Connect with us

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au anunțat luni, la Tokyo, intenția lor ca lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia să aibă loc în anul 2021, în contextul aniversării a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state. Mai mult, Iohannis și Abe au discutat și despre ”stimularea investițiilor japoneze în România” și despre ”strângerea cooperării în domeniul securității și apărării”.

Potrivit unui comunicat remis de Administrația Prezidențială la finalul întrevederii dintre cei doi lideri, discuțiile dintre Iohannis și Abe s-au desfășurat ”într-o atmosferă excelentă” și s-au concentrat pe modalitățile cele mai bune de continuare a punerii în aplicare a deciziilor pe care cei doi înalți demnitari le-au adoptat în contextul vizitei întreprinse de către premierul Shinzō Abe la București, la data de 16 ianuarie 2018.

Vizita lui Abe la București, prima vizită oficială din istoria relațiilor româno-nipone realizată în România de către un prim-ministru al Japoniei, a fost concretizată atunci prin anunțul celor doi lideri că România și Japonia vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic.

Potrivit discuțiilor avute la Palatul Akasaka-Geihinkan, Klaus Iohannis și Shinzo Abe apreciază că lansarea Parteneriatului va ”consolida relația bilaterală, pe baza Parteneriatului bilateral Întărit ce datează din anul 2013”.

În context, premierul nipon a arătat că viitorul Parteneriat Strategic va conduce la o relație de substanță între cele două țări, foarte strategică și puternică.

La rândul său, președintele Klaus iohannis a subliniat că ridicarea relației la nivel de Parteneriat Strategic vine la momentul potrivit și va produce efecte benefice nu doar pe plan politic, ci și pe plan economic.

Referitor la dimensiunea economică a relației bilaterale, aflată în creștere, în discuția celor doi înalți oficiali a fost exprimată speranța că vor fi stimulate investițiile japoneze în România. În egală măsură a fost amintită dorința celor două țări de strângere a cooperării în domeniul cultural, fiind evocată cooperarea excelentă ocazionată de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și proiectele subsecvente de colaborare.

Iohannis și Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul securității și apărării

Cei doi înalți demnitari au discutat, de asemenea, despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării, inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către Premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru invitarea sa la ceremoniile dedicate întronării Majestății Sale, Împăratul Naruhito, și a adresat felicitări pentru intrarea Japoniei în noua Eră Reiwa (de „aleasă armonie”), exprimând încrederea că aceasta va aduce mai multă prosperitate poporului japonez. 

Împăratul Naruhito, al 126-lea monarh nipon într-o linie dinastică neîntreruptă, şi-a preluat prerogativele imperiale la data de 1 mai 2019, ulterior deciziei de a abdica asumate de către Akihito, împăratul emerit al Japoniei.

Ceremonia de întronare de marţi va reprezenta şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

COVID-19 Liderii G7 au decis să se coordoneze pentru repornirea în siguranță a economiilor “pe o fundație bazată pe sisteme de sănătate reziliente și lanțuri de aprovizionare de încredere”

Published

on

© Prime Minister of Japan/ Twitter

Liderii statelor G7 au decis ca administrațiile și guvernele lor să se coordoneze pentru ca economiile celor mai industrializate șapte democrații ale lumii să poată fi redeschise în siguranță pe fondul pandemiei COVID-19, a transmis Casa Albă după o videoconferință organizată la solicitarea președintelui Donald Trump, având în vedere că SUA asigură în acest an președinția G7.

Potrivit Casei Albe, liderii G7 i-au desemnat pe miniștrii lor să lucreze împreună pentru redeschiderea în siguranță a economiilor și “pe o fundație care să permită națiunilor G7 să restabilească creșterea economică cu sisteme de sănătate mai rezistente și lanțuri de aprovizionare de încredere”.

Cele mai puternice democrații ale lumii au început să identifice încă de la debutul acestei pandemii nevoia de investiții în reziliența sistemelor sanitare, aflate acum sub presiune pe fondul exploziei cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2. Cinci din cele șase state din lume cu cele mai mari focare de coronavirus sunt țări membre G7 (SUA, Italia, Franța, Germania și Marea Britanie), în timp ce Canada și Japonia înregistrează cazuri mai puține.

Potrivit unui comunicat dat publicității de guvernul britanic, liderii G7 au fost de acord că dezvoltarea rapidă și producerea tratamentelor pentru coronavirus și a unui vaccin vor fi cruciale pentru a opri răspândirea virusului în întreaga lume. 

De altfel, Marea Britanie a fost reprezentată de ministrul de externe Dominic Raab, în condițiile în care prim-ministrul Boris Johnson încă se află în perioada de recuperare după infecția cu COVID-19.

De asemenea, o temă fundamentală a devenit și necesitatea identificării unui model de producție și aprovizionare care să reducă dependența de Asia și China, cu precădere în ce presupune producția și furnizarea de echipamente medicale de protecție.

Pe de altă parte, un alt subiect de discuție a fost și decizia lui Donald Trump de a suspenda contribuția SUA la Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit purtătorului de cuvânt al Angelei Merkel, cancelarul german şi-a manifestat sprijinul faţă de OMS.

”Cancelarul a evidenţiat că pandemia poate fi învinsă numai printr-un răspuns internaţional puternic şi coordonat”, a indicat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, conform Agerpres.

Separat, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, care reprezintă Uniunea Europeană la reuniunile G7, au transmis că democrațiile lumii trebuie să conducă efortul global pentru edificarea lumii “post-criza COVID-19” în strânsă cooperare cu organizațiile internaționale și prin multilateralism.

Pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în luna decembrie a anului trecut în orașul Wuhan din China, a venit cea mai gravă provocare a umanității de la cel de-al doilea Război Mondial încoace. La nivel global, sunt înregistrate peste 2,1 milioane de cazuri și peste 143.000 de decese, cele mai afectate țări fiind SUA, Spania, Italia, Franța și Germania. Statele Unite au deopotrivă cel mai mare număr de cazuri de îmbolnăvire (peste 660.000) și de decese (peste 43.000).

Măsurile și restricțiile adoptate de statele lumii pentru a stopa răspândirea virusului SARS-CoV-2, de la închiderea majorității sectoarelor economiei la anularea zborurilor și restricții de circulație a cetățenilor, determină ca peste jumătate din populația planetei (4 miliarde de oameni) să trăiască acum sub o formă de restrângere a libertăților.

Fondul Monetar Internațional a denumit marți această criză economică asociată pandemiei COVID-19 drept “Marea Închidere și a avertizat că urmează cea mai gravă recesiune din ultimii 90 de ani, preconizând că economia SUA se va contracta 5,9%, cea europeană cu 7,5% în zona euro, iar cea japoneză cu 5,2%.

Miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA au avut anterior discuţii şi au emis o declaraţie ce reiterează angajamentul G7 “de a face tot ceea ce este necesar” pentru a se asigura creşterea şi protejarea economiei.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: Comitetul Internațional Olimpic și Japonia au decis amânarea Jocurilor Olimpice de la Tokyo pentru vara anului 2021

Published

on

© CIO

Preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Thomas Bach, a fost de acord cu amânarea Jocurilor Olimpice de vară de la Tokyo cu un an, din cauza pandemiei de coronavirus, a spus, marţi, premierul japonez, Shinzo Abe, potrivit DPA.

Conform sursei, Abe le-a spus jurnaliştilor că în timpul unei convorbiri cu Bach s-a pronunţat pentru amânarea JO 2020 dacă şi CIO va fi de acord cu acest lucru.

”Am cerut amânarea cu un an pentru a a da posibilitatea sportivilor să se prezinte în cele mai bune condiţii şi pentru a avea un eveniment sigur pentru spectatori. Thomas Bach a fost de acord 100%”, a precizat Abe, potrivit Agerpres.

Un anunț a venit și din partea Comitetului Internațional Olimpic.

”În circumstanţele actuale şi bazându-ne pe informaţiile oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, preşedintele CIO şi prim-ministrul Japoniei au concluzionat că ediţia a 32-a a Jocurilor Olimpice, de la Tokyo, trebuie reprogramată dincolo de 2020, dar nu mai târziu de vara anului 2021, pentru a avea grijă de sănătatea sportivilor, a tuturor celor implicaţi în Jocurile Olimpice şi a comunităţii internaţionale”, se arată într-un comunicat al CIO.

“Liderii au ajuns la un acord că Jocurile Olimpice de la Tokyo pot fi un far de speranţă în lume în aceste vremuri tulburi, iar flacăra olimpică poate deveni lumina de la capătul tunelului în care se găseşte lumea în prezent. Astfel, s-a stabilit ca flacăra olimpică să rămână în Japonia, dar şi ca Jocurile să îşi păstreze denumire de Jocurile Olimpice şi Paralimpice Tokyo 2020”, precizează comunicatul.

La teleconferinţă au participat, pe lângă preşedintele CIO, Thomas Bach, şi prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, preşedintele Comitetului de organizare Tokyo 2020, Yoshiro Mori, ministrul Jocurilor Olimpice, Seiko Hashimoto, guvernatoarea de Tokyo, Yuriko Koike, preşedintele Comisiei CIO de coordonare a Jocurilor, John Coates, directorul general CIO Christophe De Kepper, şi directorul executiv la Jocurilor Olimpice, Christophe Dubi.

Guvernatoarea capitalei Tokyo, Yuriko Koike, a declarat separat că deşi Jocurile vor fi amânate pentru 2021, vor purta în continuare marca ”Tokyo 2020”.

Premierul Japoniei, Shinzo Abe, a decis marţi să solicite Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) amânarea cu un an a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, programate să înceapă pe 24 iulie.

În istoria Jocurilor, olimpiadele au mai fost amânate doar în timpul celor două războaie mondiale. După ediția din 1912 de la Stockholm următoarea a avut loc în 1920 la Antwerp. De asemenea, Jocurile Olimpice au luat o pauză între ediția din 1936 de la Berlin și cea de la Londra din 1948 din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Japonia închide toate școlile până în luna aprilie din cauza epidemiei de coronavirus

Published

on

Premierul Japoniei, Shinzo Abe, a anunțat joi că toate școlile din țară vor fi închise până în luna aprilie, din cauza epidemiei de coronavirus, conform CNN, potrivit Digi24.

Prim-ministrul a precizat că următoarele două săptămâni sunt critice în ceea ce privește numărul de îmbolnăviri, mai ales în rândul elevilor.

”Au fost luate măsuri pentru a preveni răspândirea infecţiei printre copii în fiecare regiune, iar următoarele două săptămâni reprezintă o perioadă critică”, a spus Shinzo Abe.

Anunţul premierului vine în contextul în care numărul de cazuri de infecţie cu noul coronavirus a crescut în Japonia, depăşind 200.

La acestea se adaugă şi cei peste 700 de oameni infectaţi, aflaţi la bordul navei de croazieră Diamond Princess, la bordul căreia se află şi nouă români.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending