Uniunea Democrată Internaţională (IDU), cea mai mare alianţă de partide de centru-dreapta din lume, din care face parte şi Partidul Naţional Liberal, a adoptat o rezoluţie la Washington în care condamnă agresiunea hibridă a Federaţiei Rusiei împotriva României şi eforturile Kremlinului de a destabiliza democraţiile europene, a anunţat eurodeputatul PNL, Siegfried Mureşan într-o postare pe Facebook.

De asemenea, Uniunea Democrată Internaţională îşi arată sprijinul faţă de România şi faţă de toate ţările care se confruntă cu ameninţări similare, mai precizează sursa citată.

Din IDU fac parte principalele partide de centru-dreapta din Uniunea Europeană, printre care Uniunea Creştin-Democrată din Germania, Partidul Popular din Spania, dar şi Partidul Popular European, cea mai mare alianţă de partide de centru-dreapta din Europa. Partidul Republican din Statele Unite ale Americii, Partidul Conservator din Regatul Unit al Marii Britanii, Partidul Conservator din Canada şi Partidul Liberal din Australia sunt, de asemenea, membre ale Uniunii Democrate Internaţionale.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a salutat decizia Curții Constituționale din România de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, după ce autoritățile au descoperit o influență externă masivă asupra procesului electoral. De asemenea, deputatul european subliniază faptul că este esențial ca partidele politice să acționeze rapid și să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile și mecanismele democratice. 

„Democrația noastră este mai importantă decât ambițiile politice. Drumul euroatlantic, stabilitatea și viitorul României sunt acum în siguranță. Chiar dacă părea de neimaginat, riscurile la care era supusă țara și amenințarea hibridă venită dinspre Federația Rusă reprezintă circumstanțe extraordinare, de forță majoră, pentru care nu există soluții perfecte. Într-adevăr, era bine să existe o reacție mai rapidă. Împreună putem să depășim aceste momente dificile relansând în mod real dialogul cu cetățenii și reclădind încrederea în instituții și în mecanismele democratice. Clasa politică nu poate rata acest moment și trebuie să se ridice rapid la nivelul așteptărilor legitime pe care le au cetățenii”, a transmis europarlamentarul social-democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Victor Negrescu a prezentat cinci principale măsuri, pornind de la alte exemple europene, pentru restabilirea încrederii în rândul cetățenilor: 

1. Formarea rapidă a unei guvernări responsabile, stabile și predictibile, formată din partide pro-europene, care să protejeze economia românească, valorile europene, identitatea națională și veniturile românilor. Noul executiv trebuie să prezinte deschis provocările cu care ne confruntăm și să vină cu un set de măsuri clare pentru a crește calitatea serviciilor publice, susține IMM-urile și îmbunătăți protecția socială. Partidul Social Democrat și Marcel Ciolacu au arătat că sunt capabili să fie factorul de echilibru într-o astfel de situație.
2. Este important să ne asigurăm că viitoarele alegeri prezidențiale vor fi bine organizate, că astfel de amenințări vor putea fi combătute mai bine și că românii vor putea alege liber. Adoptarea și mai ales implementarea unui set de reguli și legi precise, după modelul european, privind combaterea ingerințelor străine, reglementarea rețelelor sociale și blocarea celor care nu respectă normele legale de transparență și finanțare a campaniilor electorale trebuie să se realizeze rapid printr-un larg consens. Participarea activă a societății civile, a partenerilor sociali și a organizațiilor internaționale la reformarea autorităților electorale este de asemenea necesară.
3. Demararea unor consultări cetățenești privind viitorul României cu românii din țară și din străinătate. Clasa politică trebuie să învețe să îi asculte pe cetățeni și să le ofere soluții viabile. Trebuie asumare pentru a combate populismul. În baza acestor consultări trebuie realizată o agendă cu măsuri pe care coaliția pro-europeană, indiferent de formulă, să le poată implementa.
4. Apartenența la Uniunea Europeană, la NATO și la spațiul Schengen trebuie explicate mai bine românilor. Oportunitățile europene trebuie democratizate iar banii europeni trebuie să ajungă mai eficient la beneficiari. Politicienii din partidele tradiționale trebuie să își modereze discursul iar retorica și propaganda extremistă trebuie combătute activ. Școala, autoritățile locale, societatea civilă, partenerii sociali și presa trebuie să fie implicate în procesul de informare. Noi, eurodeputații, avem o sarcină importantă în acest sens.
5. Românii din afara țării trebuie să fie reconectați cu țara. Reformarea completă a serviciilor consulare, operaționalizarea și deschiderea centrelor comunitare, dialogul cu asociațiile și cultele, sprijinirea presei din diaspora, protejarea angajaților români din străinătate și dezvoltarea unui program facil de repatriere trebuie să fie rapid implementate. Diaspora românească trebuie să cunoască realitățile din România și să poată fi parte a deciziilor. Totul fără să se creeze privilegii.

   Citiți și: Partidul Socialiștilor Europeni, după anularea alegerilor prezidențiale de către CCR: România are nevoie de stabilitate politică și de un guvern pro-european

Președinta Parlamentului European a discutat cu președinta Georgiei, țară care se află în cea de-a noua zi de proteste pro-europene împotriva conducerii Executivului care a anunțat că va amâna procesul de aderare al Georgiei la UE până în 2028, după ce partidul pro-rus, Visul Georgian, a ajuns la putere. 

„Tocmai am vorbit cu președinta Salome Zourabichvili. Către oamenii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim. Parlamentul European rămâne angajat să sprijine viitorul european al Georgiei”, a transmis președinta Legislativului European într-un mesaj postat pe platforma X.

Just spoke with President @Zourabichvili_S.

To the people of Georgia: We know your European aspirations, we see the EU flags being waved, we hear you.@Europarl_EN remains committed to support Georgia’s European future 🇪🇺🇬🇪

— Roberta Metsola (@EP_President) December 6, 2024

„A noua zi de luptă a georgienilor pentru libertatea lor și viitorul european este întâmpinată cu teroare și represiune brutală. Încălcările grave ale drepturilor fundamentale ale omului – răpiri, bătăi, percheziții ilegale și arestări – persistă fără încetare”, a anunțat președinta Georgiei pe platforma X.

#terrorinGeorgia : Day 9 of Georgians fighting for their freedom and European future is met with brutal terror and repression. Gross violations of basic human rights – kidnappings, beatings, unlawful searches, and arrests – persist unabated.

— Salome Zourabichvili (@Zourabichvili_S) December 6, 2024

În urmă cu două zile, Parlamentul European a condamnat escaladarea represiunilor din partea autorităților georgiene împotriva opoziției democratice și utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor pașnici. Legislativul European solicită statelor membre UE să introducă sancțiuni împotriva liderilor politici ai partidului Visului Georgian, partid populist pro-rus aflat la putere în Georgia.

„Visul Georgian este direct responsabil pentru regresul democratic continuu și pentru îndepărtarea dramatică a țării de calea sa europeană, contrar voinței marii majorități a poporului. Protestele actuale din întreaga țară sunt o expresie legitimă a îngrijorării larg răspândite cu privire la viitorul Georgiei sub conducerea actuală. Facem apel la UE și la statele sale membre să introducă sancțiuni personale împotriva tuturor liderilor politici ai Visului georgian care sunt responsabili pentru neregulile electorale raportate și represiunile ulterioare împotriva cetățenilor georgieni care protestează pe străzi. În plus, reamintim solicitarea noastră de a introduce sancțiuni specifice împotriva Bidzinei Ivanishvili (fost premier al Georgiei), care este persoana responsabilă politic în ultimă instanță pentru valul de represiuni și suspendarea procesului de integrare europeană”, se arată în declarația comună a președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din PE, David McAllister, a președintelui Delegației la Comitetul de asociere parlamentară UE-Georgia, Nils Ušakovs, a președintelui Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest, Sergey Lagodinsky, și a raportorului permanent pentru Georgia al Comisiei pentru afaceri externe, Rasa Juknevičienė. 

Potrivit declarației Parlamentului European, Georgia are nevoie de o repetare a alegerilor fraudate, care să se desfășoare într-un mediu electoral îmbunătățit, de către o administrație electorală independentă și imparțială, sub observație internațională diligentă, asigurând un proces cu adevărat corect și transparent.

Acordul de asociere dintre UE și Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Acesta promovează aprofundarea legăturilor politice, consolidarea legăturilor economice și respectarea valorilor comune și reprezintă baza cooperării UE-Georgia și a sprijinului UE pentru reformele din Georgia.

La 3 martie 2022, Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului, prin avizul înaintat, să acorde Georgiei o perspectivă europeană.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități specificate în aviz.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat această recomandare. Acesta a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce prioritățile vor fi abordate.

   Citiți și: UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate