Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut luni, la Bruxelles, o întrevedere cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu care a discutat despre organizarea cât mai rapidă a primei Conferințe interguvernamentale între Republica Moldova și Uniunea Europeană, în vederea lansării oficiale a negocierilor de aderare.

“Am discutat despre procesul de aderare a Moldovei la UE, despre securitatea regională și viziunea noastră comună pentru o Europă unită, stabilă și prosperă. Uniunea Europeană a fost și este o comunitate a păcii”, a transmis Maia Sandu, după întrevedere, pe pagina sa de Facebook.

Ea a precizat că în cadrul întrevederii a evidențiat “importanța organizării cât mai rapide a primei Conferințe interguvernamentale între Republica Moldova și Uniunea Europeană, în vederea lansării oficiale a negocierilor de aderare”.

La rândul său, președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că “Republica Moldova se află pe o cale istorică spre familia Uniunii Europene“.

Cu acest prilej, Michel i-a reafirmat lui Sandu sprijinul deplin și a apreciat reformele “impresionante” pe care le întreprinde Moldova.

“Suntem alături de dumneavoastră în lupta împotriva acțiunilor hibride destabilizatoare ale Rusiei și a campaniilor de dezinformare pentru a inversa parcursul european al țării”, a mai spus președintele Consiliului European, la câteva zile după ce UE a prelungit cu un an sancțiunile împotriva persoanelor care încearcă să destabilizeze și să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.

“Viitorul Moldovei este în UE și vă vom fi alături în acest demers”, a conchis Charles Michel.

Moldova is on a historic path towards the EU family. I reaffirmed to President @sandumaiamd our full support and I commend the impressive reforms Moldova is pursuing.

We are also at your side in the fight against Russia’s destabilising hybrid actions and disinformation campaigns… pic.twitter.com/wITfI1YpiD

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 29, 2024

Amintim că, în concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a face față provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce liderii UE i-au acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.

“Am anunţat-o astăzi la Bruxelles”, unde se află sediul NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE turc, la trei zile după o întâlnire la Istanbul între preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi premierul olandez Mark Rutte.

Erdogan nu a dezvăluit atunci opţiunea Turciei, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune” şi i-a urat, zâmbind, lui Rutte succes în “noua sa călătorie”.

Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, este considerat marele favorit pentru a prelua postul de secretar general al NATO, în faţa preşedintelui român Klaus Iohannis, notează AFP, potrivit Agerpres.

Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice.

SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Secretarul de stat american Antony Blinken și-a exprimat luni speranța ca Hamas să accepte propunerea ”extraordinar de generoasă” de a opri ofensiva israeliană în Fâșia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, conform AFP, citat de Agerpres.

”Hamas are în faţă o propunere extraordinar, extraordinar de generoasă din partea Israelului”, a declarat Blinken la Riad, în cadrul Forumului Economic Mondial.

”Trebuie să ia o decizie şi trebuie să o facă rapid (…) şi sper că vor lua decizia cea bună”, le-a declarat el liderilor Hamas.

Blinken a reiterat mesajul pe care președintele american Joe Biden i l-a transmit premierului israelian Benjamin Netanyahu într-o discuție telefonică, și anume că se opune unei campanii militare în Rafah fără un plan credibil menit să protejeze civilii din regiune.  

Secretarul de stat american efectuează în perioada 29 aprilie-1 mai un turneu în Orientul Mijlociu, care cuprinde și o oprire în Israel care are loc în paralel cu discuții legate de o încetare a focului, găzduite de Cairo.

Un oficial de rang înalt al Hamas a declarat duminică agenției franceze de știri AFP că delegația va transmite răspunsul Hamas la ultima contrapropunere a Israelului pentru o încetare a focului, conform Deutsche Welle.

Site-ul american de știri Axios a afirmat că ultima propunere a Israelului include o deschidere pentru a discuta despre ”restabilirea unui climat de calm durabil” în Gaza după eliberarea ostaticilor, citând doi oficiali israelieni. Site-ul a afirmat că este pentru prima dată când Israelul a dat de înțeles că este dispus să discute despre încetarea războiului.

”Hamas este deschis să discute pozitiv noua propunere”, a declarat pentru AFP o altă sursă Hamas apropiată negocierilor.

Sursa a adăugat că gruparea este ”dornică să ajungă la un acord care să garanteze o încetare permanentă a focului, întoarcerea liberă a persoanelor strămutate, un acord acceptabil pentru schimbul (de prizonieri) și asigurarea încetării asediului (din Gaza)”.

Sâmbătă, ministrul israelian de externe a declarat că ofensiva planificată în Rafah ar putea fi suspendată dacă se ajunge la un acord pentru eliberarea ostaticilor israelieni.