bolojan și care este dedicată menținerii oricărei încetări a focului convenite pentru Ucraina, informează Politico Europe.

Citiți și: Ilie Bolojan participă sâmbătă la videoconferinţa convocată de premierul britanic Keir Starmer după discuțiile SUA – Ucraina de la Jeddah

Liderul britanic – care s-a numărat printre cei care încearcă să adune o ”coaliție a celor dispuși” pentru a oferi garanții de securitate semnificative în cazul unui acord cu Ucraina – l-a acuzat pe președintele rus că ”încearcă să întârzie” pacea, stabilind o serie de condiții înainte ca o încetare a focului să poată avea loc.

”Lumea trebuie să vadă acțiune, nu un studiu sau cuvinte goale și condiții inutile”, a spus Starmer. El a avertizat că, dacă Rusia nu va da dovadă de implicare, aliații Ucrainei vor trebui să sporească presiunea economică asupra Moscovei pentru a se conforma.

”Nu-i putem permite președintelui Putin să se joace cu înțelegerea președintelui Trump. Nepăsarea totală a Kremlinului față de propunerea de încetare a focului a președintelui Trump nu face decât să demonstreze că Putin nu este serios în privința păcii””, a declarat Starmer într-o declarație publicată vineri seara de nr. 10 Downing Street.

Într-o declarație ce reflectă aceeași frustrate, președintele francez Emmanuel Macron a solicitat Moscovei ”să accepte propunerea americano-ucraineană de încetare a focului pentru 30 de zile” și să ”pună capăt abuzurilor” în Ucraina, dar și declarațiilor prin care doar trage de timp.

”Am vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu premierul britanic Keir Starmer după progresul înregistrat în timpul întâlnirii dintre Statele Unite și Ucraina, din Jeddah. Rusia trebuie să accepte acum propunerea americano-ucraineană de încetare a focului pentru 30 de zile. Agresiunea rusă în Ucraina trebuie să înceteze. Atrocitățile trebuie să se oprească. La fel și declarațiile prin care trage de timp. Marți, întâlnirea de la Paris a reunit aproximativ 40 de șefi de stat major ai apărării. Mâine (n.r. sâmbătă), în cadrul unei videoconferințe cu prim-ministrul Starmer, cu președintele Zelenski și cu toți partenerii noștri, vom continua să depunem eforturi pentru a consolida sprijinul pentru Ucraina și pentru a obține o pace solidă și durabilă”, a menționat liderul francez într-un mesaj publicat pe platforma X, amintind de eforturile depuse de țara sa pentru consolidarea unității europene în sprijinirea Kievului și întăririi apărării UE. 

I spoke today with President @ZelenskyyUa and then with Prime Minister @Keir_Starmer following the progress made during the meeting between the United States and Ukraine in Jeddah on Tuesday.

Russia must now accept the U.S.-Ukrainian proposal for a 30-day ceasefire.…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 14, 2025

Dând dovadă de o poziție rațională, Germania, printr-un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, a descris că răspunsul lui Putin la propunerea de încetare a focului în Ucraina este ”în cel mai bun caz” o ”manevră de întârziere”, conform AFP, citat de Agerpres.

Reacțiile acestor țări membre G7 reflectă o stare generală împărtășită de toate țările care fac parte din acest format, reunite zilele trecute la nivel de miniștrii de externe, la Charlevoix, în Canada, țară care asigură președinția semestrială.

”Membrii G7 au făcut apel la Rusia să ofere reciprocitate, acceptând o încetare a focului în condiții egale și punând-o în aplicare pe deplin. Aceștia au discutat despre impunerea unor costuri suplimentare Rusiei în cazul în care nu se convine asupra unei astfel de încetări a focului, inclusiv prin sancțiuni suplimentare, plafonarea prețurilor petrolului, precum și sprijin suplimentar pentru Ucraina și alte mijloace. Aceasta include utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele rusești înghețate. Membrii G7 au subliniat importanța măsurilor de consolidare a încrederii în cadrul unei încetări a focului, inclusiv eliberarea prizonierilor de război și a deținuților – atât militari, cât și civili – și returnarea copiilor ucraineni”, se arată în declarația comună adoptată de miniștrii de externe din G7.

”Desigur, lui Putin îi este teamă să îi spună direct președintelui Trump că dorește să continue acest război și să continue să ucidă ucraineni. De aceea, la Moscova, ideea de încetare a focului este înconjurată de astfel de precondiții încât fie eșuează, fie se prelungește cât mai mult posibil. Putin face acest lucru adesea – nu spune <<nu>> categoric, dar trage de timp și face imposibile soluțiile rezonabile. Considerăm că aceasta este încă o rundă de manipulare rusească”, a evaluat Volodimir Zelenski într-un mesaj publicat pe X, făcând apel la sporirea presiunii asupra Kremlinului prin sancțiuni.

Right now, we have all heard from Russia Putin’s highly predictable and manipulative words in response to the idea of a ceasefire on the front lines—at this moment he is, in fact, preparing to reject it.

Of course, Putin is afraid to tell President Trump directly that he wants… pic.twitter.com/SWbYwMGA46

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 13, 2025

Într-un discurs televizat de joi, președintele Rusiei a prezentat o serie de avertismente privind acceptarea propunerii înaintate de SUA și Ucraina menite să deschidă calea încetării războiului declanșat de Kremlin. Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.

Citiți și: Trump anunță că SUA au avut “discuții foarte bune și productive” cu Putin: Este o șansă foarte bună ca acest război să se încheie

Liderii din ceea ce Regatul Unit a numit o ”coaliție a celor dispuși” – care include țări europene, Comisia Europeană, NATO, Canada, Ucraina, Australia și Noua Zeelandă – se vor alătura sâmbătă reuniunii virtuale găzduite de Starmer.

Aceștia vor fi, de asemenea, informați cu privire la discuțiile recente dintre șefii statului major ai apărării despre care amintea Macron și cu privire la eforturile depuse de fiecare țară în parte pentru a debloca ajutorul militar suplimentar pentru Ucraina.

Starmer a declarat vineri: ”Dacă Rusia vine în cele din urmă la masă, atunci trebuie să fim pregătiți să monitorizăm o încetare a focului pentru a ne asigura că este o pace serioasă și durabilă, dacă nu, atunci trebuie să ne străduim din răsputeri pentru a crește presiunea economică asupra Rusiei pentru a asigura sfârșitul acestui război”.

Regatul Unit a încercat să acționeze ca o punte de legătură între Europa și Casa Albă de când Trump a lansat discuțiile pentru a pune capăt războiului.

Canada “nu va face parte niciodată din Statele Unite”, a afirmat vineri noul premier canadian Mark Carney, în cadrul primului său discurs oficial într-o țară tulburată în fața amenințărilor lansate de puternicul său vecin american, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Nu vom face niciodată, niciodată, în niciun fel parte din Statele Unite“, a declarat el, ca răspuns la aluziile repetate ale președintelui Donald Trump privind posibilitatea de a face din Canada al 51-lea stat american. Carney a reluat astfel aceleași afirmații pe care le-a susținut duminică în fața Partidului Liberal, unde a câștigat competiția pentru șefia partidului de guvernământ.

Carney a precizat că respectă Statele Unite și caută modalități de a “lucra cu” președintele american Donald Trump.

Mark Carney a fost învestit oficial vineri prim-ministru al Canadei, ceea ce îl pune în poziția de a lupta împotriva taxelor vamale impuse de președintele american Donald Trump care riscă să afecteze puternic economia canadiană, notează Reuters. Canada deține în 2025 și președinția grupului G7.

Donald Trump a reluat miercuri amenințările la adresa suveranității Canadei, insistând asupra anexării și afirmând că granița stabilită cu mai bine de 150 de ani în urmă între cele două țări este o linie “artificială”.

Carney, un novice în politică, a susținut că este cel mai bine plasat pentru a revigora partidul și pentru a supraveghea negocierile comerciale cu Trump, care amenință cu tarife suplimentare care ar putea paraliza economia canadiană dependentă de exporturi.

Trudeau a impus Statelor Unite tarife de retorsiune în valoare de 30 de miliarde de dolari canadieni ca răspuns la tarifele pe care Trump le-a impus Canadei.

Victoria lui Carney marchează prima dată când un outsider fără o experiență politică reală devine prim-ministru canadian. Acesta a declarat că experiența sa ca prima persoană care a ocupat funcția de guvernator a două bănci centrale din G7 – Canada și Anglia – înseamnă că era cel mai bun candidat pentru a face față lui Trump.

Ministrul Afacerilor Externe din Canada, Melanie Joly, plănuiește să își întâmpine omologii din G7 la Charlevoix, Quebec, cu un avertisment: „Dacă SUA ne pot face asta nouă, celui mai apropiat prieten al lor, atunci nimeni nu este în siguranță”, scrie Politico.

Pe agenda oficială din această săptămână, în timp ce Canada găzduiește reuniunea miniștrilor de externe din G7, se află Ucraina, Orientul Mijlociu, Haiti și Venezuela, însă nimic despre războiul comercial al președintelui Donald Trump sau amenințările sale la adresa suveranității. Totuși, Joly le-a spus reporterilor la Ottawa, miercuri, că intenționează să ridice această problemă în discuțiile cu membrii europeni și britanici, avertizându-i că țara sa „este canarul din mina de cărbune.”

Secretarul de stat american Marco Rubio va sosi direct din Jeddah, Arabia Saudită, unde a negociat termenii unui armistițiu de 30 de zile între Rusia și Ucraina. Vorbind cu reporterii din Irlanda miercuri, el a subliniat că liderii G7 vor avea multe de discutat atunci când se vor reuni. „Nu este o reuniune despre cum vom prelua Canada”, a spus el.

În contextul tarifelor drastice impuse de Trump asupra vecinului său nordic, Joly nu rămâne pasivă. Ea s-a întâlnit cu Rubio joi dimineața pentru a exercita „presiune maximă” în vederea protejării suveranității și modului de viață al Canadei.

„Nu am făcut nimic pentru a justifica atacurile lui Trump asupra țării noastre, asupra economiei și identității noastre”, a spus Joly. „Canada vă este cel mai bun prieten, cel mai bun vecin și cel mai bun aliat”.

Marco Rubio a declarat reporterilor că așteptările sale de la G7 sunt ca SUA să lucreze într-un „mod constructiv cu aliații, prietenii și partenerii noștri”. Dar canadienii exprimă din ce în ce mai mult sentimentul că SUA renunță la o prietenie de lungă durată. 

Tarifele SUA pentru Canada și Mexic au intrat în vigoare pe 4 martie, după ce Donald Trump a anunțat că nu mai există „loc de negocieri” pentru un eventual acord între părți. Aceste tarife au fost deja suspundate timp de o lună, după ce au fost purtate mai mult discuții. Prin urmare, Statele Unite au pus în aplicare un tarif suplimentar de 25% la importurile din Canada și Mexic și un tarif suplimentar de 20% la importurile din China.

În replică, Joly a ținut un discurs tăios la Ottawa, susținând că tarifele lui Trump sunt o scuză pentru a lua Canada cu forța economică. Canada a impus, de asemenea, noi tarife pentru importurile de bunuri americane în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari.

„Singura constantă în acest război comercial nejustificat pare să fie discursul președintelui Trump despre anexarea țării noastre prin coerciție economică. A numit granița noastră o linie fictivă și și-a repetat retorica lipsită de respect despre cel de-al 51-lea stat. Ei bine, canadienii au spus foarte clar că nu vom da înapoi și nu vom ceda acestei coerciții”, a declarat Melanie Joly.

Săptămâna aceasta, Donald Trump a reiterat că granița dintre SUA și Canada este o „linie artificială” care arată ca și cum ar fi fost trasată „cu o riglă”. „Când înlături asta și te uiți la această frumoasă formațiune dintre Canada și Statele Unite, nu există niciun loc în lume care să arate așa”, a spus el marți.

Marco Rubio a minimalizat comentariile lui Trump cu privire la anexare, spunând că Trump crede că statul canadian ar trebui să devină al 51-lea stat „din punct de vedere economic”. „El spune că, dacă ar deveni al 51-lea stat, nu ar mai trebui să ne facem griji cu privire la graniță și la traficul de fentanil, deoarece acum am fi capabili să gestionăm acest lucru”, a adăugat el.

Prim-ministrul desemnat Mark Carney a identificat atacul comercial al lui Donald Trump drept o „criză economică și suverană” și a promis să îl oprească pe președinte din obiectivul său de a „domina emisfera” prin cucerirea Canadei și Groenlandei.

„Americanii vor resursele noastre, apa noastră, pământul nostru, țara noastră”, a avertizat el duminică, când și-a revendicat victoria în cursa pentru înlocuirea lui Trudeau. „Gândiți-vă la asta. Dacă vor reuși, ne vor distruge modul de viață”.

În timpul discursului său de adio, premierul demisionar Justin Trudeau a declarat că libertatea, democrația și Canada „nu sunt un dat”. „Acesta este un moment definitoriu pentru națiune. Democrația nu este un dat. Libertatea, nu este un dat. Canada nu este un dat. Niciuna dintre acestea nu se întâmplă întâmplător. Niciuna dintre ele nu va continua fără efort”, a spus el.