Realizarea unui sistem de justiţie bun pentru cetăţean a fost principala temă de discuţie în cadrul întâlnirii de luni dintre vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, şi ministrul justiţiei, Alina Gorghiu, întrevedere la care au participat şi şefii marilor parchete din ţară.

În contextul vizitei în România, la Ministerul Justiţiei a avut loc întâlnirea vicepreşedintei Comisiei Europene, Vera Jourova, cu ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, în prezenţa conducerii instituţiilor din sistemul judiciar, respectiv Daniel Grădinaru, preşedintele CSM, Alex Florenţa, procurorul general, Marius Voineag, procuror-şef DNA şi Alina Albu, procuror-şef DIICOT, informează Ministerul Justiției într-un comunicat.

“Tema principală de discuţie a constituit-o realizarea unui sistem de justiţie bun pentru cetăţean, acesta fiind interesul comun al României şi al Comisiei Europene”, se precizează în comunicat.

Ministrul justiţiei i-a mulţumit vicepreşedintelui Vera Jourova pentru parteneriatul constant pe care l-a avut cu Comisia Europeană şi a asigurat-o că sistemul de justiţie din România este unul de încredere, robust, ca sistemul de justiţie din orice alt stat din Uniunea Europeană.

Ministrul justiţiei a afirmat că închiderea MCV a însemnat “un moment cheie, un obiectiv strategic bifat de România”.

“De asemenea, adoptarea legilor justiţiei a fost un punct esenţial pentru sistemul de justiţie din România. Raportul privind Statul de Drept monitorizează toate statele din UE şi înseamnă, aşa cum a precizat şi vicepreşedinta a Comisiei, tratament egal pentru toate statele. Aceeaşi procedură de verificare pentru toţi! Vom continua să modernizăm şi să îmbunătăţim sistemul judiciar. Suntem atenţi să facem progrese, în continuare, de substanţă, solide. Suntem atenţi să adoptăm legislaţie predictibilă, să avem o activitate a DNA susţinută, o activitate a DIICOT pe temele importante, de la trafic de droguri la trafic de persoane”, a declarat Alina Gorghiu, citată în comunicat.

Pe agenda de discuţii cu vicepreşedinta Comisiei Europene s-au aflat şi recomandările din Raportul privind Statul de Drept, legea pensiilor de serviciu, dar şi măsurile pentru asigurarea adecvată a resursei umane, având în vedere că, în martie anul viitor, vor fi în jur de 600 de noi magistraţi în sistem, ca urmare a promovării examenului INM şi a examenului de admitere în magistratură pe baza vechimii de 5 ani, menţionează Ministerul Justiției

“Teme europene importante au fost, de asemenea, pe agendă (directiva privind combaterea violenţei împotriva femeilor, Media Freedom Act, directiva privind protejarea jurnaliştilor şi a activiştilor privind drepturilor omului – directiva Anti-SLAPP, propunerile de măsuri pentru digitalizare, inteligenţă artificială şi combaterea infracţiunilor din mediul online, precum pornografia infantilă şi hate speech)”, mai precizează ministerul.

Conform comunicatului, vicepreşedinta Comisiei Europene a mulţumit pentru maniera în care România a susţinut tragerea la răspundere a Federaţiei Ruse în contextul războiului din Ucraina. 

Premierul Marcel Ciolacu a transmis vineri magistraților că România nu-și permite să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza nemulțumirilor și opoziției sistemului judiciar cu privire la corectarea legii pensiilor speciale.

“Înțelegem activitatea pe care o desfășurați, este cazul să ne aplecăm foarte repede și la cerințele Comisiei Europene, care, cum le-am văzut eu azi-noapte, sunt unele rezonabile. România nu poate pierde 1,7 miliarde de euro dintr-o tranșă de 2,4 miliarde. România nu își poate permite ca, din cauza unui jalon întreg, PNRR să fie pus sub semnul întrebării”, a spus Marcel Ciolacu într-un discurs la Ministerul Justiției la care au asistat șefii tuturor instituțiilor din sistemul judiciar.

Șeful Guvernului a participat, alături de președintele Klaus Iohannis și președintele Senatului Nicolae Ciucă, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei, concomitent cu anunțul venit de la Bruxelles prin care Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România.

Jaloanele din PNRR din aflate în întârziere sunt legea pensiilor, legea salarizării şi corectarea legii pensiilor speciale, în urma respingerii proiectului de către Curtea Constituţională.