Premierul Marcel Ciolacu a transmis vineri magistraților că România nu-și permite să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza nemulțumirilor și opoziției sistemului judiciar cu privire la corectarea legii pensiilor speciale.

“Înțelegem activitatea pe care o desfășurați, este cazul să ne aplecăm foarte repede și la cerințele Comisiei Europene, care, cum le-am văzut eu azi-noapte, sunt unele rezonabile. România nu poate pierde 1,7 miliarde de euro dintr-o tranșă de 2,4 miliarde. România nu își poate permite ca, din cauza unui jalon întreg, PNRR să fie pus sub semnul întrebării”, a spus Marcel Ciolacu într-un discurs la Ministerul Justiției la care au asistat șefii tuturor instituțiilor din sistemul judiciar.

Șeful Guvernului a participat, alături de președintele Klaus Iohannis și președintele Senatului Nicolae Ciucă, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei, concomitent cu anunțul venit de la Bruxelles prin care Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România.

Jaloanele din PNRR din aflate în întârziere sunt legea pensiilor, legea salarizării şi corectarea legii pensiilor speciale, în urma respingerii proiectului de către Curtea Constituţională.

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la scurt timp după ce Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România, că ridicarea MCV este o reușită a instituțiilor statului și a întregii societăți românești. 

Șeful statului a participat, alături de președintele Senatului Nicolae Ciucă și premierul Marcel Ciolacu, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei. 

“Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ne-am luat angajamentul ferm de a ne asuma valorile europene, de a construi instituții puternice și de a promova legi care să protejeze cetățenii și să asigure o justiție corectă. A fost un drum lung, timp de 17 ani, pe care îl încheiem acum. Am parcurs, ca stat european, o perioadă în care democrația românească s-a maturizat, iar sistemul judiciar s-a consolidat și și-a creat acei anticorpi atât de necesari în orice societate modernă, dezvoltată. Ridicarea MCV ne arată că eforturile noastre, accelerate în ultimii ani, nu au fost în zadar și am răspuns eficient disfuncționalităților existente în sistemul judiciar, continuând cu hotărâre lupta împotriva marii corupții”, a declarat președintele.

Klaus Iohannis a precizat că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au fost alături de România pe tot acest parcurs. “Le mulțumesc pentru onestitate, deschidere, dialogul constructiv și pentru sprijin”, a subliniat el.

El a subliniat că misiunea sistemului judiciar rămâne una fundamentală pentru parcursul unui stat democratic, mai ales într-un context internațional complicat.

“O justiție independentă și puternică ne asigură că generațiile viitoare vor putea trăi într-o țară în care legea este respectată, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt protejate în mod efectiv, iar fiecare cetăţean îşi poate valorifica potenţialul. Într-un context internațional complicat, într-o perioadă marcată de crize suprapuse, ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, în spiritul valorilor pe care s-a clădit Uniunea Europeană, precum respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale”, a spus Iohannis.

Președintele s-a referit și la Planul Național de Redresare și Reziliență, care reprezintă o oportunitate de a consolida acest important succes de etapă și de a investi într-un sistem judiciar puternic, inclusiv prin măsuri precum evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate sau programe de formare în domeniul integrității.

Șeful statului a ținut să menționeze că România se va înscrie în continuare în tabloul general european, alături de toate statele Uniunii, prin intermediul mecanismului privind statul de drept în Uniunea Europeană, consolidat, din 2022, cu recomandări specifice de țară.

El a vorbit și de rolul său și susținerea constantă și necondiționată pe care a acordat-o reformelor necesare în domeniul justiției, salutând totodată și implicarea cetățenească a românilor.

“Vocile românilor care își doresc un stat funcțional și o justiție independentă s-au auzit în stradă și au avut un ecou şi în rândul clasei politice, responsabilizând decidenții și reafirmând valorile care ne ghidează, ca stat european. Rămân la fel de hotărât să folosesc toate prerogativele constituţionale pentru protejarea valorilor europene”, a conchis Klaus Iohannis.

Comisia Europeană a închis vineri, în mod oficial, mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, introdus în 2007, la aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiție și în cel al măsurilor anticorupție, precum și în ceea ce privește criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei. Comisia abrogă acum cele două decizii prin care a fost instituit acest mecanism.

“Permiteți-mi să felicit Bulgaria și România pentru progresele importante realizate de la aderarea lor la UE! Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care le împărtășim cu toții, la nivelul Uniunii, și ambele state membre au avansat considerabil în acest domeniu, realizând reforme importante în toți acești ani. Astăzi, a sosit momentul să recunoaștem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare și de verificare. Activitățile din aceste domenii pot continua acum în cadrul ciclului anual privind statul de drept, cum este cazul tuturor statelor membre”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

De la începutul MCV, în 2007, Comisia a raportat periodic cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria și România în ceea ce privește reformele vizate de acest mecanism. În octombrie 2019, Comisia a publicat ultimul său raport din cadrul MCV referitor la Bulgaria, iar în noiembrie 2022, ultimul raport referitor la România. În cazul ambelor state membre, Comisia a concluzionat că acestea și-au îndeplinit în mod satisfăcător obligațiile stabilite în cadrul MCV la momentul aderării la Uniune și trebuiau să acționeze în continuare pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile rapoartelor. Activitatea de punere în aplicare a angajamentelor respective a fost finalizată în iunie 2023.

It is official: Bulgaria and Romania have satisfied the benchmarks and we formally close the Cooperation and Verification Mechanism. Congratulations!

Good to keep the momentum and continue the efforts under the annual #RuleOfLaw cycle.

👉 https://t.co/XeAdeRxdRY#CVM
🇷🇴🇧🇬🤝🇪🇺 pic.twitter.com/vdFl3s43v5

— Věra Jourová (@VeraJourova) September 15, 2023

La 5 iulie 2023, Comisia a informat Consiliul și Parlamentul European că intenționează să închidă în mod oficial MCV pentru Bulgaria și România, toate angajamentele specifice formulate în concluziile rapoartelor MCV fiind acum puse în practică. Potrivit deciziilor de instituire a mecanismului, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Deciziile anunțate vineri reflectă concluzia Comisiei potrivit căreia această constatare este valabilă în prezent pentru ambele state membre.

Potrivit sursei citate, “Comisia așteaptă cu interes continuarea cooperării cu Bulgaria și România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre”.

La 1 ianuarie 2007, data la care au aderat la UE, Bulgaria și România mai aveau încă progrese de realizat în ceea ce privește reforma justiției și măsurile anticorupție, precum și, în cazul Bulgariei, în ceea ce privește combaterea criminalității organizate. Comisia a instituit MCV ca măsură tranzitorie pentru a ajuta cele două țări să remedieze aceste deficiențe. Activitatea din cadrul MCV a început în 2007 și, în tot acest timp, a încurajat și a monitorizat procesul de reforme pe baza obiectivelor de referință. Astfel cum se prevede în deciziile privind MCV din 2006, acest mecanism se închide odată ce sunt îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință.

În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a rezultatelor obținute în cei zece ani de existență a mecanismului, evaluare care a oferit o imagine clară a importantelor progrese realizate. Comisia a adresat o serie de recomandări specifice care, dacă sunt îndeplinite în mod ireversibil de ambele state membre, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV.

În raportul său din octombrie 2019 privind MCV, Comisia a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător recomandările rămase din cadrul MCV și a înregistrat suficiente progrese în ceea ce privește concretizarea angajamentelor asumate la momentul aderării sale la UE, drept pentru care toate obiectivele de referință pot fi închise, considerându-se că au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Bulgaria trebuia să ia în continuare măsuri pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile raportului, care a fost finalizată în iunie 2023. De atunci, Bulgaria nu mai face obiectul monitorizării sau al rapoartelor din cadrul MCV, monitorizarea sa desfășurându-se în cadrul ciclului anual privind statul de drept odată cu Raportul anual al Comisiei privind statul de drept.

În mod similar, în raportul privind MCV din noiembrie 2022, Comisia a concluzionat că progresele realizate de România sunt suficiente pentru a considera că angajamentele asumate la momentul aderării sale la UE sunt îndeplinite și că toate obiectivele de referință sunt realizate în mod satisfăcător și pot fi închise. România trebuia să ia în continuare măsuri pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile raportului, care a fost finalizată în iunie 2023.

După ce a informat Consiliul și Parlamentul, în iulie 2023, cu privire la intenția sa de a închide MCV, Comisia a adoptat astăzi două decizii de abrogare a Deciziilor 2006/928/CE și 2006/929/CE ale Comisiei, punând astfel capăt în mod oficial acestui mecanism.

Evoluția situației statului de drept în Uniune a creat un nou context pentru cooperarea Comisiei cu Bulgaria și România. Îndeosebi ciclul privind statul de drept, lansat de Comisie în 2019, a asigurat un cadru continuu care permite o perspectivă pe termen lung pentru a însoți reforme durabile, împreună cu Bulgaria și România, precum și cu alte state membre. În cadrul acestui ciclu, Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, care, începând din 2022, include și recomandări adresate statelor membre, acționează ca instrument cu rol preventiv, aprofundând dialogul și conștientizarea comună a aspectelor legate de statul de drept. Acesta permite și monitorizarea punerii în aplicare a multora dintre reformele convenite de Bulgaria și România. Progresele înregistrate de acestea au fost monitorizate, după caz, și în cadrul semestrului european.