Economistul șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, și-a exprimat prudent optimismul în ceea ce privește scăderea inflației, într-un interviu acordat unei publicații de afaceri irlandeze, dar a afirmat că este nevoie de mult mai multe informații înainte să se simtă confortabil să declare o victorie, informează Reuters.

După creșterea ratelor la fiecare dintre cele nouă întâlniri anterioare, BCE acum dezbate dacă le vor mări din nou, pe 14 septembrie, probabil pentru ultima dată în acest ciclu caracterizat de rigiditate, pentru a se asigura că atinge obiectivul de inflație de 2%, sau dacă ar trebui să facă o pauză în contextul unei deteriorări rapide a perspectivei de creștere.

Într-un interviu publicat marți în ziarul irlandez The Currency, Lane a spus că cifrele de săptămâna trecută, care arată relaxarea presiunilor subiadiacente asupra prețurilor, sunt “foarte binevenite”, în concordanță cu predicția băncii din iunie.

“Dar, după cum am spus, o lună de cifre reprezintă doar o parte din informații: trebuie să vedem că acest lucru va continua”, a spus el.

“Cifrele detaliate privind inflația nu vor fi disponibile până la mijlocul lunii. Deci, va trebui să așteptăm”, a adăugat el.

Banca se confruntă cu o dilemă, deoarece nivelul dobânzilor se află deja la cel mai ridicat nivel din mai bine de două decenii, iar creșterea economică a stagnat în ultimele trei trimestre, creșterea prețurilor de servicii rămâne persistentă și salariile continuă să crească rapid, indicând presiuni persistente asupra prețurilor.

Piețele consideră drept improbabilă majorarea dobânzilor pe 14 septembrie, dar se așteaptă în continuare ca o creștere de 25 de puncte procentuale până la 4% să aibă loc înainte de sfârșitul anului, înainte de reducerea dobânzilor începând cu mijlocul anului 2024.

Lane recomandă ca mediul de afaceri să aibă răbdare, citând prognoza băncii din iunie conform căreia mult din creșterea inflației din 2022 va scădea în 2023, cu progrese ulterioare în 2024 și în 2025, într-un “proces pe mai mulți ani”.

“Inflația de 10% nu scade la 2% foarte rapid, dar … a fost deja redusă la jumătate, de la 10 la 5, cu progrese suplimentare anticipate în acest an”, a spus Lane.

BCE se așteaptă la “puțină volatilitate” în scăderea inflației în privința energiei și alimentelor, dar prețurile foarte ridicate de acum un an vor “dispărea din actualitate în acest toamnă”, a spus el.

Prețurile la petrol și gaze rămân o sursă majoră de incertitudine, în timp ce un al doilea val de inflație cauzat de creșterea salariilor încă trebuie să se desfășoare într-o anumită măsură, conform lui Lane.

Îngrijorările că turismul european intens ar putea duce la o inflație destul de puternică în privința serviciilor au fost atenuate de datele recente, a spus el.

“Inflația în privința serviciilor rămâne semnificativă, dar faptul că s-a produs o scădere, cred, ajută la limitarea acelei narative”, a adăugat el.

Material redactat de Taisia Fusea

Lupta pentru a deveni următorul președinte al Băncii Europene de Investiții (BEI) ia amploare, pregătind terenul pentru un duel între doi dintre cei mai cunoscuți politicieni din Europa cu experiență în finanțe, relatează Politico.

Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, și Nadia Calviño, ministrul de finanțe al Spaniei, se luptă pentru postul de conducere al acestei bănci cu sediul în Luxemburg, care acordă miliarde de euro în împrumuturi pentru proiecte de infrastructură în fiecare an, inclusiv lucrări de reconstrucție în Ucraina.

Miniștrii europeni de finanțe se vor reuni luna viitoare în orașul spaniol Santiago de Compostela, pentru a-și alege candidatul – conform regulilor BEI, decizia aparține consiliului guvernatorilor băncii, adică miniștrilor europeni de finanțe.

Cu două luni în urmă, șansele erau în favoarea lui Margrethe Vestager. Comisarul pentru Concurență, a anunțat o candidatură surpriză pentru postul de conducere al BEI, în ultimele luni ale celui de-al doilea mandat.

Vestager, în vârstă de 55 de ani, a fost una dintre cele mai recunoscute figuri din UE în cea mai mare parte a unui deceniu, promovând o poziție fermă față de Big Tech și aranjamentele fiscale ale marilor corporații, ceea ce i-a adus onoarea discutabilă de a fi menționată de fostul președinte Donald Trump ca “doamna taxelor”.

Strălucirea ei s-a diminuat semnificativ în cel de-al doilea mandat, în 2020 suferind o înfrângere majoră în cazul său de 13 miliarde de euro privind afacerile fiscale ale Apple din Irlanda.

Cu toate acestea, indiferent de aceste eșecuri, BEI părea un loc de aterizare ideal pentru fostul viceprim-ministru danez pentru a-și reveni.

Licitația Nadiei Calviño a schimbat însă dinamica competiției, conform Agerpres. Politicianul spaniol este fostă funcționară a Comisiei Europene, fiind director general al DG BUDG și Ministrul de Finanțe al Spaniei din 2018. Ea și-a exprimat anterior ambițiile pentru poziții de top, încercând fără succes să obțină președinția Eurogroup, organismul care reprezintă miniștrii europeni ai finanțelor în zona euro, în 2020.

De asemenea, s-a speculat că ar avea ambiții de a obține o funcție globală de top, la FMI sau Banca Mondială, speculație alimentată de numirea sa în funcția de președinte al Comitetului Monetar și Financiar Internațional, un organism consultativ în cadrul FMI.

Vestager și Calviño nu sunt singurii posibili candidați. Alți posibili concurenți includ economistul polonez și vicepreședintele actual al BEI, Teresa Czerwińska, suedezul Thomas Östros și fostul ministru italian și viceguvernator al Băncii Italiei, Daniele Franco.

Oficialii care au discutat cu Politico cred că jobul îi aparține lui Calviño, subliniind că aceasta are deja un avantaj încorporat datorită poziției sale în cadrul ECOFIN, Consiliul care reunește miniștrii de finanțe și de economie europeni.

“Asta este în mare parte o decizie pentru miniștrii de finanțe. Dacă ești ministru de finanțe în funcție, ai avantajul”, a declarat un oficial european.

Rolul celor patru țări europene mari este, de asemenea, crucial. Discuții între oficialii din unele dintre cele mai mari economii ale Europei au avut loc de multe săptămâni. Ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, a vorbit cu Vestager luna trecută în urma scandalului legat de numirea economistului american Fiona Scott Morton într-o funcție importantă în domeniul concurenței, o mișcare vehement opusă (și în cele din urmă anulată) de Paris.

Franța a fost transparentă cu privire la ceea ce consideră o prioritate cheie pentru BEI – permisiunea pentru bancă să investească în proiecte nucleare, o politică interzisă în prezent de către bancă. Le Maire a declarat în fața Adunării Naționale pe 12 iulie că viitorul șef al BEI ar trebui să susțină energia nucleară.

Oficialii au refuzat să comenteze dacă Le Maire și Vestager au discutat despre includerea energiei nucleare în cadrul apelului lor telefonic din 25 iulie. Dar un oficial francez de rang înalt a recunoscut că opoziția anterioară a lui Vestager față de energia nucleară a fost observată.

Poziția Franței va fi probabil deosebit de semnificativă. Parisul a fost de mult timp frustrat de Vestager, care a luat o poziție împotriva “campionilor europeni” blocând mega-fuziunea planificată între Alstom și Siemens. În cursa pentru BEI, Franța subliniază și faptul că viitorul lider al BEI ar trebui să orienteze resursele băncii către proiecte nucleare – ceva ce se crede că va juca în favoarea lui Calviño.

Cu negocierile intensificându-se înaintea adunării din Santiago de Compostela din luna viitoare, lupta ce se prefigurează pentru șefia BEI oferă o probă a ceea ce urmează în anul următor, când adevărata bătălie pentru conducerea UE va avea loc în urma alegerilor europene.

Material redactat de Taisia Fusea

Liderul organizației puternice de împrumut a Uniunii Europene a avertizat că Occidentul este în pericol să piardă încrederea “Sudului Global”, dacă eforturile de sprijin nu se îmbunătățesc urgent, conform Reuters.

Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), a declarat că summitul BRICS din această săptămână din Africa de Sud și eforturile de a transforma Banca de Dezvoltare Nouă a grupului – cunoscută sub numele de banca BRICS – într-o alternativă la băncile multilaterale vestice subliniază nevoia de a crește semnificativ împrumuturile.

“Ar trebui să ne îngrijoreze faptul că un număr tot mai mare de țări mai mici în curs de dezvoltare, în special din Africa, caută sprijin de la țări precum China și alte națiuni emergente în loc să apeleze la instituțiile tradiționale din Occident”, a declarat Hoyer pentru Reuters.

BEI este una dintre acele instituții. Sprijinită de puterea financiară a celor 27 de țări membre ale UE, are cel mai mare bilanț cumulat dintre băncile multilaterale de dezvoltare din lume și investește aproximativ 10 miliarde de euro (10,8 miliarde de dolari) pe an în lumea în curs de dezvoltare prin divizia sa BEI Global.

Comentariile lui Hoyer sunt cele mai ferme de până acum ale unui oficial de rang înalt al UE cu privire la eforturile țărilor BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – de a-și extinde blocul și de a-l transforma într-un contrapondere global față de Occident.

El a afirmat că numărul țărilor în curs de dezvoltare care au adoptat o poziție neutră față de invazia Rusiei în Ucraina anul trecut semnalează, de asemenea, provocarea cu care se confruntă Occidentul în menținerea încrederii acestor țări.

“Voturile recente din Adunarea Generală a Națiunilor Unite au dovedit deja că suntem în pericol să ne pierdem încrederea sudului global, dacă nu întreprindem mai multe acțiuni și nu devenim mai vizibili acolo”, a spus Hoyer.

Întâlnirile ONU din luna viitoare, inclusiv un summit privind dezvoltarea sustenabilă, oferă o ocazie pentru instituțiile occidentale să participe și să demonstreze că sunt dispuse și capabile să ofere mai mult sprijin țărilor mai sărace, a declarat Hoyer.

Interesul crescut pentru extinderea grupului BRICS și banca sa survine deoarece multe țări în curs de dezvoltare simțeau că au fost „lăsate în voia sorții” de către Occident în lupta lor cu pandemia de COVID-19, datoriile, costurile energetice și schimbările climatice, a adăugat el.

Cu sediul în Shanghai, Banca de Dezvoltare Nouă a fost înființată în 2015 de membrii BRICS. Bangladesh, Emiratele Arabe Unite și Egiptul s-au alăturat de atunci, în timp ce Algeria, Argentina, Etiopia, Honduras, Iran, Maroc, Arabia Saudită, Uruguay și Zimbabwe sunt toate în discuții pentru a deveni membri.

De asemenea, Argentina, Egipt, Iran, Etiopia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost invitate să devină membrii cu drepturi depline ai BRICS începând cu 1 ianuarie 2024 în cadrul summit-ului BRICS de la Johannesburg.

“Este simptomatic pentru ceva cu care Europa și instituțiile vestice trebuie să se confrunte urgent”, a spus Hoyer.

“Dacă nu oferim un parteneriat real și modalități mai convingătoare de a aborda provocările Sudului Global, fie că este vorba de tranziția energetică, problema îndatorării sau abordarea inegalităților flagrante de sănătate, ne îndreptăm spre probleme”, a conchis el.

Țările în curs de dezvoltare sunt din ce în ce mai hotărâte să avanseze în lanțurile globale de valoare. În acest sens, mulți lideri caută să-și diversifice relațiile și astfel să-și reducă dependența față de vest, potrivit Consiliului European pentru Relații Externe. Prin realizarea unei colaborări autentice care urmărește dezvoltarea cu sudul global, Europa poate rămâne relevantă în ordinea globală actuală.

Material redactat de Taisia Fusea