Mediul universitar deschis, autonom și creativ reprezintă cel mai bun context pentru formarea liderilor excepționali și a elitelor puternice, context în care societatea deschisă și libertatea socială deplină sunt condiții esențiale pentru un mediu academic sănătos, subliniază rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, într-un articol de opinie publicat pe platforma contributors.ro.

Articolul, bazat pe discursul rostit pe 26 aprilie 2024 la Chișinău, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Stat din Moldova, reprezintă viziunea rectorului UB despre manageri, lideri și rolul universităților în formarea elitelor unei societăți.

“În contextul fostelor țări comuniste, cum sunt România și Republica Moldova, problema elitelor politico-administrative care iau deciziile la vârf este mai degrabă ineficiența rezultată din selecția negativă, decât structura lor inechitabilă“, atrage atenția Marian Preda.

În viziunea rectorului Universității din București, “liderii sunt, în mare parte, produsul profesorilor lor, al școlilor pe care le-au urmat și al culturilor în care se formează“.

“Unde ar fi fost azi poporul evreu fără Moise, marele conducător care i-a scos din captivitate pentru a-i conduce spre una dintre cele mai fascinante călătorii prin istorie a unui popor? Ce am fi avut azi în locul marilor religii fără Isus, Mahomed sau Budha? Ce ar fi fost mișcările sociale pacifiste fără Mahatma Ghandi, Martin Luther King sau Nelson Mandela? Cum ar fi arătat Roma în Antichitate fără Cezar sau Octavianus Augustus și cum ar fi curs istoria omenirii fără Alexandru cel Mare, Gingis Han, Napoleon, Hitler sau Stalin? Ar fi fost la fel de cunoscute companiile Ford, Apple sau Microsoft fără Henry Ford, Steve Jobs sau Bill Gates? Cum ar fi arătat ultimele 750 de zile ale regiunii noastre dacă nu exista Putin? Dar dacă nu exista Zelenski?”, s-a întrebat, retoric, Marian Preda.

Potrivit lui, vremurile de criză din ultimele decade par să releve, odată în plus, importanța liderilor, a decidenților și criza globală a elitelor politico-administrative. De altfel prima parte a discursului este orientată către 

Reliefând distincțiile între lideri și manageri, rectorul UB subliniază: “Conducătorul ideal este cel care deține autoritatea funcției și pe cea a expertului, a celui competent, care știe ce face, fiind respectat și urmat de ceilalți atât pentru puterea administrativă deținută, cât și pentru competență, fiind astfel manager și lider în același timp“.

El diferențiază tipul de lider tranzacțional de cel de lider transformațional. Liderul tranzacțional poate fi rezultatul traseului unui “manager incompetent”, care “va dezvolta foarte probabil un stil de conducere autoritar, bazat pe frică și pe sancțiuni negative, în care să-și impună autoritatea generată de funcție și de prerogativele formale”.

Pe de altă parte, liderul fără funcție managerială va încerca să convingă prin enunțarea unor soluții la problemele adepților săi, pentru a-și păstra susținerea celorlalți și pentru a obține acces la funcția de manager și la resursele ce decurg de acolo.

“Situația fericită este cea în care accede și la puterea formală și devine astfel un lider transformațional, inspirând prin soluțiile și prin exemplul său. Dacă nu obține o poziție administrativă, în timp, liderul informal va deveni din popular populist, începând să vândă iluzii pentru a-și menține autoritatea. Din cele enunțate mai devreme, rezultă că singurul demers cu șanse de succes pentru o entitate condusă este cel în care conducătorul ei deține poziția formală de conducere, dar și competențele necesare pentru a inspira încredere în proiectul său”, a explicat Marian Preda.

Pe parcursul discursului, Marian Preda a abordat și rolul elitelor în societate, managementul public și elitele politico-administrative și rolul universităților de elită în societate.

El anticipează că la nivel global va continua bătălia între „frica organizată” a regimurilor autoritar-dictatoriale și iubirea de înțelepciune, de adevăr și de libertate a „științei organizate” în universități și comunități științifice libere.

“Democrația și libertatea, fiind singurele condiții care pot crea un bun context pentru știința organizată, trebuie apărate cu fermitate. Germania mijlocului de secol XX l-a expulzat pe Einstein și l-a păstrat pe Hitler. Einstein și Oppenheimer au câștigat războiul, într-un fel. Savanții lui Hitler, lucrând sub teroare, nu au creat armele decisive precum bomba atomică, însă savanții liberi, din SUA, cu toate dilemele lor morale justificate, au creat-o și au oprit războiul. Democrațiile, societățile deschise, cele prospere, cele care promovează meritul și asigură mobilitate socială sunt favorabile elitelor creative. Fără universități de elită, autonome, puternice economic pentru a fi bine dotate tehnologic, nu vom avea elite productive, fertile. De aceea întreb, în final, aproape retoric: în spațiul cultural românesc, noi vrem să creăm contexte favorabile pentru formarea elitelor noastre, adică universități puternice? Pentru că, deocamdată, nu se vede că am face asta nici din bugetele pe care le primesc universitățile pentru cercetare și nici din finanțarea lor pe student pentru programele de formare profesională. Dacă suntem de acord cu acest adevăr evident, că rolul universităților de vârf este să producă elite, și dacă cele două state cu populație majoritar românească, România și Republica Moldova, doresc guvernanți competenți în viitor, atunci datoria statelor și a celor care le conduc este să-și susțină masiv universitățile de top“, a conchis Marian Preda.

Articol publicat pe contributors.ro. Materialul integral poate fi citit aici.

Profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Marian Preda este în prezent rector al Universității din București. A urmat mai multe stagii de formare în străinătate, printre altele la Anglia Ruskin University din Cambridge și la George Washington University, cu o bursă Fulbright, inclusiv Studii aprofundate (Master) în Politici Sociale (din care 6 luni cursuri de master în Cambridge, UK). Dețin un doctorat în sociologie (perioada de documentare de 3 luni in Cambridge, UK) și un Master of Business Administration (MBA) la Tiffin University – Ohio, USA. 

ICI București a participat la 25 februarie la evenimentul de diseminare a rezultatelor Forumului Consultativ pentru Energie Sustenabilă în Sectoarele de Apărare și Securitate (CF SEDSS) al Agenției Europene de Apărare (EDA).

Potrivit unui comunicat, ICI București moderează Grupul de Lucru 3 pe Protecția Infrastructurilor Critice de Energie din cadrul CF SEDSS încă din anul 2019.

Scopul Forumului este de a reuni reprezentanți ai MApN-urilor europene, experți din zona academică, experți ai instituțiilor europene și din zona privată pentru a propune idei de proiecte, a dezvolta studii și a întocmi documente de referință pentru Comisia Europeană.

Proiectul a început în 2015 cu scopul principal de a crea o comunitate legată de energia de apărare care să împărtășească informații relevante și cele mai bune practici pentru a atinge obiectivele de energie durabilă. ICI București este implicat în CF SEDSS din 2017.

Participarea la acest Forum de Consultare subliniază dedicarea ICI București pentru protecția infrastructurii critice și reziliența într-o mare varietate de domenii, inclusiv energia, precum și capacitatea sa de a contribui la discuțiile politice și tehnice la nivel internațional european.

În 2023, peste 90% din populația Uniunii Europene folosea internetul măcar o dată pe săptămână, arată datele Eurostat, care relevă că doar 56% dintre persoane aveau competențe digitale de bază sau superioare celor de bază.

În rândul țărilor UE, ponderea persoanelor cu competențe digitale de bază sau superioare celor de bază în 2023 a fost cea mai ridicată în Țările de Jos (83 %) și Finlanda (82 %), fata de Irlanda (73 %), Danemarca (70 %) și Cehia (69 %).

La polul opus, România (27,7%), Bulgaria (35,5%) și Polonia (44,3%) ocupau ultimele locuri.

A. Competențe digitale

Specialiștii TIC reprezintă aproape 5% din angajații din UE

Potrivit obiectivelor digitale ale UE, până în 2030 ar trebui să fie angajați în UE cel puțin 20 de milioane de specialiști în TIC, cu o participare echilibrată între bărbați și femei.

În 2023, aproape 10 milioane de persoane din UE lucrau ca specialiști în TIC, reprezentând aproape 5% din totalul locurilor de muncă. Ponderea specialiștilor în TIC în UE a crescut în ultimul deceniu, înregistrând o creștere de 1,5 puncte procentuale (pp) din 2013.

Dintre țările UE, ponderea specialiștilor TIC salariați a fost cea mai mare în Suedia (9%), Luxemburg și Finlanda (ambele cu 8%). Cele mai mici ponderi au fost observate în Grecia (2%) și România (3%).

Dacă se analizează ponderea femeilor în domeniul TIC, se observă că, în ciuda unei ușoare creșteri a ponderii specialiștilor TIC de sex feminin în ultimul deceniu, bărbații specialiști în TIC sunt în mare măsură mai numeroși decât femeile (81% bărbați față de 19% femei în 2023).

Cele mai mari procente de femei care lucrează în domeniul TIC au fost observate în Bulgaria (29%), Estonia (27%) și România (26%), în timp ce cele mai mici procente au fost înregistrate în Cehia (12%) și Malta (14%).

1 din 5 întreprinderi oferă personalului său cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor în domeniul TIC

Competențele digitale pot fi dobândite în diferite medii, cum ar fi în școli, în mediul privat sau la locul de muncă. Întreprinderile pot juca un rol important în îmbunătățirea competențelor TIC ale personalului lor.

În 2022, 22 % dintre întreprinderile din UE au oferit personalului lor cursuri de formare pentru a-și dezvolta sau îmbunătăți competențele TIC. Finlanda (40 %), Suedia (34 %), Danemarca și Belgia (ambele cu 33 %) se află pe primul loc în UE, cu cele mai mari procente de întreprinderi care oferă formare în domeniul TIC personalului lor.

Și la acest capitol, România se află pe ultimele locuri, doar 8,8% din întreprinderi oferind angajaților lor cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor TIC.

În ceea ce privește dimensiunea întreprinderii, această proporție a ajuns la 70% pentru întreprinderile mari, față de 21% pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

B. Adoptarea tehnologiei în întreprinderi

Integrarea tehnologiilor digitale în toate domeniile de activitate le permite companiilor să își îmbunătățească produsele și serviciile și să câștige competitivitate, de exemplu prin transferul vânzărilor online.

UE și-a stabilit 2 obiective principale pentru transformarea digitală a întreprinderilor până în 2030: peste 90% dintre IMM-uri ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, iar 75% dintre întreprinderile din UE ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, să efectueze analize de big data sau să utilizeze inteligența artificială.

Nivelul de intensitate digitală a întreprinderilor este monitorizat prin indicele de intensitate digitală (DII), care măsoară utilizarea a 12 tehnologii digitale diferite de către întreprinderi, de exemplu utilizarea inteligenței artificiale sau efectuarea de vânzări electronice.

Aproape 60% dintre IMM-urile din UE ating intensitatea digitală de bază

În 2023, 59% din toate întreprinderile din UE au atins un nivel de bază de intensitate digitală. Ponderea pentru IMM-uri a fost de 58 %, cu aproximativ 30 de puncte procentuale (pp) sub obiectivul UE 2030, în timp ce pentru întreprinderile mari s-a situat la 91 %.

Întreprinderile mari au avut o pondere mai mare în ceea ce privește intensitatea digitală foarte ridicată (26 %) și ridicată (42 %), în comparație cu doar 4 % din IMM-uri cu un nivel foarte ridicat și aproape 20 % cu un nivel ridicat de intensitate digitală. Majoritatea IMM-urilor au înregistrat niveluri scăzute (34%) sau foarte scăzute (42%) de intensitate digitală.

Proporția IMM-urilor cu un nivel de bază de intensitate digitală a variat de la 27% în România și 28% în Bulgaria la 80% în Suedia și 86% în Finlanda.

45% dintre întreprinderile din UE folosesc cloud-ul, în special pentru e-mailuri

Serviciile de cloud computing permit întreprinderilor să acceseze resurse informatice găzduite de terți pe internet, în loc să își construiască sau să își extindă propria infrastructură IT. Acest lucru reprezintă un avantaj semnificativ pentru întreprinderi, deoarece crearea unei infrastructuri proprii ar presupune dezvoltarea de hardware și software.

În 2023, 45% dintre întreprinderile din UE au cumpărat servicii de cloud computing. Întreprinderile mari sunt mai predispuse să opteze pentru soluții de cloud computing în comparație cu IMM-urile. În 2023, 78% dintre întreprinderile mari au cumpărat servicii de cloud computing, în timp ce 44% dintre IMM-uri au făcut acest lucru.

Dintre întreprinderile care au utilizat cloud computing, majoritatea (83%) s-au bazat pe cloud pentru a-și găzdui sistemele de e-mail, 68% l-au folosit pentru stocarea fișierelor și 66% pentru software de birou, cum ar fi procesorul de texte și foile de calcul.

Gradul de adoptare a cloud computing variază semnificativ între țările UE, cu cele mai mari ponderi în Finlanda (78%), Suedia (72%) și Danemarca (70%).

8% dintre întreprinderile din UE utilizează tehnologii de inteligență artificială

Inteligența artificială (AI) este o tehnologie de vârf, care se dezvoltă rapid. IA oferă mașinilor și sistemelor capacitatea de a învăța și de a lua decizii cu un anumit grad de autonomie pentru a atinge obiective specifice.

În 2023, 8% dintre întreprinderile din UE foloseau IA. La fel ca în cazul cloud computing-ului, utilizarea acesteia a fost mai frecventă în întreprinderile mari (30 %) decât în IMM-uri (7 %).

Dintre țările UE, utilizarea tehnologiilor de IA a fost cea mai mare în Danemarca și Finlanda (ambele cu 15%), urmate de Luxemburg și Belgia (ambele cu 14%). În schimb, aceasta a fost cea mai scăzută în România (2%), Bulgaria, Polonia, Ungaria și Grecia (toate cu 4%).

C. E-guvernare

În prezent, oamenii se bazează din ce în ce mai mult pe internet și pentru multe proceduri administrative. Soluțiile de e-guvernare pot oferi o gamă largă de beneficii atât pentru guverne, cât și pentru cetățeni, inclusiv mai multă eficiență și servicii. Unul dintre avantaje este, de exemplu, faptul că le permite cetățenilor să obțină informații de la autoritățile publice în orice moment.

Conform obiectivelor UE privind deceniul digital, toate serviciile publice esențiale pentru întreprinderi și cetățeni ar trebui să fie complet online până în 2030.

În 2023, 45 % dintre cetățenii UE care au utilizat internetul în ultimele 12 luni l-au folosit pentru a obține informații de pe site-urile autorităților publice, de exemplu despre servicii, beneficii, drepturi, legi și ore de funcționare. Această proporție variază considerabil între țările UE. În 16 țări din UE, peste 50% dintre persoane au folosit astfel de site-uri web pentru a obține informații, Finlanda (83%), Danemarca (73%) și Suedia (71%) fiind în fruntea grupului.

Persoane de toate vârstele utilizează site-urile web ale autorităților publice pentru a obține informații. Cu toate acestea, în UE, ponderea cea mai mare a fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani (47%), urmate de cele cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani (40%) și de cele cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani (36%).

D. Activități online

În 2023, 91% dintre persoanele din UE au declarat că au utilizat internetul în ultimele 3 luni. Dacă ne uităm mai atent la ceea ce au făcut online, observăm că internetul a fost utilizat în principal pentru a comunica cu alte persoane, de exemplu pentru a trimite sau a primi e-mailuri (86% dintre utilizatorii de internet) și pentru mesagerie instantanee (82%).

Următoarele activități online au fost, de asemenea, foarte populare printre utilizatorii de internet:

• 75% l-au folosit pentru a efectua apeluri telefonice sau video
• 70% s-au bazat pe internet pentru a găsi informații despre bunuri și servicii
• 70% au citit site-uri de știri sau ziare online
• 70% au făcut operațiuni bancare online
• 65% au participat la rețelele de socializare
• 62% au căutat online informații despre sănătate.
• 70% dintre utilizatorii de internet își fac operațiunile bancare online

Dacă ne uităm mai atent la serviciile bancare pe internet, 70% dintre utilizatorii de internet au utilizat serviciile bancare online în 2023, față de 55% în 2013.

Serviciile bancare online sunt populare mai ales în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani (73%), comparativ cu 62% dintre cei cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani și 57% dintre cei cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani. În rândul țărilor UE, serviciile bancare pe internet sunt cel mai des utilizate în Danemarca și Finlanda (ambele cu 97%), în Țările de Jos (96%), în Estonia și Letonia (ambele cu 91%).

1 din 3 cumpărători a întâmpinat probleme la cumpărăturile online

În timp ce cumpărăturile online vin cu o serie de beneficii, clienții se pot confrunta și cu probleme atunci când cumpără online.

În 2023, dintre persoanele care au cumpărat online în ultimele 3 luni, 33% au întâmpinat probleme atunci când au făcut cumpărături online prin intermediul unui site web sau al unei aplicații. În țările UE, cele mai mari procente de cumpărători online care au întâmpinat probleme au fost înregistrate în Luxemburg (56%), Țările de Jos (55%) și Spania (50%). În schimb, Portugalia a înregistrat cea mai mică proporție de cumpărători online care s-au confruntat cu probleme atunci când au cumpărat online (4%), urmată de Letonia (14%) și Cipru (15%).

Cea mai frecventă problemă cu care s-au confruntat cumpărătorii online din UE a fost viteza de livrare mai mică decât cea indicată, 19% dintre aceștia raportând această problemă. Pentru 11% dintre cumpărătorii online, site-ul web a fost prea dificil de utilizat sau nu a funcționat în mod satisfăcător, în timp ce 9% au indicat ca principală problemă întâmpinată bunuri sau servicii greșite sau deteriorate.

E. Internetul lucrurilor

72% dintre utilizatorii de internet folosesc sisteme de divertisment la domiciliu conectate la internet

În 2022, 72% dintre utilizatorii de internet din UE au utilizat dispozitive sau sisteme conectate la internet. Dintre acestea:

• 64% au utilizat soluții inteligente de divertisment la domiciliu, cum ar fi televizoarele conectate la internet, consolele de jocuri, sistemele audio pentru acasă și difuzoarele inteligente.
• 29% purtau un ceas inteligent, o brățară de fitness sau un dispozitiv portabil similar
• 11% foloseau contoare inteligente pentru gaz, electricitate și lumini inteligente pentru gestionarea energiei în casă
• 10% foloseau aparate inteligente pentru casă, cum ar fi aspiratoare robotizate, frigidere, cuptoare și mașini de cafea.
• aproape 10% au utilizat sisteme de alarmă conectate la internet și alte soluții de siguranță și securitate pentru locuința lor.

În toate țările UE, proporția utilizatorilor de internet care utilizează soluții IoT a variat de la 44% în Bulgaria și 52% în România la 92% în Malta și 95% în Țările de Jos.

Divertismentul inteligent la domiciliu este deosebit de popular. În 24 de țări din UE, 50% sau mai mult dintre utilizatorii de internet au beneficiat de soluții inteligente de divertisment la domiciliu în 2022, Malta (88%), Irlanda (79%), Spania și Suedia (ambele cu 78%) fiind în fruntea grupului.

F. Activități online

O conexiune la internet este esențială pentru ca majoritatea întreprinderilor să funcționeze și să își desfășoare activitățile online.

În UE, aproape toate întreprinderile (94%) au acces la internet în bandă largă. Acest lucru este valabil indiferent de dimensiunea întreprinderii, întrucât 94 % dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și 99 % dintre întreprinderile mari foloseau banda largă în 2023.

Mai mult de jumătate dintre întreprinderile din UE utilizează rețelele de socializare, iar jumătate dintre acestea organizează reuniuni online. Din ce în ce mai multe întreprinderi utilizează rețelele sociale pentru a-și promova bunurile și serviciile sau pentru a interacționa cu clienții lor.

În plus, în ultimii ani, în principal din cauza pandemiei COVID-19, întreprinderile și personalul lor s-au confruntat cu schimbări în modelele de lucru, inclusiv lucrul de acasă și organizarea de reuniuni online.

Comerț electronic

Comerțul electronic oferă întreprinderilor posibilitatea de a-și vinde bunurile sau serviciile prin intermediul internetului pentru a ajunge la clienții online, completând sau înlocuind astfel canalele tradiționale de vânzare, cum ar fi vânzările în magazine.

În 2023, 23 % dintre întreprinderile din UE au declarat că au efectuat vânzări electronice în anul precedent, față de 16 % în 2013.

20 % dintre întreprinderile din UE au utilizat site-uri web sau aplicații pentru a-și vinde bunurile sau serviciile, așa-numitele vânzări pe internet, în timp ce o mică parte (6 %) au utilizat schimbul electronic de date (EDI). 17 % dintre întreprinderi au vândut bunuri și servicii online prin intermediul propriului site web sau al unei aplicații, în timp ce 8 % au utilizat o piață de comerț electronic.

Dacă se analizează dimensiunea întreprinderilor, se observă că ponderea întreprinderilor mari cu vânzări electronice a fost semnificativ mai mare (46%) decât cea a IMM-urilor (22%). Dintre țările UE, Lituania a avut cea mai mare pondere a întreprinderilor care vând online (39%), înaintea Suediei (38%) și Danemarcei (37%), în timp ce România și Luxemburg (ambele 13%) au avut cele mai mici ponderi.

Vânzările online reprezintă 18% din cifra de afaceri a întreprinderilor din UE

Dacă ne uităm la cifra de afaceri generată de vânzările electronice, în 2023 întreprinderile din UE au raportat că acestea reprezentau 18% din cifra lor de afaceri totală, în creștere față de 13% în 2013. Această pondere a fost mai mare pentru întreprinderile mari (23 %) decât pentru IMM-uri (12 %).

Cehia a înregistrat cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din vânzări electronice (30 %), înaintea Danemarcei (29 %) și a Irlandei (28 %), în timp ce cele mai mici proporții au fost înregistrate în Bulgaria (6 %), Grecia (7 %) și Letonia (10 %).