Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au încheiat, joi, fără niciun rezultat cea de-a treia rundă de tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European au fost mandatați să conducă negocierile.
”După cea de-a treia rundă de negocieri cu delegația Consiliului, regretăm profund situația actuală de blocaj, care împiedică cele două instituții să numească procurorul-șef al Parchetului European”, a declarat Claude Moraes (S&D, Regatul Unit), președinte al Comisiei pentru libertăți civile. “Procurorul-șef va juca un rol cheie în punerea în practică a Parchetului European, instituție care va contribui la combaterea infracțiunilor împotriva bugetului UE”, a concluzionat acesta, potrivit unui comunicat al Comisiei LIBE.
”Opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European. Hărțuirea din partea guvernului român a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, a spus Judith Sargentini, vicepreședintele Comisiei LIBE.
”Spre deosebire de Consiliu, Parlamentul a organizat audierile tuturor celor trei candidați selectați. Dna. Kövesi este de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post. Nu putem accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab. Deoarece regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor, este esențial ca Parlamentul să aleagă un candidat care să facă instituția puternică și credibilă “, a declarat joi Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președinta comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în urma celei de-a treia runde de negocieri. ”Vorbim și despre o femeie, iar Parlamentul tocmai a cerut Consiliului să respecte principiul echilibrului de gen. În plus, România nu deține în prezent niciun post cheie în UE”, a adăugat ea.
Sesiunea de tratative din 4 aprilie a avut loc loc după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun acord cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 aprilie.
Următoara dată prevăzută pentru aceste negocieri este 10 aprilie.
Cu o zi înaintea noii runde de negocieri cu Consiliul, preşedintele legislativului european, Antonio Tajani, a solicitat autorităţilor române să oprească obstacolele puse în faţa candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia Parchetului European. Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar în România, i s-a interzis să părăsească ţara fără autorizaţie şi să facă declaraţii presei, a precizat preşedintele Tajani miercuri în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles. În numele Parlamentului European, el şi-a exprimat îngrijorarea şi a declarat că Laura Codruţa Kovesi continuă să aibă sprijinul Parlamentului UE.
”Pe baza principiului neingerinței și neimplicării în activitățile autorităților judiciare și cerând respectarea prezumției de nevinovăție doresc să exprim preocuparea Parlamentului European în legătură cu situația astfel creată și repet clar că doamna Kovesi rămâne cadidata noastră și se bucură de încrederea și sprijinul nostru”, a completat șeful Legislativului european.
”Cer autorităților române să respecte principiul cooperării sincere între instituții și state membre și să nu pună obstacole la participarea candidatei la toate fazele procedurii de selecție a procurorului șef european. Astăzi voi scrie o scrisoare în acest sens autorităților române așa cum s-a hotărât în această dimineață de Conferința Președinților”, a anunțat președintele Parlamentului European.
Amintim faptul că poziția de susținere a președintelui Parlamentului European pentru Laura Codruța Kovesi și nu este prima de acest fel.
Antonio Tajani a anunțat la 28 martie că instituția pe care o conduce ” își sprijină în continuare candidatul la funcția de procuror-șef al Parchetului European”, anunțând atunci că va ridica problema la reuniunea Conferinței Președinților care s-a întrunit miercuri la ora 9.30, ora României, în contextul negocierilor dintre Parlament și Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European.
Comisia Europeană a luat şi ea poziţie miercuri în cazul candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru postul de procuror-şef european şi a precizat că fosta şefă a DNA trebuie lăsată să-şi susţină candidatura, pentru ca instituţiile europene să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză.
”Comisia a fost cât se poate de clară: Kovesi este candidata preferată de Parlamentul European pentru a deveni procuror-șef european. Am avut ocazia, de-a lungul anilor, să lucrez alături de ea. Este un procuror de calitate și o admir pentru curajul său”, a declarat Frans Timmermans.
De asemenea, acesta a precizat că au existat discuții cu autoritățile române, astfel incât Laurei Codruța Kövesi să nu îi fie îngrădită în niciun fel candidatura pentru șefia Parchetului European.
”Este important ca ea să poata fi candidată, astfel încât instituțiile europene să poată lua o decizie. Ne-am exprimat foarte clar această poziție și în discuțiile cu autoritățile din România”, a mai spus Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene.
Amintim faptul că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.
Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.
Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.
Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.
Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.
Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.