Connect with us

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au anunțat luni, la Tokyo, intenția lor ca lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia să aibă loc în anul 2021, în contextul aniversării a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state. Mai mult, Iohannis și Abe au discutat și despre ”stimularea investițiilor japoneze în România” și despre ”strângerea cooperării în domeniul securității și apărării”.

Potrivit unui comunicat remis de Administrația Prezidențială la finalul întrevederii dintre cei doi lideri, discuțiile dintre Iohannis și Abe s-au desfășurat ”într-o atmosferă excelentă” și s-au concentrat pe modalitățile cele mai bune de continuare a punerii în aplicare a deciziilor pe care cei doi înalți demnitari le-au adoptat în contextul vizitei întreprinse de către premierul Shinzō Abe la București, la data de 16 ianuarie 2018.

Vizita lui Abe la București, prima vizită oficială din istoria relațiilor româno-nipone realizată în România de către un prim-ministru al Japoniei, a fost concretizată atunci prin anunțul celor doi lideri că România și Japonia vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic.

Potrivit discuțiilor avute la Palatul Akasaka-Geihinkan, Klaus Iohannis și Shinzo Abe apreciază că lansarea Parteneriatului va ”consolida relația bilaterală, pe baza Parteneriatului bilateral Întărit ce datează din anul 2013”.

În context, premierul nipon a arătat că viitorul Parteneriat Strategic va conduce la o relație de substanță între cele două țări, foarte strategică și puternică.

La rândul său, președintele Klaus iohannis a subliniat că ridicarea relației la nivel de Parteneriat Strategic vine la momentul potrivit și va produce efecte benefice nu doar pe plan politic, ci și pe plan economic.

Referitor la dimensiunea economică a relației bilaterale, aflată în creștere, în discuția celor doi înalți oficiali a fost exprimată speranța că vor fi stimulate investițiile japoneze în România. În egală măsură a fost amintită dorința celor două țări de strângere a cooperării în domeniul cultural, fiind evocată cooperarea excelentă ocazionată de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și proiectele subsecvente de colaborare.

Iohannis și Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul securității și apărării

Cei doi înalți demnitari au discutat, de asemenea, despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării, inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către Premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru invitarea sa la ceremoniile dedicate întronării Majestății Sale, Împăratul Naruhito, și a adresat felicitări pentru intrarea Japoniei în noua Eră Reiwa (de „aleasă armonie”), exprimând încrederea că aceasta va aduce mai multă prosperitate poporului japonez. 

Împăratul Naruhito, al 126-lea monarh nipon într-o linie dinastică neîntreruptă, şi-a preluat prerogativele imperiale la data de 1 mai 2019, ulterior deciziei de a abdica asumate de către Akihito, împăratul emerit al Japoniei.

Ceremonia de întronare de marţi va reprezenta şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Delegația Camerei de Comerț și Industrie a României, în misiune economică în Japonia. Președintele CCIR: Prin acordul UE-Japonia, piața japoneză se va deschide pentru mediul de business din UE, deci, implicit, și pentru cel din România, generând o creștere a oportunităților

Published

on

Prin poziția cheie de la Marea Neagră, Portul Constanța reprezintă o oportunitate care trebuie exploatată la maximum. Acest obiectiv poate deveni o platformă logistică importantă în mișcarea și stocarea bunurilor aduse din Japonia pentru piața românească și către Europa, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), aflat, alături de alți oficiali ai istituției și cei ai ambasadei României în Japonia într-o misiune economică în această țară.

Misiunea economică în Japonia, organizată de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în perioada 10-17 noiembrie 2019, a continuat miercuri cu o vizită a oficialilor CCIR, alături de cei ai ambasadei României în Japonia, la sediul Japan Extrenal Trade Organization (JETRO), precum și la cel al EU – Japan Industrial Cooperation, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

În cadrul întalnirii cu vice-președintele executiv al JETRO, Yoshitaka Hoshino, președintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat, de asemenea, importanța dezvoltării relațiilor bilaterale dintre cele două state, prin identificarea de noi soluții de intensificare a schimburilor comerciale între mediiile de afaceri din România și Japonia.

Oficialul român a adus în discuție și avantajele Portului Constanța pentru instria auto. ”Această regiune oferă toate facilitățile necesare pentru dezvoltarea unei unități de producție din industria auto, asigurând deschiderea către Europa Centrală și de Est și nu numai”, a mai spus Daraban.

În plus, în cadrul întrevederii cu Phillipe de Taxi du Poet, președintele EU -Japan Industrial Cooperation Centre, a fost reafirmat interesul mediului de business din România de a beneficia de oportunitățile de afaceri apărute odată cu intrarea în vigoare a acordului comercial UE-Japonia.

”Acordul de cooperare UE-Japonia va avea implicații deosebite la toate nivelurile societății. Chiar dacă vorbim de un acord eminamente comercial, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că reprezintă, în același timp, o alianță strategică între spațiul comunitar european și Japonia, entități care împărtășesc valori comune, precum democrația și statul de drept. Din punct de vedere commercial, acordul va duce la eliminarea majorității taxelor vamale pe care companiile din Uniunea Europeană, care exportă în Japonia, le plătesc în fiecare an, calculate la aproximativ 1 miliard de euro. Totodată, piața japoneză, estimată la 127 de milioane de consumatori, se va deschide pentru mediul de business din UE, deci, implicit, cel din România, generând o creștere a oportunităților de export și în aproape toate sectoarele economice”, a subliniat președintele CCIR, Mihai Daraban.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care creează o zonă de comerț cu o populație de 600 de milioane de locuitori și care produce o treime din PIB-ul global și aproximativ 40% din comerțul global, a intrat în vigoare la 1 februarie 2019, la distanță de aproximativ o lună și jumătate după ce UE și Japonia și-au notificat reciproc, la 21 decembrie 2019, încheierea proceudrilor lor de ratificare.

Pentru a facilita oamenilor de afaceri accesul la informare și dialog pe acest subiect, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a lansat în premieră, la 22 aprilie, o platformă dedicată mediului de business pe tema implementării Acordului de Parteneriat Economic UE-Japonia (APE).

Antreprenorii români nu numai că pot găsi informații utile pe această temă dar și au posibilitatea de a adresa întrebări.

CCIR s-a angajat să intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această platformă, cu organele abilitate.

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul lunii septembrie 2019, Japonia se regăsește pe locul 23 în clasamentul top 50 pe țări de rezidență a investitorilor cu participare străină la capitalul social. În 2018, valoarea schimburilor comerciale bilaterale România – Japonia, a fost aproape 600 de milioane de euro, iar până în luna iulie 2019 s-a înregistrat o valoare de 340,29 milioane de euro. Numărul total al companiilor cu capital japonez în România, la nivelul lunii septembrie 2019, era de 378, cu un total al capitalului social subscris japonez de 239,06 mil. Euro.

Continue Reading

JAPONIA

GALERIE FOTO Klaus Iohannis, alături de împăratul Japoniei Naruhito la banchetul imperial dedicat ceremoniei de întronare a acestuia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako au urcat pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat la Palatul Imperial din Tokyo și la care au participat peste 2.000 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent alături de soţia sa, Carmen Iohannis. Șeful statului român a fost îmbrăcat în frac, iar soţia sa a purtat o rochie lungă albastră. Klaus Iohannis s-a aflat în vizită în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

Printre personalitățile importante ale lumii care au luat parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu a lipsit nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Galerie FOTO

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

VIDEO Moment istoric în Japonia: Împăratul Naruhito a urcat pe Tronul Crizantemei într-o ceremonie la care România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako au urcat pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat la Palatul Imperial din Tokyo și la care au participat peste 2.000 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent alături de soţia sa, Carmen Iohannis, informează Agerpres, care precizează că șeful statului român a fost îmbrăcat în frac, iar soţia sa a purtat o rochie lungă albastră. Șeful statului a început vizita în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

 

View this post on Instagram

 

Sosire la ceremonia de întronare a Împăratului Japoniei

A post shared by Presedintele Romaniei (@klausiohannis) on


Împăratul Naruhito şi-a proclamat oficial ascensiunea la tron în prezenţa a peste 180 de demnitari străini.

Printre personalitățile importante ale lumii care au luat parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu a lipsit nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Printre invitați se află și secretarul pentru transport al SUA, Elaine Chao, vicepreședintele chinez Wang Qishan sau prim-ministrul din Coreea de Sud, Lee Nak-yon.

Au mai participat, de asemenea, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și Aung San Suu Kyi, liderul statului Myanmar și câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace și a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire. 

Toți liderii prezenți participă la finalul zilei de marți la Banchetul Imperial organizat cu ocazia ceremoniei de întronare.

Jur că voi acţiona conform Constituţiei şi că îmi voi îndeplini responsabilitatea mea ca simbol al statului şi pentru unitatea oamenilor“, a spus împăratul Naruhito, potrivit BBC.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.


Cum a decurs ceremonia marcată de un ritual solemn?

Proclamarea s-a desfășurat în Sala Pinilor (Matsu no ma), cea mai elegantă din Palatul Imperial din Tokyo, în prezenţa unui grup restrâns de doar 30 de persoane, ceilalţi invitaţi rămânând în sălile anexe.

Ceremonia a durat în total 30 de minute, s-a desfăşurat în baza unei coregrafii stabilite la milimetru şi fără nicio instrucţiune verbală, fiind însoţită doar de ritmurile date de tobe şi de gonguri.

Mai întâi, împăratul a urcat, în sens propriu, pe tronul ţării, denumit Takamikura, o înaltă structură octogonală, cu bogate decoraţiuni aurii şi negre, plasată pe o estradă şi drapată cu perdele violet. În interior se află un jilţ pe care suveranul nipon nu se va aşeza însă în niciun moment al acestui ceremonial.

Imediat alături s-a aflat tronul împărătesei Masako, de dimensiuni puţin mai mici.

În timp ce a stat în picioare pe acea estradă, împăratul și-a proclamat urcarea pe tron şi va primi apoi felicitări din partea prim-ministrului ţării.

Shinzo Abe a strigat de trei ori “banzai” (“10.000 de ani”, urare echivalentă cu tradiţionalul “trăiască împăratul!”), ridicându-şi de fiecare dată braţele în aer.

Invitaţii au trebuit la rândul lor să repete acel cuvânt, cu excepţia oaspeţilor străini, care sunt scutiţi de această sarcină.


Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending