Miniștrii sănătății din fiecare stat membru al Uniunii Europene s-au întâlnit în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului pentru a desfășura un schimb de opinii privind epidemia de coronavirus nou.

Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la măsurile suplimentare de urgență în materie de sănătate și au discutat soluții la provocările existente pentru a preveni răspândirea epidemiei în UE.

De asemenea, Consiliu a aprobat concluzii privind răspunsul UE la epidemia de coronavirus nou, potrivit comunicatului oficial.

Concluziile salută răspunsul eficient al Uniunii Europene la provocările datorate de noul coronavirus și îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru a consolida cooperarea lor.

De asemenea, miniștrii sănătății solicită Comisiei Europene să examineze modalitățile de a facilita accesul statelor membre la echipamentele de protecție personală și să evalueze consecințele amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial pentru disponibilitatea medicamentelor în Uniunea Europeană.

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Miniștrii afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene au căzut de acord ca Uniunea să se ”implice puterni pentru a evita alunecarea crizei din Orientul Mijlociu într-o situația fără control și i-au oferit un mandat lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, să se implice în eforturi diplomatice pentru a contribui la descaladare în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluții politice.

”Miniștrii mi-au dat un puternic mandat să efectuez eforturi diplomatice cu toate părțile implicate pentru a contribui la descaladare în regiune”, a afirmat Borrell, după reuniunea extraordinară a miniștrilor afacerilor externe din țările UE privind situația din Orientul Mijlociu și în care Uniunea Europeană a fost criticată pentru reacția sa.

La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care miniștrii UE au discutat despre situația recentă din Irak, acolo unde Parlamentul și Guvernul au solicitat retragerea trupelor străine, iar Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat temporar misiunea de instruire a forțelor de securitate irakiene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a făcut apel la ”descaladare urgentă” și la ”reținere maximă”, având în vedere evoluțiile recente, declanșate de atacul iranian asupra ambasadei americane în Bagdad, eliminarea unui influent general iranian într-o operațiune americană și atacurile cu rachete ale Iranului împotriva unor baze militare în Irak unde sunt staționate forțe americane și ale Coaliției de luptă împotriva grupării stat Islamic.

Miniștrii de externe din țările UE au ”condamnat orice atac împotriva forțelor Coaliției” și au reiterat că lupta împotriva grupării Stat Islamic este o ”prioritate pentru UE”.

De asemenea, miniștrii de externe și-au reafirmat sprijinul pentru păstrarea acordului nuclear cu Iranul, descriindu-l drept un ”element cheie” în arhitectura de nonproliferare nucleară, în pofida apelului președintelui american ca țările europene implicate în acest acord – Franța, Germania și Marea Britanie – să denunțe rămășițele acestei înțelegeri.

În context, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat că Iranul trebuie să se conformeze angajamentelor sale pentru a evita încetarea acordului cu privire la programul său nuclear, variantă pe care el nu a exclus-o

“Suntem dornici să menţinem acest acord, dar pentru aceasta avem nevoie ca Iranul să-şi îndeplinească angajamentele” şi “să revină la o respectare totală a acordului fără întârziere”, a subliniat Borrell, potrivit AFP, în condițiile în care președintele Consiliului European Charles Michel i-a cerut președintelui iranian Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear.

România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului, a declarat, vineri, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu. El a făcut această afirmaţie la Bruxelles, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, convocată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, și la care participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Este o reuniune importantă pentru că oferă Uniunii Europene oportunitatea să se implice în soluționarea crizei. Aș fi preferat să avem această reuniune mai devreme în cursul săptămânii. Cu cât reacționezi mai repede, cu atât ești mai eficient. Oricum, este important că avem această reuniune pentru că în ultimele zece zile am avut evoluții îngrijorătoare în regiune”, a declarat Aurescu presei, criticând astfel faptul că miniștrii afacerilor externe se reunesc târziu în comparație cu evoluțiile din Iran și Irak.

Ministrul afacerilor externe a reamintit poziția României pe parcursul acestei crize, care a debutat la începutul anului.

”Așa cum știți, România și-a exprimat îngrijorările profunde privind escaladarea acestei crize. Am condamnat atacarea ambasadei americane din Bagdad. Ne-am exprimat poziția privind măsurile preventive și de protecție luate de SUA și consecințele acestui atac. Am condamnat, de asemenea, atacul asupra bazelor din Irak ce găzduiesc trupe americane și ale Coaliției împotriva Daesh”, a spus acesta.

În context, Aurescu subliniat că România a ”salutat declarația președintelui Trump” cu privire la Orientul Mijlociu ”pentru că arată că descaladarea este posibilă”. 

Citiți și Klaus Iohannis salută declarația lui Donald Trump privind Orientul Mijlociu: România se coordonează permanent cu NATO, UE și SUA

Ministrul afacerilor externe a indicat că retragerea trupelor Coaliției anti-Daesh din Irak nu reprezintă o soluție la stabilitatea în regiunea Orientului Mijlociu.

”UE discută astăzi despre cum se poate implica în soluționarea crizei și în sprijinirea stabilizării Irakului. Nu credem că poziția Parlamentului irakian privind retragerea trupelor contribuie la stabilitatea regiunii. Aceste trupe sunt acolo pentru instruirea forțelor irakiene pentru a fi mai pregătite în fața amenințărilor teroriste”, a explicat acesta.

Citiți și Ludovic Orban îl asigură pe Jens Stoltenberg după ce Donald Trump a solicitat implicarea NATO în Orientul Mijlociu: România va participa la o asemenea decizie

El a amintit că la reuniune participă şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului.

”Pe de altă parte, vreau să salut faptul că discutăm acest subiect astăzi alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, deoarece NATO și UE trebuie să acționeze în complementaritate și sinergie depline. Am discutat ieri, împreună cu premierul meu, domnul Orban, cu secretarul general NATO despre situația din Irak și aș vrea să reiterez că România susține o creștere a rolului NATO în regiune și în combaterea terorismului. Atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, statele membre ale celor două organizații trebuie să fie unite și să acționeze în solidaritate deplină”, a conchis Bogdan Aurescu.