Connect with us

U.E.

Alegeri legislative în Finlanda, țară care va prelua la 1 iulie președinția Consiliului UE. Social-democrații câștigă alegerile, la 20 de ani de la ultima lor victorie. Partidul de extremă dreapta Adevărații Finlandezi, pe locul al doilea

Published

on

©Antti Rinne/ Twitter

Social-democrații au câștigat duminică alegerile parlamentare din Finlanda – stat care la 1 iulie va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene – la 20 de ani după ultima sa victorie, cu un ușor avans în fața partidului anti-imigrație și eurosceptic, Adevărații Finlandezi, informează Politico Europe.

Victoria este una extrem de strânsă. Social-democrații au reușit să își asigure 17.7% din voturile electoratului, obținând 40 de mandate din totalul de 200 ale Parlamentului de la Helsinki, în vreme ce partidul de extremă-dreapta s-a clasat pe locul al doilea, cu 17.5% din voturile exprimate, trecând de la 17 mandate la 39.

Astfel, între cele două partide s-a înregistrat o diferențe de doar 0.2 puncte procentuale la finalul unei seri electorale pline de suspans.

Formaţiunea Centru a premierului în exerciţiu Juha Sipilä a ieşit pe locul al patrulea, pierzând 18 mandate, asigurându-și 31 de locuri, cu un scor de 13.8%. Partidul Coaliției Naționale, care face parte din coaliția de guvernare, a obținut un scord de 17%, ceea ce le va asigura 38 de locuri în Legislativul finlandez, informează Deutsche Welle.

Alianța de stânga și-a securizat 16 locuri în Parlamentul de la Helsinki, Partidul Popular Suedez 9 locuri, creștin-democrații 5 locuri si două locuri revin unor candidați independenți.

Social-democraţii semnează revenirea lor în prim-planul scenei politice, la patru ani după eşecul la legislativele din 2015 unde partidul s-a clasat pe locul al patrulea, potrivit Agerpres.

”Pentru prima dată din 1999, social-democraţii sunt partidului prim-ministrului”, le-a declarat Antti Rinne simpatizanţilor. Partidul s-a clasat ultima oară pe primul loc în alegerile legislative în 1999, când Paavo Lipponen a condus ulterior o coaliţie de stânga-dreapta până în 2003.

Uniunea Europeană privește cu atenție situația din Finlanda

Finlanda va prelua la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, succedând astfel statul nostru în această funcție. Capitalele europene au urmărit cu atenție evoluția partidului eurosceptic, Adevărații Finlandezi, așteptându-se ca formațiunile de extremă dreapta să capete avânt luna viitoare, când vor avea loc alegeri europene.

De altfel, coaliția populiștilor europeni, lansată la 8 aprilie de liderul Ligii din Italia, vicepremierul Matteo Salvini, cu mai puțin de o lună și jumătate înainte de alegerile europene din mai, a câștigat din ce în ce mai mulți adepți.

La 10 aprilie, formațiunea naționalistă austriacă Partidul Libertății (FPOe), care guvernează alături de conservatorii din Partidul Popular Austriac (OeVP), a anunțat marți adeziunea la alianța partidelor eurosceptice.

Ce urmează?

Se așteaptă ca negocierile dintre aceste partide să dureze câteva săptămâni pentru a găsi o majoritate pentru ca posibilul viitor premier, social-democratul Antti Rinne, să guverneze.

Luând în calcul rezultatele, social-democrații vor trebui să formeze o coaliție de guvernare alcătuită din trei sau patru partide pentru a-și asigura majoritatea în Parlament.

În timpul campaniei, majoritatea partidelor și-au exprimat rezervele cu privire la un posibil parteneriat cu partidul eurosceptic Adevărații Finlandezi.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurostat: Mai puţin de 40% dintre europeni știu că în mai vor avea loc alegeri pentru PE. Prin contrast, încrederea în UE a atins în prezent nivelul maxim din ultimii 30 de ani

Published

on

Cel mai recent sondaj al opiniei publice din UE, realizat la sfârșitul lunii februarie 2019, evidențiază un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, însă o treime dintre cetățeni nu sunt la curent cu evenimentele majore privind viitorul Europei, precum alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, potrivit unui comunicat.

Eurobarometrul din primăvara anului 2019, care măsoară atitudinea publică față de UE cu trei luni înainte de alegerile europene, arată că, în ciuda diferitelor provocări interne și externe ale UE din ultimii ani, sentimentul european de solidaritate nu pare să fi slăbit. Sprijinul continuu pentru aderarea la UE se bazează pe o credință puternică (68%) că țările UE au beneficiat în general de apartenența la UE – egalând cel mai înalt nivel înregistrat în 1983.

În plus, 61% dintre respondenți spun că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun. Această rată de aprobare se potrivește, de asemenea, cu un maxim record, măsurat în ultimul studiu Eurobarometru al Parlamentului din urmă cu șase luni și anterior înregistrat la acest nivel după căderea zidului Berlinului în 1989.

Sentimentele de incertitudine ale cetățenilor, parțial cauzate de provocările cu care se confruntă UE în ultimii ani, s-au accentuat, potrivit Eurostat: 27% dintre europeni, consideră că UE nu este nici ,,un lucru bun, nici un lucru rău”, înregistrând o creștere în 19 țări. În plus, în medie, 50% dintre respondenții din UE consideră că lucrurile nu merg în direcția corectă fie în UE, fie în propria țară. De asemenea, jumătate dintre respondenți (51%) consideră că vocea lor nu contează în UE.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de a se face auziți, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, în februarie doar o treime dintre europeni știau că scrutinul va avea loc în mai și doar 5% ar putea preciza datele exacte. 35% dintre respondenți au indicat că aproape sigur vor vota și un procent suplimentar de 32% este încă indecis.

Prioritățile de campanie ale cetățenilor au evoluat în ultimele șase luni. Economia și creșterea economică (50%) și șomajul în rândul tinerilor (49%) se înscriu pe ordinea de zi, urmate de imigrație (44%) și schimbări climatice (43%).  54% dintre respondenți ar dori, de asemenea, consolidarea rolului Parlamentului European în viitor, în vederea abordării acestor aspecte transfrontaliere.

Continue Reading

RUSIA

Germania și Franța ”condamnă” decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din estul Ucrainei: Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare a situaţiei

Published

on

Germania și Franța, co-mediatori ai procesului de pace din estul Ucrainei, au ”condamnat” joi decizia Moscovei de a facilita acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatști proruși, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Împreună cu Franţa condamnăm decretul rusesc care ar urma să faciliteze acordarea naţionalităţii ruse populaţiei în partea de est a Ucrainei”, a indicat Ministerul de Externe german într-un comunicat, subliniind că ”aceste regiuni fac parte din teritoriul naţional ucrainean”.

”Anunţul Rusiei este în contradicţie cu spiritul şi obiectivele acordurilor de la Minsk” destinate să readucă pacea în Donbas, se menţionează în comunicat.

”Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare” a situaţiei, se mai spune în text.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a declarat, prin vocea unui purtător de cuvânt al diplomației europene, că această decizie reprezintă un atac al Moscovei asupra suveranității ucrainene, anunță Agerpres, care citează Reuters.

”Semnarea de către preşedintele Putin (a ordinului pentru înlesnirea obţinerii paşaportului rusesc), constituie un alt atac al Rusiei la adresa suveranităţii Ucrainei”, a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. ”O astfel de sincronizare arată intenţia Rusiei de a continua să destabilizeze Ucraina şi să exacerbeze conflictul. Aşteptăm ca Rusia să se abţină de la acţiuni care contravin acordurilor de la Minsk şi care împiedică reintegrarea totală a zonelor aflate în afara controlului guvernului în cadrul Ucrainei”, se spune în comunicat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Decizia de pe 24 aprilie vine în completarea celei adoptate de Kremlin în luna februarie a anului 2017.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin le ordona la 18 februarie 2017 autorităților ruse să recunoască temporar documentele emise în zonele controlate de separatiștii din estul Ucrainei.

Decizia le oferea persoanelor din zona de conflict dreptul să călătorească, să muncească şi să studieze în Rusia.

Potrivit ordinului semnat atunci de Vladimir Putin, care a fost publicat pe site-ul Kremlinului, Rusia recunoștea temporar documentele de identitate, diplomele, certificatele de naştere şi de căsătorie şi numerele de înmatriculare ale maşinilor emise de autorităţile din regiunile Doneţk şi Lugansk.

În document se preciza că decizia va fi în vigoare până la o „rezolvare politică a situaţiei”.

Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 13.000 de morți până în prezent.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

Published

on

Sirienii au fost cel mai mare grup care a obținut statutul de protecție în șaisprezece state membre în 2018. Din cei 96 100 de sirieni care au obținut statutul de protejați în UE, aproape 70% au fost înregistrați în Germania (67 000), informează Eurostat.

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au acordat  protecție pentru 333 400 de solicitanți de azil în 2018, în scădere cu aproape 40% față de 2017 (533 000). Pe lângă aceștia, statele membre ale UE au primit peste 24 800 de refugiați, potrivit datelor furnizate de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene.

Cel mai mare grup de beneficiari ai statutului de refugiat în UE în 2018 au rămas cetățenii Siriei (96 100 persoane sau 29% din numărul total de persoane care beneficiază de statutul de protecție în statele membre UE), urmate de cetățeni din Afganistan (53 500 de 16%) și cei din Irak (24600 sau 7%), comparativ cu anul 2017, când 172 900 sau 32% dintre solicitanții de azil protejați proveneau din Siria, 99 800 sau 19% erau afgani, iar 63 800 sau 12% erau irakieni.

@Eurostat

Mai mult de 40% din deciziile pozitive din UE au fost acordate în Germania

În 2018, cel mai mare număr de persoane care beneficiază de statutul de protecție a fost înregistrat în Germania (139 600),  Italia (47 900) și Franța (41 400).

Din totalul persoanelor cărora le-a fost acordat statutul de protecție în 2018, în UE, 163 800 de persoane au primit azil (49% din toate deciziile pozitive), 100 300 au primit protecție subsidiară (30%) și 69 300 autorizație de ședere din motive umanitare (21%). Trebuie remarcat faptul că, atât timp cât statutul de refugiat și de protecție subsidiară este definit de legislația UE, statutul umanitar este acordat pe baza legislației naționale.

Peste o treime din deciziile de azil inițiate în UE au condus la obținerea statutului de refugiat

În 2018, în statele membre ale UE s-au formulat aproape 582 000 de decizii de primă instanță privind cererile de azil și alte 309 000 de decizii finale în urma unui recurs. Deciziile formulate în primă instanță au condus la acordarea statutului de protecție pentru 217 400 de persoane, în timp ce alte 116 000 de persoane au primit statutul de protecție în apel.

Ratele de recunoaștere diferă foarte mult între cetățeni

Rata de recunoaștere, adică ponderea deciziilor pozitive în numărul total de decizii, a fost de 37% pentru deciziile în primă instanță din UE. Pentru deciziile definitive privind recursul, rata de recunoaștere a fost de 38%.

Rezultatele deciziilor privind cererile de azil și, prin urmare, rata de recunoaștere, variază în funcție de țările de cetățenie ale solicitanților de azil. Dintre cele douăzeci de cetățenii principale ale solicitanților de azil în raport cu care au fost luate decizii în primă instanță în 2018, ratele de recunoaștere în UE au variat de la aproximativ 5% pentru cetățenii Georgiei până la 88% pentru sirieni și 83% pentru eritreeni.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending