Connect with us

CONSILIUL UE

A treia rundă de negocieri privind numirea procurorului-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kovesi, s-a încheiat fără niciun rezultat. Săptămâna viitoare vor avea loc ultimele discuții pe această temă

Published

on

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au încheiat, joi, fără niciun rezultat cea de-a treia rundă de tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European au fost mandatați să conducă negocierile.

”După cea de-a treia rundă de negocieri cu delegația Consiliului, regretăm profund situația actuală de blocaj, care împiedică cele două instituții să numească procurorul-șef al Parchetului European”, a declarat Claude Moraes (S&D, Regatul Unit), președinte al Comisiei pentru libertăți civile. “Procurorul-șef va juca un rol cheie în punerea în practică a Parchetului European, instituție care va contribui la combaterea infracțiunilor împotriva bugetului UE”, a concluzionat acesta, potrivit unui comunicat al Comisiei LIBE.

”Opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European. Hărțuirea din partea guvernului român a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, a spus Judith Sargentini, vicepreședintele Comisiei LIBE.

”Spre deosebire de Consiliu, Parlamentul a organizat audierile tuturor celor trei candidați selectați. Dna. Kövesi este de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post. Nu putem accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab. Deoarece regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor, este esențial ca Parlamentul să aleagă un candidat care să facă instituția puternică și credibilă “, a declarat joi Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președinta comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în urma celei de-a treia runde de negocieri. ”Vorbim și despre o femeie, iar Parlamentul tocmai a cerut Consiliului să respecte principiul echilibrului de gen. În plus, România nu deține în prezent niciun post cheie în UE”, a adăugat ea.

Sesiunea de tratative din 4 aprilie a avut loc loc după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun acord cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 aprilie.

Următoara dată prevăzută pentru aceste negocieri este 10 aprilie.

Cu o zi înaintea noii runde de negocieri cu Consiliul, preşedintele legislativului european, Antonio Tajani, a solicitat autorităţilor române să oprească obstacolele puse în faţa candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia Parchetului European. Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar în România, i s-a interzis să părăsească ţara fără autorizaţie şi să facă declaraţii presei, a precizat preşedintele Tajani miercuri în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles. În numele Parlamentului European, el şi-a exprimat îngrijorarea şi a declarat că Laura Codruţa Kovesi continuă să aibă sprijinul Parlamentului UE.

”Pe baza principiului neingerinței și neimplicării în activitățile autorităților judiciare și cerând respectarea prezumției de nevinovăție doresc să exprim preocuparea Parlamentului European în legătură cu situația astfel creată și repet clar că doamna Kovesi rămâne cadidata noastră și se bucură de încrederea și sprijinul nostru”, a completat șeful Legislativului european.

”Cer autorităților române să respecte principiul cooperării sincere între instituții și state membre și să nu pună obstacole la participarea candidatei la toate fazele procedurii de selecție a procurorului șef european. Astăzi voi scrie o scrisoare în acest sens autorităților române așa cum s-a hotărât în această dimineață de Conferința Președinților”, a anunțat președintele Parlamentului European.

Amintim faptul că poziția de susținere a președintelui Parlamentului European pentru Laura Codruța Kovesi și nu este prima de acest fel.

Antonio Tajani a anunțat la 28 martie că instituția pe care o conduce ” își sprijină în continuare candidatul la funcția de procuror-șef al Parchetului European”, anunțând atunci că va ridica problema la reuniunea Conferinței Președinților care s-a întrunit miercuri la ora 9.30, ora României, în contextul negocierilor dintre Parlament și Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European.

Comisia Europeană a luat şi ea poziţie miercuri în cazul candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru postul de procuror-şef european şi a precizat că fosta şefă a DNA trebuie lăsată să-şi susţină candidatura, pentru ca instituţiile europene să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză.

”Comisia a fost cât se poate de clară: Kovesi este candidata preferată de Parlamentul European pentru a deveni procuror-șef european. Am avut ocazia, de-a lungul anilor, să lucrez alături de ea. Este un procuror de calitate și o admir pentru curajul său”, a declarat Frans Timmermans.

De asemenea, acesta a precizat că au existat discuții cu autoritățile române, astfel incât Laurei Codruța Kövesi să nu îi fie îngrădită în niciun fel candidatura pentru șefia Parchetului European.

”Este important ca ea să poata fi candidată, astfel încât instituțiile europene să poată lua o decizie. Ne-am exprimat foarte clar această poziție și în discuțiile cu autoritățile din România”, a mai spus Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene.

Amintim faptul că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Coronavirus: Miniștrii sănătății ai Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, solicită facilitarea accesului statelor membre la echipamentele de protecție personală

Published

on

© European Union, 2014

Miniștrii sănătății din fiecare stat membru al Uniunii Europene s-au întâlnit în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului pentru a desfășura un schimb de opinii privind epidemia de coronavirus nou.

Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la măsurile suplimentare de urgență în materie de sănătate și au discutat soluții la provocările existente pentru a preveni răspândirea epidemiei în UE.

De asemenea, Consiliu a aprobat concluzii privind răspunsul UE la epidemia de coronavirus nou, potrivit comunicatului oficial.

Concluziile salută răspunsul eficient al Uniunii Europene la provocările datorate de noul coronavirus și îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru a consolida cooperarea lor.

De asemenea, miniștrii sănătății solicită Comisiei Europene să examineze modalitățile de a facilita accesul statelor membre la echipamentele de protecție personală și să evalueze consecințele amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial pentru disponibilitatea medicamentelor în Uniunea Europeană.

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Prima decizie UE privind criza din Orientul Mijlociu: Statele membre i-au dat un ”mandat puternic” lui Josep Borrell să înceapă eforturi diplomatice cu părțile implicate

Published

on

© European Union, 2020

Miniștrii afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene au căzut de acord ca Uniunea să se ”implice puterni pentru a evita alunecarea crizei din Orientul Mijlociu într-o situația fără control și i-au oferit un mandat lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, să se implice în eforturi diplomatice pentru a contribui la descaladare în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluții politice.

Miniștrii mi-au dat un puternic mandat să efectuez eforturi diplomatice cu toate părțile implicate pentru a contribui la descaladare în regiune”, a afirmat Borrell, după reuniunea extraordinară a miniștrilor afacerilor externe din țările UE privind situația din Orientul Mijlociu și în care Uniunea Europeană a fost criticată pentru reacția sa.

La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care miniștrii UE au discutat despre situația recentă din Irak, acolo unde Parlamentul și Guvernul au solicitat retragerea trupelor străine, iar Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat temporar misiunea de instruire a forțelor de securitate irakiene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a făcut apel la ”descaladare urgentă” și la ”reținere maximă”, având în vedere evoluțiile recente, declanșate de atacul iranian asupra ambasadei americane în Bagdad, eliminarea unui influent general iranian într-o operațiune americană și atacurile cu rachete ale Iranului împotriva unor baze militare în Irak unde sunt staționate forțe americane și ale Coaliției de luptă împotriva grupării stat Islamic.

Miniștrii de externe din țările UE au ”condamnat orice atac împotriva forțelor Coaliției” și au reiterat că lupta împotriva grupării Stat Islamic este o ”prioritate pentru UE”.

De asemenea, miniștrii de externe și-au reafirmat sprijinul pentru păstrarea acordului nuclear cu Iranul, descriindu-l drept un ”element cheie” în arhitectura de nonproliferare nucleară, în pofida apelului președintelui american ca țările europene implicate în acest acord – Franța, Germania și Marea Britanie – să denunțe rămășițele acestei înțelegeri.

În context, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat că Iranul trebuie să se conformeze angajamentelor sale pentru a evita încetarea acordului cu privire la programul său nuclear, variantă pe care el nu a exclus-o

“Suntem dornici să menţinem acest acord, dar pentru aceasta avem nevoie ca Iranul să-şi îndeplinească angajamentele” şi “să revină la o respectare totală a acordului fără întârziere”, a subliniat Borrell, potrivit AFP, în condițiile în care președintele Consiliului European Charles Michel i-a cerut președintelui iranian Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea extraordinară UE privind Orientul Mijlociu: România susține creșterea rolului NATO în regiune și solidaritatea dintre UE și NATO

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului, a declarat, vineri, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu. El a făcut această afirmaţie la Bruxelles, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, convocată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, și la care participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Este o reuniune importantă pentru că oferă Uniunii Europene oportunitatea să se implice în soluționarea crizei. Aș fi preferat să avem această reuniune mai devreme în cursul săptămânii. Cu cât reacționezi mai repede, cu atât ești mai eficient. Oricum, este important că avem această reuniune pentru că în ultimele zece zile am avut evoluții îngrijorătoare în regiune”, a declarat Aurescu presei, criticând astfel faptul că miniștrii afacerilor externe se reunesc târziu în comparație cu evoluțiile din Iran și Irak.

Ministrul afacerilor externe a reamintit poziția României pe parcursul acestei crize, care a debutat la începutul anului.

”Așa cum știți, România și-a exprimat îngrijorările profunde privind escaladarea acestei crize. Am condamnat atacarea ambasadei americane din Bagdad. Ne-am exprimat poziția privind măsurile preventive și de protecție luate de SUA și consecințele acestui atac. Am condamnat, de asemenea, atacul asupra bazelor din Irak ce găzduiesc trupe americane și ale Coaliției împotriva Daesh”, a spus acesta.

În context, Aurescu subliniat că România a ”salutat declarația președintelui Trump” cu privire la Orientul Mijlociu ”pentru că arată că descaladarea este posibilă”. 

Citiți și Klaus Iohannis salută declarația lui Donald Trump privind Orientul Mijlociu: România se coordonează permanent cu NATO, UE și SUA

Ministrul afacerilor externe a indicat că retragerea trupelor Coaliției anti-Daesh din Irak nu reprezintă o soluție la stabilitatea în regiunea Orientului Mijlociu.

”UE discută astăzi despre cum se poate implica în soluționarea crizei și în sprijinirea stabilizării Irakului. Nu credem că poziția Parlamentului irakian privind retragerea trupelor contribuie la stabilitatea regiunii. Aceste trupe sunt acolo pentru instruirea forțelor irakiene pentru a fi mai pregătite în fața amenințărilor teroriste”, a explicat acesta.

Citiți și Ludovic Orban îl asigură pe Jens Stoltenberg după ce Donald Trump a solicitat implicarea NATO în Orientul Mijlociu: România va participa la o asemenea decizie

El a amintit că la reuniune participă şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului.

”Pe de altă parte, vreau să salut faptul că discutăm acest subiect astăzi alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, deoarece NATO și UE trebuie să acționeze în complementaritate și sinergie depline. Am discutat ieri, împreună cu premierul meu, domnul Orban, cu secretarul general NATO despre situația din Irak și aș vrea să reiterez că România susține o creștere a rolului NATO în regiune și în combaterea terorismului. Atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, statele membre ale celor două organizații trebuie să fie unite și să acționeze în solidaritate deplină”, a conchis Bogdan Aurescu. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending