Connect with us

CONSILIUL UE

A treia rundă de negocieri privind numirea procurorului-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kovesi, s-a încheiat fără niciun rezultat. Săptămâna viitoare vor avea loc ultimele discuții pe această temă

Published

on

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au încheiat, joi, fără niciun rezultat cea de-a treia rundă de tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European au fost mandatați să conducă negocierile.

”După cea de-a treia rundă de negocieri cu delegația Consiliului, regretăm profund situația actuală de blocaj, care împiedică cele două instituții să numească procurorul-șef al Parchetului European”, a declarat Claude Moraes (S&D, Regatul Unit), președinte al Comisiei pentru libertăți civile. “Procurorul-șef va juca un rol cheie în punerea în practică a Parchetului European, instituție care va contribui la combaterea infracțiunilor împotriva bugetului UE”, a concluzionat acesta, potrivit unui comunicat al Comisiei LIBE.

”Opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European. Hărțuirea din partea guvernului român a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, a spus Judith Sargentini, vicepreședintele Comisiei LIBE.

”Spre deosebire de Consiliu, Parlamentul a organizat audierile tuturor celor trei candidați selectați. Dna. Kövesi este de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post. Nu putem accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab. Deoarece regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor, este esențial ca Parlamentul să aleagă un candidat care să facă instituția puternică și credibilă “, a declarat joi Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președinta comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în urma celei de-a treia runde de negocieri. ”Vorbim și despre o femeie, iar Parlamentul tocmai a cerut Consiliului să respecte principiul echilibrului de gen. În plus, România nu deține în prezent niciun post cheie în UE”, a adăugat ea.

Sesiunea de tratative din 4 aprilie a avut loc loc după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun acord cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 aprilie.

Următoara dată prevăzută pentru aceste negocieri este 10 aprilie.

Cu o zi înaintea noii runde de negocieri cu Consiliul, preşedintele legislativului european, Antonio Tajani, a solicitat autorităţilor române să oprească obstacolele puse în faţa candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia Parchetului European. Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar în România, i s-a interzis să părăsească ţara fără autorizaţie şi să facă declaraţii presei, a precizat preşedintele Tajani miercuri în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles. În numele Parlamentului European, el şi-a exprimat îngrijorarea şi a declarat că Laura Codruţa Kovesi continuă să aibă sprijinul Parlamentului UE.

”Pe baza principiului neingerinței și neimplicării în activitățile autorităților judiciare și cerând respectarea prezumției de nevinovăție doresc să exprim preocuparea Parlamentului European în legătură cu situația astfel creată și repet clar că doamna Kovesi rămâne cadidata noastră și se bucură de încrederea și sprijinul nostru”, a completat șeful Legislativului european.

”Cer autorităților române să respecte principiul cooperării sincere între instituții și state membre și să nu pună obstacole la participarea candidatei la toate fazele procedurii de selecție a procurorului șef european. Astăzi voi scrie o scrisoare în acest sens autorităților române așa cum s-a hotărât în această dimineață de Conferința Președinților”, a anunțat președintele Parlamentului European.

Amintim faptul că poziția de susținere a președintelui Parlamentului European pentru Laura Codruța Kovesi și nu este prima de acest fel.

Antonio Tajani a anunțat la 28 martie că instituția pe care o conduce ” își sprijină în continuare candidatul la funcția de procuror-șef al Parchetului European”, anunțând atunci că va ridica problema la reuniunea Conferinței Președinților care s-a întrunit miercuri la ora 9.30, ora României, în contextul negocierilor dintre Parlament și Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European.

Comisia Europeană a luat şi ea poziţie miercuri în cazul candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru postul de procuror-şef european şi a precizat că fosta şefă a DNA trebuie lăsată să-şi susţină candidatura, pentru ca instituţiile europene să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză.

”Comisia a fost cât se poate de clară: Kovesi este candidata preferată de Parlamentul European pentru a deveni procuror-șef european. Am avut ocazia, de-a lungul anilor, să lucrez alături de ea. Este un procuror de calitate și o admir pentru curajul său”, a declarat Frans Timmermans.

De asemenea, acesta a precizat că au existat discuții cu autoritățile române, astfel incât Laurei Codruța Kövesi să nu îi fie îngrădită în niciun fel candidatura pentru șefia Parchetului European.

”Este important ca ea să poata fi candidată, astfel încât instituțiile europene să poată lua o decizie. Ne-am exprimat foarte clar această poziție și în discuțiile cu autoritățile din România”, a mai spus Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene.

Amintim faptul că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Țările Uniunii Europene au dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

Published

on

© European Commission/ Facebook

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde marți deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie.

”Foarte încântat că statele membre ale UE au ajuns astăzi la un acord politic privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Felicit din toată inima ambele țări. Acest lucru trimite, de asemenea, un mesaj puternic și clar către Balcanii de Vest: viitorul vostru este în UE”, a anunțat comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, pe Twitter.

Decizia din Consiliul Afaceri Generale urmează a fi adoptată formal de Consiliul European, însă este incert când ar putea avea loc acest proces politic în contextul pandemiei de coronavirus.

În cazul Macedoniei de Nord, decizia vine după ce această țară și-a pecetluit recent aderarea la NATO, aceasta urmând să aibă loc în curând prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

Acordul miniștrilor europeni apare și ca urmare a faptului că executivul european și-a menținut, într-un raport prezentat la începutul lunii martie, recomandarea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Anterior, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul executivului de la Bruxelles este unul favorabil demarării tratativelor. Afirmațiile liderului de la Elysee au fost percepute ca un potențial dezgheț, în condițiile în care Franța a blocat prin veto deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România și celelalte țări UE, undă verde să ”pompeze oricâți bani este nevoie în economie”. Miniștrii de finanțe din statele membre au aprobat activarea clauzei relaxării regulilor bugetare

Published

on

© European Parliament

Miniștrii de finanțe din cele 27 de state membre ale UE au adoptat luni o declarație prin care dau undă verde propunerii Comisiei Europene de activare a clauzei derogatorii generale din Pactul de Stabilitate şi de Creştere, ca parte a strategiei sale de a reacţiona rapid, ferm şi coordonat la pandemia de coronavirus. Vineri, într-o decizie fără precedent, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

”Pandemia COVID-19 a dus la un șoc economic major, care are deja un impact negativ semnificativ în Uniunea Europeană. Consecințele asupra economiilor noastre vor depinde atât de durata pandemiei, cât și de măsurile luate de autoritățile naționale și la nivel european. Recesiunea economică severă preconizată acum în acest an necesită un răspuns politic hotărât, ambițios și coordonat. Trebuie să acționăm decisiv pentru a ne asigura că șocul va rămâne cât mai scurt și cât mai limitat și nu creează daune permanente economiilor noastre și, prin urmare, durabilității finanțelor publice pe termen mediu. Miniștrii Finanțelor din statele membre ale UE sunt de acord cu evaluarea Comisiei, astfel cum este prevăzută în Comunicarea sa din 20 martie 2020, conform căreia condițiile pentru utilizarea clauzei derogatorii generale a cadrului fiscal al UE – o criză economică severă în zona euro sau în Uniune în ansamblu – sunt îndeplinite”, se arată în declarația celor 27 de miniștri de finanțe din țările UE remisă CaleaEuropeană.ro.

Potrivit acestora, utilizarea clauzei va asigura flexibilitatea necesară pentru a lua toate măsurile necesare pentru sprijinirea sistemelor de sănătate și protecție civilă și pentru a proteja economiile, inclusiv prin stimulare discreționară și acțiuni coordonate, concepute, după caz, pentru a fi în timp util, temporare și vizate , de către statele membre.

”Miniștrii rămân pe deplin dedicați respectării Pactului de stabilitate și creștere. Clauza derogatorie generală va permite Comisiei și Consiliului să întreprindă măsurile de coordonare a politicilor necesare în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, în timp ce se vor îndepărta de cerințele bugetare care se vor aplica în mod normal, pentru a aborda consecințele economice ale pandemiei”, se mai arată în declarația citată.

”Astăzi (n.r. vineri, 20 martie), iar asta nu s-a mai făcut niciodată, activăm clauza de relaxare a regulilor bugetare. Asta înseamnă că guvernele naționale pot pompa în economie atât de mulți bani cât este nevoie. Relaxăm regulile bugetare pentru a le permite să facă acest lucru”, a declarat Ursula von der Leyen săptămâna trecută, făcând astfel un anunț fără precedent în istoria Uniunii Europene.

Această decizie este menită să vină în sprijinul guvernelor naționale ale statelor membre, implicit și guvernul României, prin relaxarea regulilor bugetare. Astfel, statele membre pot cheltui oricât de mulți bani este nevoie pentru a combate criza generată de pandemia de coronavirus fără a exista riscuri declanșării procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

Reamintim și faptul că Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Sub prevederile acestui cadru, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia.

În ce privește România, Comisia Europeană a mai anunțat vineri o decizie importantă, direcționând peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor coronavirusului. Astfel, 483 de milioane de euro vor fi alocate prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, iar 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Citiți și Țările UE au dat undă verde unei finanțări de 37 de miliarde de euro împotriva ”șocului economic” al crizei coronavirusului. România ar putea beneficia de cel puțin 600 de milioane de euro

Citiți și UE sprijină România: Comisia Europeană lansează luni achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii

Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că se pregătește pentru un ”șoc economic” și a lansat un amplu pachet de 37 de miliarde de euro pentru statele membre în atenuarea unei crize economice asociate pandemiei de coronavirus, dar și flexibilizarea unor reguli europene cuprinse în politica de predictibilitate fiscală europeană, anume relaxarea criteriilor de menținere a unui deficit bugetar la 3% din PIB.

Planul a fost adoptat de cele 27 de state membre și urmează a fi votat de Parlamentul European, în sesiune plenară extraordinară, pe 26 martie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană propune în mod oficial activarea clauzei relaxării regulilor bugetare și cere țărilor UE să o aprobe ”cât mai rapid”

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a propus luni în mod oficial activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de Stabilitate şi de Creştere, ca parte a strategiei sale de a reacţiona rapid, ferm şi coordonat la pandemia de coronavirus, după ce vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

Odată aprobată de Consiliu, aceasta va permite statelor membre să ia măsuri pentru a face faţă în mod adecvat crizei, abătându-se însă de la cerinţele bugetare care s-ar aplica în mod normal în baza cadrului bugetar european, informează Comisia Europeană. Astfel, executivul european face apel la Consiliu să aprobe cât mai rapid propunerea sa şi dă asigurări că este pregătit să ia măsuri suplimentare în funcţie de evoluţia situaţiei.

“Propunem astăzi o flexibilitate maximă a normelor noastre, care le va permite guvernelor naţionale să ofere sprijin tuturor: sistemelor de sănătate, personalului, precum şi cetăţenilor, atât de grav afectaţi de criză. Vreau să mă asigur că răspundem cât mai bine posibil, atât în faţa dimensiunii umane, cât şi a dimensiunii socio-economice a pandemiei de coronavirus”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, luni, conform Agerpres.

Această decizie este menită să vină în sprijinul guvernelor naționale ale statelor membre, implicit și guvernul României, prin relaxarea regulilor bugetare. Astfel, statele membre pot cheltui oricât de mulți bani este nevoie pentru a combate criza generată de pandemia de coronavirus fără a exista riscuri declanșării procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

Reamintim și faptul că Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Sub prevederile acestui cadru, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia.

În ce privește România, Comisia Europeană a mai anunțat vineri o decizie importantă, direcționând peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor coronavirusului. Astfel, 483 de milioane de euro vor fi alocate prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, iar 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Citiți și Țările UE au dat undă verde unei finanțări de 37 de miliarde de euro împotriva ”șocului economic” al crizei coronavirusului. România ar putea beneficia de cel puțin 600 de milioane de euro

Citiți și UE sprijină România: Comisia Europeană lansează luni achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii

Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că se pregătește pentru un ”șoc economic” și a lansat un amplu pachet de 37 de miliarde de euro pentru statele membre în atenuarea unei crize economice asociate pandemiei de coronavirus, dar și flexibilizarea unor reguli europene cuprinse în politica de predictibilitate fiscală europeană, anume relaxarea criteriilor de menținere a unui deficit bugetar la 3% din PIB.

Planul a fost adoptat de cele 27 de state membre și urmează a fi votat de Parlamentul European, în sesiune plenară extraordinară, pe 26 martie.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending