Connect with us

LEGISLAȚIE

Liber de la UE pentru cultivarea de organisme modificate genetic. Decizia finală, lăsată statelor membre

Published

on

Corespondenta din Bruxelles, Andrei Lupu

organism modificat geneticStatele membre au ajuns la un acord care deschide calea pentru cultura de OMG-uri – organismelor modificate genetic, în Uniunea Europeană, o măsură aşteptată de producători de aproape 14 ani.

„Sunt încântat sa anunț ca la acest Consiliu de Mediu tocmai s-a depasit impasul cu privire la propunerea de cultivarea a OMG-urilor și s-a ajuns la un acord politic care va conduce către o noua baza legala ce dă statelor membre posibilitatea de a restricționa sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor”, a declarat, joi, Comisarul Tonio Borg.

Soluția de compromis lasa decizia statelor membre, care pot autoriza sau interzice cultivarea OMG-urilor pe întreg sau pe o parte a teritoriului sau din alte motive decât sănătatea sau mediul înconjurător, precum ordinea publică sau amenajarea teritoriului.

‘Vorbim despre o decizie în ceea ce priveşte acordul politic pe pachetul organismelor modificate genetic, noua propunere de abordare comună la nivel european şi, ceea ce este foarte bine, s-a creat un acord politic ca statele membre să aibă posiblitatea ca, pe lângă deciziile comune la nivelul autorităţii a OMG, să aibă decizii proprii de limitare care se bazează nu numai pe elemente pur tehnice de biosecuritate, ci şi pe politici de mediu, politica agricolă şi poziţionarea societăţii statelor membre’, a declarat ministrul român al mediului, Attila Korodi.

Noul cadru stipuleaza ca statele membre care se opun organismelor modificate genetic nu vor putea interzice tranzitul OMG autorizate pe teritoriul lor.

Toate statele membre, cu excepţia Belgiei şi Luxemburgului, şi-au dat acordul pentru acest compromis”, a anunţat ministrul grec al mediului Ioanis Maniatis.

Acest acord politic este doar un pas în procesul de autorizare, următorul fiind aprobarea sa în noul Parlament European care își va începe sesiunile pe 1 iulie.

 

 

 

.

LEGISLAȚIE

Consultările între Iohannis și liderii de partide, încheiate cu o inițiativă legislativă privind prelucrarea datelor personale

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis, s-a întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, cu liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare. Discuțiile au vizat cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. 

La finalul consultărilor care au durat aproximativ o oră, Administrația Prezidențială a anunțat că, în baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, preşedintele a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul prelucrării datelor, apărării şi securităţii naţionale şi partidele politice.

iohannis consultari 2

În urma consultărilor, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară care să modifice legislația astfel încât accesarea datelor cu caracter personal să poată fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

”Discuțiile au pornit de la premisa îmbunătățirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor și libertăților individului. Cu această ocazie, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară de modificare și completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, și-a exprimat speranța că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament și a subliniat, încă o dată, faptul că într-o societate democratică, securitatea, respectarea legii și libertatea trebuie puse în acord”, a informat Președinția, printr-un comunicat de presă.

 

.

.

Continue Reading

LEGISLAȚIE

Curtea Constituţională, despre imunitatea preşedintelui: Este inerentă mandatului, nu este un drept la care titularul să renunţe

Published

on

Imunitatea de care beneficiază președintele României este un mijloc de protecție, menit să îl apere de eventuale presiuni, abuzuri și procese șicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertății de exprimare, arată în motivare Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit Agerpres.

În 13 noiembrie, CCR a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Firea referitoare la imunitatea președintelui și a constată că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva ordonanței procurorului prin care s-a dispus suspendarea urmăririi penale a președintelui Traian Băsescu întrucât există un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale: imunitatea.administratia-prezidentiala

Acesta este motivul pentru care imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunța atunci când apreciază a fi oportun. Ea este o garanție de ordine publică a mandatului și, pe cale de consecință, poate fi invocată din oficiu, nu doar de titular, și oricând pe durata exercitării mandatului, fiind un element constitutiv al statutului juridic constituțional al președintelui României. (…) Analizând semnificația juridică a instituției imunității, Curtea a constatat că aceasta este o garanție constituțională, o măsură de protecție juridică a mandatului, care are menirea să asigure independența titularului mandatului față de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanția prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituție încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viața politică a societății, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele săvârșite în perioada în care a exercitat funcția publică și care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice”, susțin judecătorii Curții în motivare.

Ei arată că legislațiile naționale ale diferitelor state prevăd o dublă protecție, imunitatea exprimându-se prin două noțiuni juridice: iresponsabilitatea și inviolabilitatea.

În opinia lor, șeful statului nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică, nici pe durata mandatului și nici după expirarea acestuia, ca efect al iresponsabilității mandatului. Însă, subliniază CCR, așa cum s-a reținut în jurisprudența sa, titularul rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice și care au fost săvârșite înainte sau în perioada în care a exercitat funcția publică, sub rezerva suspendării pe perioada deținerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penală, ca efect al inviolabilității mandatului.

“Curtea reține că președintele României, în exercitarea atribuțiilor sale, se bucură de imunitate (art.84 alin.(2) din Constituție), sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului și inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art.96 din Constituție — punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare. (…) Imunitatea este inerentă mandatului de demnitate publică, pe perioada exercitării acestuia, iar nu persoanei care ocupă temporar această funcție. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunța după propriul interes. (…) În considerarea îndeplinirii acestui mandat, care presupune exercițiul autorității statale, deci a unor competențe de rang constituțional, și a statutului juridic special, persoana care deține funcția de președinte al României nu se află în aceeași situație juridică cu ceilalți cetățeni. Așa fiind, regimul juridic aplicabil unor situații diferite nu poate fi decât unul diferit: suspendarea urmării penale, pe motivul existenței unui impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, poate opera având ca situație premisă imunitatea președintelui României doar cu privire la persoana care ocupă această demnitate publică, în considerarea principiilor constituționale invocate mai sus”, se mai spune în motivare.

Curtea arată că, întrucât pe perioada în care operează suspendarea urmăririi penale este suspendat cursul termenului prescripției răspunderii penale în ceea ce privește persoana care ocupă temporar funcția de demnitate publică, conform art.156 din Codul penal, acesta fiind reluat după încetarea mandatului de președinte al României, nu se poate reține că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală instituie vreo discriminare între cetățeni, sub aspectul apărării drepturilor și libertăților fundamentale în fața legii penale și a autorităților publice.

Pe de altă parte, Curtea constată că norma procesual penală este suficient de clară, previzibilă și precisă în ceea ce privește ipotezele sale de aplicare, astfel că incidența ei în cauzele de urmărire penală se realizează pentru toate situațiile în care există un impediment legal temporar, indiferent de persoana față de care acesta operează.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

 

.

Continue Reading

LEGISLAȚIE

UPDATE: Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă definitiv

Published

on

UPDATE 16:40

Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă, cu 293 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă de deputaţii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Actuala majoritate este de acord cu cererea făcută de Klaus Iohannis, câştigătorul alegerilor prezidenţiale. Proiectul este de aproape un an în sertarele comisiei juridice, ceea ce i-a făcut pe cei din opoziţie să acuze puterea că păstrează legea pentru a-i putea salva pe social democraţii care au probleme cu justiția, notează Digi24.

sala plen parlamentVictor Ponta a răspuns provocării lui Klaus Iohannis din campania electorală ca legea amnistiei să fie pusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi respinsă prin votul plenului.

Proiectul prevede graţierea pedepselor cu închisoare de până la 6 ani, inclusiv a faptelor de corupţie.

După ce a fost respinsă de Senat, proiectul a primit aviz în comisia juridică a Camerei Deputaţilor, pe 10 decembrie 2013 . Această zi a primit numele de “marţea neagră ” pentru că modificările votate pe ascuns de aleşi aveau sa fie aspru criticate în ţară, dar şi în străinătate. După un val de reacţii negative din partea ambasadelor occidentale, proiectul s-a întors în Comisia Juridică. Liberalii au vrut ca proiectul să fie respins înaintea vacanţei de vară, dar PSD s-a opus.

Cererile au revenit în apropierea campaniei electorale, dar tot fără succes, ceea ce i-a determinat pe liberali să folosească amnistia şi graţierea ca temă împotriva lui Victor Ponta.

Legea amnistiei şi graţierii a fost iniţiată în februarie 2013 de către deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Cei doi susţineau că e nevoie să fie graţiaţi cei condamnaţi pentru infracţiuni minore pentru că închisorile sunt supraaglomerate. 

 

.

 

.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO1 hour ago

NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților

ENGLISH6 hours ago

Op-Ed | Marian Preda, University of Bucharest Rector’: On Managers, Leaders and the role of Universities in the formation of Elites

NATO7 hours ago

Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?

POLITICĂ7 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Națională a Tineretului: Generaţia tânără este cea care va decide România de mâine. Investind în tineri, investim în România

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ancheta privind subvențiile acordate de China pentru vehiculele electrice ”avansează”, anunță Dombrovskis, care lasă de înțeles că UE ar putea impune tarife provizorii ”înainte de vacanța de vară”

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE9 hours ago

Luminița Odobescu și omologul croat, întâlnire în contextul reuniunii Consiliului Ministerial al OCDE. Cei doi miniștri vor menține coordonarea apropiată pe parcursul procesului de aderare a țărilor la organizație

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Din Beirut, Ursula von der Leyen promite Libanului un sprijin financiar de 1 miliard de euro până în 2027, în parte pentru a contribui la limitarea fluxului de refugiați către Europa

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

La 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, Valdis Dombrovskis cere ca membrii mai noi să nu fie lăsați în urmă și solicită o acțiune rapidă privind începerea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că Ucraina pregătește șapte noi acorduri de securitate: Orice mijloc de a ne spori protecția împotriva terorii rusești are o prioritate specială

CHINA13 hours ago

SUA continuă să slăbească baza militar-industrială a Rusiei și impune sancțiuni împotriva unor entități din țări terțe, inclusiv din China, pentru că ajută Moscova în războiul ilegal

COMISIA EUROPEANA3 days ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL1 week ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.1 week ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending