Ambasadorul Irlandei la Bucureşti, Oliver Grogan, a declarat, marţi, că preşedinţia irlandeză a Consiliului Uniunii Europene şi-a exprimat dorinţa de a oferi tot sprijinul pentru realizarea unui acord între statele membre privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

Declaraţiile au fost facute in cadrul conferintei de presa organizata marti, 22 ianuarie,  cu ocazia lansarii presedintiei irlandeze a Consiliului Uniunii Europene.

Redăm discursul integral al ambasadorului Irlandei:

”Aş dori să vă prezint succint ceea ce Irlanda îşi propune să realizeze în timpul preşedinţiei sale a Uniunii Europene, adică în această jumătate de an.

Anul acesta, Irlanda aniversează 40 de ani de la aderarea la UE. E de asemenea a şaptea oară când deţinem preşedinţia. Fiecare preşedinţie a avut provocările sale. Nici aceasta nu va fi o excepţie. UE s-a schimbat foarte mult de la aderarea noastră în anul 1973. A evoluat semnificativ şi de la ultima noastră preşedinţie, în anul 2004. S-au întâmplat multe chiar şi de la aderarea României în 2007. Agenda de lucru s-a mărit atât în volum cât şi în complexitate.

Şi de această dată, abordarea noastră va rămâne aceeaşi ca şi până acum: vom fi deschişi şi transparenţi; vom fi un mijlocitor imparţial; şi vom încerca să obţinem rezultate concrete.

Desigur Uniunea Europeană are o perspectivă mai îndelungată decât cele şase luni ale oricărei preşedinţii. De aceea este necesar să asigurăm coerenţă şi continuitate în agenda acesteia. Pentru aceasta avem un program convenit cu viitoarele preşedinţii, adică a Lituaniei şi a Greciei. Acesta stabileşte priorităţile pentru următoarele 18 luni. Vom colabora îndeaproape cu cele două ţări.

Redresarea economiei irlandeze şi europene

Principala provocare a Uniunii Europeană în 2013, dar şi după aceea, este de a restabili prosperitatea, şi de a realiza acest lucru într-un mod sustenabil. Acesta este contextul preşedinţiei noastre. E o provocare ce decurge în mare parte din criza bancară din 2008 şi din efectele sale asupra economiilor noastre şi asupra ocupării forţei de muncă. Criza şi urmările sale ne-au arătat cât de strâns legate sunt economiile noastre, şi au scos la iveală nevoia unei acţiuni comune.

Irlanda, ea însăşi, a fost în special afectată de criză, dar se află acum pe drumul cel bun spre redresare. Agenda noastră internă a fost de a asigura un sistem financiar stabil, de a redresa economia şi de a reveni la creştere economică. Aceasta este acum şi agenda UE. De aceea, ne vom folosi pe parcursul preşedinţiei noastre de experienţa dobândită. Noi vedem Irlanda ca pe o ţară în curs de redresare ce va depune eforturi pentru redresarea Europei. Ţinând cont de experienţa noastră, ştim că Europa are acum nevoie de o îmbinare între stabilitate financiară şi măsuri de promovare a creşterii economice; ştim că are nevoie de o strategie coerentă; ştim că are nevoie de voinţă politică susţinută pentru a le pune în aplicare. La fel ca în Irlanda, aceasta va fi abordarea noastră în Europa.

Programul preşedinţiei noaste este, prin urmare, intitulat: “Pentru stabilitate, locuri de muncă şi creştere economică”. Aceşti termeni sunt mai mult decât un slogan. Reprezintă acţiuni concrete pentru a sprijini redresarea economică europeană şi crearea de locuri de muncă.

Agenda europeană care va fi gestionată de Preşedinţia noastră va fi extrem de vastă; de la Uniunea Bancară la luarea de măsuri cu privire la mediu; de la Politica Agricolă Comună la drepturile consumatorilor. E vorba de moderarea a aproximativ 2000 de întâlniri.

Permiteţi-mi mai bine să mă concentrez pe câteva subiecte unde vrem să facem progrese şi, acolo unde este posibil, să le ducem la bun sfârşit.

Stabilitate financiară

Poate că cea mai grea provocare cu care se confruntă UE este revenirea la un sistem financiar stabil. Intenţia preşedinţiei este să acorde prioritate măsurilor ce restabilesc încrederea în sectorul bancar; măsurilor care au în vedere un cadru nou pentru băncile europene, un cadru atât mai riguros cât şi care să le ofere mai mult sprijin. Mă refer aici la aşa-numita Uniune Bancară.

Prima sarcină va fi de a înainta către un acord cu privire la Mecanismul Unic de Supraveghere pentru băncile europene. Aceasta va fi urmată de măsuri pentru schemele de garantare a depozitelor bancare şi pentru redresare şi rezoluţie bancară. Vom pregăti terenul pentru următoarea etapă importantă – şi anume ca Mecanismul European de Stabilitate, nou înfiinţat pentru zona euro, să fie în măsură să recapitalizeze băncile în mod direct.

În acelaşi timp, vom finaliza lucrările pentru a consolida coerenţa economică şi disciplina fiscală în zona euro.

Trebuie să finalizăm acordul cu privire la bugetul UE pe următorii şapte ani. Acesta va contura priorităţile şi politicile Uniunii pentru perioada 2014-2020. El are o importanţă esenţială, inclusiv pentru România. Înţelegem foarte bine că România are interese deosebite în domenii precum fondurile structurale şi agricultura.

Locuri de muncă şi creştere economică

Cu 26 de milioane de şomeri în statele membre, UE trebuie să răspundă în mod eficace. Prin urmare, preşedinţia noastră va pune accentul pe locuri de muncă şi creştere economică. Trebuie să facem mai mult decât doar să vorbim despre asta şi să ne întrecem în declaraţii. Avem nevoie de acţiuni concrete. Permiteţi-mi să menţionez două dintre domeniile în care ne dorim să obţinem rezultate.

În primul rând, piaţa unică. UE a creat o piaţă unică de mai bine de 500 de milioane de oameni; dar mai sunt multe de realizat pentru a beneficia la maxim de aceasta dacă vrem să sporim prosperitatea şi competitivitatea Europei. Dorim să ajungem la un acord privind accesul mai uşor al companiilor mici şi mijlocii la contractele publice. Dorim să ajungem la un acord privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale.

Dorim de asemenea ca piaţa unică digitală, care prezintă un potenţial ridicat pentru afacerile transfrontaliere, să devină o realitate. Cu alte cuvinte, în Europa serviciile online trebuie să circule în mod liber şi eficient dincolo de frontierele naţionale. Eforturile noastre includ recunoaşterea semnăturii electronice, securitatea cibernetică, protecţia datelor cu caracter personal şi facilitarea accesului la internetul de mare viteză.

A doua noastră prioritate în ceea ce priveşte locurile de muncă este de a aborda problema şomajului în rândul tinerilor. În multe ţări europene, inclusiv în Irlanda, şomajul în rândul tinerilor este de peste 25%. Dorim să acţionăm la nivelul UE. Una din măsurile la care lucrăm este oferirea unei aşa-numite “garanţii pentru tineret”. Aceasta reprezintă un set de principii pentru tinerii care nici nu muncesc nici nu studiază; astfel ei vor primi o ofertă fie de muncă, fie de învăţământ, fie de ucenicie.

Cetăţenii şi libera circulaţie

Şi acum aş vrea să vă spun câteva cuvinte despre Schengen. Ştim că atât România cât şi Bulgaria au aspiraţii puternice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Una din priorităţile importante ale preşedenţiei irlandeze va fi să răspundem acestor aspiraţii şi să continuăm negocierile cu scopul de a găsi un acord în acest sens. Şefii guvernelor statelor UE au cerut preşedenţiei să revină asupra acestei probleme la o şedinţă a Consiliului de Miniştri din luna martie. Irlanda nu este în sine un membru al spaţiului Schengen, dar va face tot posibilul pentru facilita un acord între toate ţările membre.

Suntem în relaţii bilaterale foarte bune cu România şi acest lucru este foarte important pentru realizarea unei preşedinţii de succes. Este de asemenea de ajutor faptul că ambasada noastră se bucură de relaţii bune cu instituţiile de stat din România. Este adevărat că negocierile oficiale au loc la Bruxelles. Cu toate acestea, sper că putem menţine un culoar bun de comunicare aici, în Bucureşti, aşa încât preocupările româneşti să fie bine înţelese atât în Dublin cât şi la Bruxelles.

Preşedinţia oferă, de asemenea, o bună oportunitate de a consolida relaţiile culturale între Irlanda şi România. Am dori să întărim interesul considerabil care s-a manifestat aici în ceea ce priveşte aspecte ale culturii irlandeze, precum muzica şi dansul. Suntem în curs de a definitiva un program de evenimente care va fi anunţat în scurt timp. Lucrăm îndeaproape atât cu Primăria Capitalei cât şi cu Institutul Cultural Român. Un element important al programului nostru va fi o sărbătoare extinsă culturală cu ocazia Zilei noastre Naţionale din martie, adică St. Patrick’s Day. Va fi cea mai mare sărbătoare organizată de noi la Bucureşti.”

La eveniment au participat şi ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi Bogdan Mănoiu, consilier prezidenţial în domeniul afacerilor europene.

Ministrul Corlăţean şi-a exprimat susţinerea pentru agenda de priorităţi a Preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE:  „Sprijinim şi împărtăşim abordarea dumneavoastră, axată pe soluţionarea provocărilor actuale pe baza metodei comunitare şi a consolidării integrării europene. Promovarea în UE a unui mod inclusiv de luare a deciziilor şi evitarea fragmentării UE sau a creării unei Europe cu mai multe viteze sunt esenţiale pentru noi, ca stat membru. Abordarea Preşedinţiei dumneavoastră, care este deopotrivă pragmatică şi ambiţioasă, este foarte potrivită pentru confruntarea provocărilor actuale şi pentru iniţierea reformelor de care Europa are încă nevoie.”

De asemenea, acesta a subliniat că noul guvern al României intenţionează să confere României un profil de stat membru dedicat aprofundării integrării europene, bazate pe solidaritate şi coeziune: „Suntem pregătiţi să contribuim în mod activ la dezbaterea privind viitoarea direcţie a Europei, conştienţi de necesitatea unei viziuni unitare care combină pragmatismul constructiv cu idealurile Uniunii.”

România va acorda o atenţie aparte unor subiecte cruciale pentru Guvernul României, precum stabilitatea şi creşterea economică, crearea de locuri de muncă: „Europa trebuie să se concentreze asupra asigurării stabilităţii economice în contextul dificultăţilor din zona Euro, a stabilităţii sistemului bancar, progresului privind Uniunea Bancară şi creării de locuri de muncă.”

Referindu-se la discuţiile privind Uniunea Economică şi Monetară, ministrul român al afacerilor externe şi-a exprimat sprijinul pentru „o abordare care promovează integrarea europeană ca fiind cel mai bun răspuns la criza economică”, punând accentul pe luarea, în continuare, a deciziilor în formatul UE27/28  şi implicarea ţărilor din afara zonei Euro care participă la mecanism.

De asemenea, ministrul Corlăţean a afirmat sprijinul puternic pe care România îl acordă măsurilor privind crearea de noi locuri de muncă, în special cele orientate către tineri. În acest context, a mulţumit Irlandei pentru liberalizarea pieţei forţei de muncă pentru cetăţenii români şi a exprimat speranţa că statele membre UE care mai menţin restricţii privind libera circulaţie a forţei de muncă le vor elimina, în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare. Esenţială în acest context este „eliminarea restricţiilor privind libera circulaţie a lucrătorilor şi deschiderea deplină a pieţei muncii pentru toţi cetăţenii europeni”.

În privinţa negocierilor privind cadrul financiar multianual, România insistă asupra necesităţii încheierii unui acord care să includă resurse adecvate pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune şi care să ia în considerare necesitatea abordării decalajului de dezvoltare dintre statele membre UE.

În ceea ce priveşte aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, care se înscrie între priorităţile Preşedinţiei irlandeze, ministrul afacerilor externe a reiterat că aderarea la Schengen rămâne un obiectiv major pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană, subliniind necesitatea unei decizii pozitive cu ocazia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din martie 2013. „România a îndeplinit toate criteriile aferente aderării la Schengen. Consiliul European de iarnă a recunoscut realizarea măsurilor suplimentare acompaniatorii agreate în vederea facilitării unei decizii pozitive cu privire la aderarea la Schengen.

Ministrul Corlăţean a pledat pentru continuarea politicii de extindere şi menţinerea acesteia ca prioritate pe agenda Uniunii. A menţionat stadiul avansat al Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, pledând pentru o susţinere activă a perspectivei europene a Republicii Moldova prin încheierea Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, până la finalul Preşedinţiei irlandeze.

În finalul intervenţiei sale, referindu-se la recente evenimente din Algeria, ministrul Titus Corlăţean a menţionat că „perioada care urmează şi coincide cu Preşedinţia irlandeză constituie un moment de reflecţie foarte serioasă cu privire la rolul, la profilul Uniunii Europene, în ansamblul relaţiilor internaţionale, în materie de securitate internaţională. Şi este în acelaşi timp un moment de solidaritate, de strângere a rândurilor, un moment în care trebuie să ne angajăm, uitându-ne la ceea ce înseamnă o acţiune teroristă pe care trebuie să o combatem cu fermitate, cu angajament politic, aşa cum s-a întâmplat la recentul Consiliu al Afacerilor Externe de la Bruxelles. Este un mesaj pe care şi eu, ca ministru al afacerilor externe al României, îl transmit în acest context.”

Surse: MAE, www.eu2013.ie
Foto: