Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Acord provizoriu la Bruxelles privind cadrul pentru asigurarea unei aprovizionări sigure și durabile cu materii prime critice

Published

on

© European Union, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul și Parlamentul European au ajuns luni la un acord cu privire la propunerea de regulament de stabilire a unui cadru pentru asigurarea unei aprovizionări sigure și durabile cu materii prime critice, mai bine cunoscut sub numele de Actul privind materiile prime critice. Acordul este provizoriu, în așteptarea adoptării formale în ambele instituții, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Acordul politic la care s-a ajuns ieri păstrează obiectivele generale ale propunerii inițiale, dar consolidează mai multe elemente. Acesta include aluminiul pe lista materialelor strategice și critice, consolidează criteriul de referință al reciclării, clarifică procedura de autorizare pentru proiectele strategice și solicită întreprinderilor relevante să efectueze o evaluare a riscurilor legate de lanțul de aprovizionare în ceea ce privește aprovizionarea lor cu materii prime strategice.

Acordul de astăzi pune bazele autonomiei strategice a Europei. Dependența noastră de materiile prime este călcâiul lui Ahile al competitivității noastre, dar prin Legea privind materiile prime critice putem transforma această slăbiciune în forță. Putem crea un sector extractiv cu adevărat european; putem transforma deșeurile noastre în resurse; putem construi legături mai strânse cu țările terțe și putem asigura linia de viață a industriei noastre într-un mod cu adevărat durabil”, a declarat Teresa Ribera Rodríguez, al treilea vicepreședinte spaniol în exercițiu al guvernului și ministru pentru tranziție ecologică și provocare demografică.

Asigurarea aprovizionării cu materii prime la nivel local și mondial

Propunerea de regulament a Comisiei stabilește o listă de 34 de materii prime critice (inclusiv 16 materii prime strategice) și stabilește obiective de creștere a contribuției UE la aceste substanțe (10% pentru extracție, 40% pentru prelucrare și 15% pentru reciclare). Pentru a atinge acest obiectiv, propunerea a solicitat o procedură de autorizare rapidă și simplificată pentru proiectele strategice de extracție, care să fie gestionată de un singur punct de contact național. De asemenea, a solicitat o analiză de risc a posibilelor dependențe, planuri de explorare ale statelor membre, investiții mai mari în cercetare, inovare și competențe, precum și protecția mediului prin promovarea circularității și a sustenabilității materiilor prime.

Pe plan mondial, regulamentul a identificat măsuri de diversificare a importurilor de materii prime critice, asigurând că nu mai mult de 65% din consumul Uniunii din fiecare materie primă strategică provine dintr-o singură țară terță.

Principalele elemente ale acordului

Acordul provizoriu adaugă o materie primă critică (aluminiu) pe lista materiilor prime strategice (prin urmare, 34 de materii prime critice și 17 materii prime strategice). Textul de compromis consideră, de asemenea, că, pe lângă grafitul natural (care se află deja pe listă), grafitul sintetic va fi, de asemenea, o materie primă strategică pentru o perioadă de trei ani, până când Comisia va face prima revizuire a listei.

În plus, acordul permite ca proiectele capabile să producă materii prime inovatoare care înlocuiesc materiile prime strategice în tehnologiile relevante să poată candida pentru a deveni proiecte strategice.

Statele membre vor avea posibilitatea de a obiecta asupra posibilității ca un proiect să fie dezvoltat pe teritoriul lor.

Acordul provizoriu menține obiectivele de referință de 10% pentru extracția de materii prime și de 40% pentru prelucrare, dar mărește obiectivul de referință pentru reciclare la cel puțin 25% din consumul anual de materii prime al UE. În plus, ar trebui să existe o creștere substanțială a recuperării materiilor prime prezente în deșeuri.

Actul privind materiile prime critice, alături de Actul privind industria netă zero și de reforma concepției pieței de energie electrică, este una dintre inițiativele legislative emblematice ale Planului industrial Green Deal pe care Comisia l-a prezentat la 1 februarie 2023. Cele trei au fost prezentate ca un pachet la 16 martie. Consiliul a adoptat mandatul de negociere la 30 iunie.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European trebuie acum să fie aprobat și adoptat în mod oficial de ambele instituții.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Pro-europeanul Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de premier al Albaniei. Von der Leyen: ”Locul Albaniei este în UE”

Published

on

Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Albaniei, în urma alegerilor parlamentare din mai 2025. Rama ocupă această funcție din 2013 și a fost reales în 2017, 2021 și acum în 2025, devenind astfel primul lider al Albaniei democratice care obține patru mandate consecutive, potrivit The Guardian. Un pro-european convins, în acest nou mandat, Edi Rama își propune să accelereze procesul de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană până în 2030. 

Realegerea lui a fost salutată de principalii lideri ai instituțiilor europene de la Bruxelles. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că sub conducerea premierului Edi Rama, Albania a făcut mari progrese în direcția „Uniunii noastre”: „Să continuăm să lucrăm îndeaproape împreună la reformele UE. Locul Albaniei este în UE! Aștept cu nerăbdare să vă felicit în persoană mâine la Tirana”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj pe contul X.

Luna trecută, Premierul Albaniei, a precizat într-o vizită la Bruxelles că țara sa este foarte hotărâtă să îndeplinească toate obligațiile calendarului pentru a încheia toate negocierile de aderare la UE în 2027. 

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat la Conferința de la Munchen, că Albania și Muntenegru sunt „fruntașe” printre candidații actuali la aderarea la UE și că negocierile lor continue ar putea fi încheiate până la sfârșitul anului 2026 sau 2027.

Macedonia de Nord este candidat oficial la aderarea la UE din 2005, Muntenegru din 2010 și Albania din 2014.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Lovitură de imagine pentru Ursula von der Leyen: CJUE se pronunță împotriva lipsei de transparență a CE în cazul Pfizergate

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Tribunalul General al UE, instanță specializată în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza accesul la mesajele text schimbate între președinta Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în contextul negocierilor privind achiziția de vaccinuri anti-COVID-19. Hotărârea reprezintă o lovitură puternică de imagine pentru șefa Executivului european, care s-a angajat public în urmă cu câteva luni să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în cel de-al doilea mandat al său.

Demersul în instanță a fost inițiat de jurnalista The New York Times, Matina Stevis-Gridneff, care a invocat Regulamentul UE privind accesul la documente, cerând transmiterea tuturor mesajelor text dintre von der Leyen și Bourla din perioada 1 ianuarie 2021 – 11 mai 2022. Aceste mesaje ar fi vizat negocieri directe privind achiziția de vaccinuri, într-unul dintre cele mai tensionate momente ale pandemiei, relatează Politico.

Comisia a invocat lipsa documentelor, dar Curtea nu a fost convinsă

Executivul european a respins inițial cererea, susținând că mesajele respective sunt documente „efemere, de scurtă durată” care nu au fost arhivate și, prin urmare, „nu se află în posesia instituției”. Cu toate acestea, instanța de la Luxemburg a considerat că The New York Times a prezentat probe relevante și coerente care demonstrează existența acestor schimburi de mesaje.

„Comisia nu a oferit o explicație plauzibilă privind lipsa deținerii documentelor solicitate”, a subliniat Tribunalul General al UE în motivarea deciziei „Răspunsurile Comisiei au fost bazate pe presupuneri sau informații vagi și contradictorii. Prin contrast, reclamanta a furnizat dovezi clare privind existența unor schimburi de mesaje între președinta Comisiei și CEO-ul Pfizer.”

Instanța a subliniat că Regulamentul privind accesul la documente are ca scop garantarea unui acces cât mai larg la toate documentele instituțiilor UE. De aceea, Comisia nu se poate limita la a afirma că nu deține documentele, ci trebuie să ofere explicații credibile cu privire la căutările efectuate și la eventualele motive pentru care mesajele nu mai există.

„Comisia nu a clarificat dacă mesajele au fost șterse și, dacă da, dacă ștergerea a fost voluntară sau automată, sau dacă telefonul mobil al președintei a fost înlocuit între timp”, noteză instanța.

Transparență pusă sub semnul întrebării

Deși reacția rapidă a Ursulei von der Leyen în perioada de criză pandemică a fost inițial apreciată, negocierile directe cu Pfizer, desfășurate în afara canalelor tradiționale și netransparente, au ridicat semne de întrebare serioase. În lipsa unei documentații clare, decizia instanței accentuează acuzațiile privind lipsa de transparență în gestionarea unui dosar cu impact major asupra sănătății publice și asupra bugetului Uniunii.

„Comisia nu a explicat de ce a considerat că aceste mesaje nu conțin informații importante sau care ar fi necesitat păstrarea lor”, a adăugat Tribunalul General al UE.

Reacția Comisiei Europene

Comisia a emis, miercuri, un comunicat oficial în care anunță că „va analiza cu atenție decizia Tribunalului General” și că va adopta o „decizie nouă, cu explicații mai detaliate” privind cazul.

„Transparența a fost mereu o prioritate pentru Comisie și pentru președinta von der Leyen. Vom continua să respectăm cadrul legal și să menținem o comunicare deschisă cu toate părțile interesate”, se arată în reacția oficială.

Cu toate acestea, nu este clar dacă mesajele vor fi făcute publice, iar decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Justiție a UE în termen de două luni și zece zile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE ”pregătește terenul” pentru integrarea industriei de apărare din Ucraina în ecosistemul european

Published

on

© European Union, 2025

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, anunță că Uniunea Europeană „pregătește terenul pentru integrarea industriei de apărare din Ucraina în ecosistemul european”. Reamintim că până în prezent, UE este cel mai mare investitor public în industria de apărare ucraineană, cu o investiție semnificativă de 1,4 miliarde de euro din „profituri excepționale” (obținute din profiturile nete din imobilizarea activelor Băncii Centrale a Rusiei).

Peste 500 de reprezentanți ai industriilor de apărare din UE și Ucraina s-au reunit ieri, 12 mai, la Bruxelles, pentru a consolida cooperarea dintre cele două părți, pentru a încuraja achizițiile comune și pentru a ajuta Ucraina să obțină capacități în domenii prioritare.

„UE este cel mai mare susținător al industriei de apărare ucrainene și, cu un total de 1,4 miliarde de euro, am furnizat acum mai multe fonduri decât oricine altcineva. O industrie de apărare ucraineană puternică este fundamentală pentru securitatea Ucrainei. În același timp, întreprinderile ucrainene din domeniul apărării au fost deschizătoare de drumuri în ultimii trei ani și alte întreprinderi europene pot învăța multe. La Forumul industriei de apărare le aducem pe cele două împreună, încurajăm o mai mare colaborare și pregătim terenul pentru integrarea industriei de apărare din Ucraina în ecosistemul european”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, în cadrul celui de-al doilea Forum UE-Ucraina al industriei de apărare, care a avut loc la Bruxelles, în data de 12 mai.

De asemenea, în marja forumului, grupul operativ UE-Ucraina privind cooperarea industrială în domeniul apărării, recent anunțat, s-a reunit, de asemenea, pentru prima dată, deschizând calea pentru potențiale proiecte emblematice între industria de apărare a UE și cea ucraineană.

Până în prezent, UE este cel mai mare investitor public în industria de apărare ucraineană, cu o investiție semnificativă de 1,4 miliarde de euro din „profituri excepționale” (obținute din profiturile nete din imobilizarea activelor Băncii Centrale a Rusiei): „Acest sprijin va accelera producția de echipamente militare, de la sisteme de artilerie la drone, sprijinind în mod semnificativ eforturile de apărare ale Ucrainei, susținând economia Ucrainei și garanțiile de securitate pe termen lung ale UE pentru Ucraina”, se mai arată în comunicatul Executivului European. 

Comisia Europeană anunță că UE și statele sale membre continuă să depună eforturi pentru a furniza Ucrainei o asistență militară mai mare și mai rapidă, în special prin intermediul instrumentului de finanțare Facilitatea europeană pentru pace: „UE sprijină achizițiile publice comune între statele membre și Ucraina și încurajează achizițiile publice de la industria de apărare ucraineană, împreună cu întreprinderile comune între industria de apărare europeană și cea ucraineană.”

În cadrul forumului, Ucraina și Asociația industriilor aerospațiale și de apărare din Europa (ASD) au semnat, de asemenea, un memorandum de înțelegere pentru consolidarea cooperării industriale în domeniul apărării. Inițiativele sunt menite să atragă mai multe investiții ale UE în sectorul de apărare al Ucrainei și să aprofundeze legăturile industriale dintre cele două părți.

În temeiul Regulamentului privind planul ReArm Europe/Readiness 2030, Ucraina a fost deja asociată pe deplin pentru a asigura alinierea între sectorul său de apărare și cel al UE. Acest parteneriat va permite Ucrainei să participe la inițiative comune de achiziții publice și va permite statelor membre ale UE să cumpere de la industriile de apărare ucrainene.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
POLITICĂ1 hour ago

Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea

U.E.7 hours ago

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

POLITICĂ8 hours ago

George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”

ROMÂNIA8 hours ago

Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică

BUSINESS9 hours ago

Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

U.E.9 hours ago

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

ROMÂNIA10 hours ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA10 hours ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA10 hours ago

BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

ROMÂNIA10 hours ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA10 hours ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA10 hours ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA10 hours ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.5 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA6 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA2 weeks ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Trending