Realizarea unui sistem de justiţie bun pentru cetăţean a fost principala temă de discuţie în cadrul întâlnirii de luni dintre vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, şi ministrul justiţiei, Alina Gorghiu, întrevedere la care au participat şi şefii marilor parchete din ţară.

În contextul vizitei în România, la Ministerul Justiţiei a avut loc întâlnirea vicepreşedintei Comisiei Europene, Vera Jourova, cu ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, în prezenţa conducerii instituţiilor din sistemul judiciar, respectiv Daniel Grădinaru, preşedintele CSM, Alex Florenţa, procurorul general, Marius Voineag, procuror-şef DNA şi Alina Albu, procuror-şef DIICOT, informează Ministerul Justiției într-un comunicat.

“Tema principală de discuţie a constituit-o realizarea unui sistem de justiţie bun pentru cetăţean, acesta fiind interesul comun al României şi al Comisiei Europene”, se precizează în comunicat.

Ministrul justiţiei i-a mulţumit vicepreşedintelui Vera Jourova pentru parteneriatul constant pe care l-a avut cu Comisia Europeană şi a asigurat-o că sistemul de justiţie din România este unul de încredere, robust, ca sistemul de justiţie din orice alt stat din Uniunea Europeană.

Ministrul justiţiei a afirmat că închiderea MCV a însemnat “un moment cheie, un obiectiv strategic bifat de România”.

“De asemenea, adoptarea legilor justiţiei a fost un punct esenţial pentru sistemul de justiţie din România. Raportul privind Statul de Drept monitorizează toate statele din UE şi înseamnă, aşa cum a precizat şi vicepreşedinta a Comisiei, tratament egal pentru toate statele. Aceeaşi procedură de verificare pentru toţi! Vom continua să modernizăm şi să îmbunătăţim sistemul judiciar. Suntem atenţi să facem progrese, în continuare, de substanţă, solide. Suntem atenţi să adoptăm legislaţie predictibilă, să avem o activitate a DNA susţinută, o activitate a DIICOT pe temele importante, de la trafic de droguri la trafic de persoane”, a declarat Alina Gorghiu, citată în comunicat.

Pe agenda de discuţii cu vicepreşedinta Comisiei Europene s-au aflat şi recomandările din Raportul privind Statul de Drept, legea pensiilor de serviciu, dar şi măsurile pentru asigurarea adecvată a resursei umane, având în vedere că, în martie anul viitor, vor fi în jur de 600 de noi magistraţi în sistem, ca urmare a promovării examenului INM şi a examenului de admitere în magistratură pe baza vechimii de 5 ani, menţionează Ministerul Justiției

“Teme europene importante au fost, de asemenea, pe agendă (directiva privind combaterea violenţei împotriva femeilor, Media Freedom Act, directiva privind protejarea jurnaliştilor şi a activiştilor privind drepturilor omului – directiva Anti-SLAPP, propunerile de măsuri pentru digitalizare, inteligenţă artificială şi combaterea infracţiunilor din mediul online, precum pornografia infantilă şi hate speech)”, mai precizează ministerul.

Conform comunicatului, vicepreşedinta Comisiei Europene a mulţumit pentru maniera în care România a susţinut tragerea la răspundere a Federaţiei Ruse în contextul războiului din Ucraina. 

Premierul Marcel Ciolacu a transmis vineri magistraților că România nu-și permite să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza nemulțumirilor și opoziției sistemului judiciar cu privire la corectarea legii pensiilor speciale.

“Înțelegem activitatea pe care o desfășurați, este cazul să ne aplecăm foarte repede și la cerințele Comisiei Europene, care, cum le-am văzut eu azi-noapte, sunt unele rezonabile. România nu poate pierde 1,7 miliarde de euro dintr-o tranșă de 2,4 miliarde. România nu își poate permite ca, din cauza unui jalon întreg, PNRR să fie pus sub semnul întrebării”, a spus Marcel Ciolacu într-un discurs la Ministerul Justiției la care au asistat șefii tuturor instituțiilor din sistemul judiciar.

Șeful Guvernului a participat, alături de președintele Klaus Iohannis și președintele Senatului Nicolae Ciucă, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei, concomitent cu anunțul venit de la Bruxelles prin care Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România.

Jaloanele din PNRR din aflate în întârziere sunt legea pensiilor, legea salarizării şi corectarea legii pensiilor speciale, în urma respingerii proiectului de către Curtea Constituţională.

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la scurt timp după ce Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România, că ridicarea MCV este o reușită a instituțiilor statului și a întregii societăți românești. 

Șeful statului a participat, alături de președintele Senatului Nicolae Ciucă și premierul Marcel Ciolacu, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei. 

“Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ne-am luat angajamentul ferm de a ne asuma valorile europene, de a construi instituții puternice și de a promova legi care să protejeze cetățenii și să asigure o justiție corectă. A fost un drum lung, timp de 17 ani, pe care îl încheiem acum. Am parcurs, ca stat european, o perioadă în care democrația românească s-a maturizat, iar sistemul judiciar s-a consolidat și și-a creat acei anticorpi atât de necesari în orice societate modernă, dezvoltată. Ridicarea MCV ne arată că eforturile noastre, accelerate în ultimii ani, nu au fost în zadar și am răspuns eficient disfuncționalităților existente în sistemul judiciar, continuând cu hotărâre lupta împotriva marii corupții”, a declarat președintele.

Klaus Iohannis a precizat că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au fost alături de România pe tot acest parcurs. “Le mulțumesc pentru onestitate, deschidere, dialogul constructiv și pentru sprijin”, a subliniat el.

El a subliniat că misiunea sistemului judiciar rămâne una fundamentală pentru parcursul unui stat democratic, mai ales într-un context internațional complicat.

“O justiție independentă și puternică ne asigură că generațiile viitoare vor putea trăi într-o țară în care legea este respectată, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt protejate în mod efectiv, iar fiecare cetăţean îşi poate valorifica potenţialul. Într-un context internațional complicat, într-o perioadă marcată de crize suprapuse, ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, în spiritul valorilor pe care s-a clădit Uniunea Europeană, precum respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale”, a spus Iohannis.

Președintele s-a referit și la Planul Național de Redresare și Reziliență, care reprezintă o oportunitate de a consolida acest important succes de etapă și de a investi într-un sistem judiciar puternic, inclusiv prin măsuri precum evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate sau programe de formare în domeniul integrității.

Șeful statului a ținut să menționeze că România se va înscrie în continuare în tabloul general european, alături de toate statele Uniunii, prin intermediul mecanismului privind statul de drept în Uniunea Europeană, consolidat, din 2022, cu recomandări specifice de țară.

El a vorbit și de rolul său și susținerea constantă și necondiționată pe care a acordat-o reformelor necesare în domeniul justiției, salutând totodată și implicarea cetățenească a românilor.

“Vocile românilor care își doresc un stat funcțional și o justiție independentă s-au auzit în stradă și au avut un ecou şi în rândul clasei politice, responsabilizând decidenții și reafirmând valorile care ne ghidează, ca stat european. Rămân la fel de hotărât să folosesc toate prerogativele constituţionale pentru protejarea valorilor europene”, a conchis Klaus Iohannis.