Connect with us

U.E.

Ambasadorii statelor membre UE la Minsk, mesaj de solidaritate cu opoziția din Belarus: ”Fiecare dintre noi va aduce o listă a deținuților politici la fiecare întâlnire cu oficialii” din această țară

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Ambasadorii statelor UE la Minsk, printre aceștia aflându-se și cel al României, ambasadorul Viorel Moșanu, au transmis un mesaj de solidaritate cu opoziția bielorusă și solicită eliberarea tuturor protestatarilor și liderilor politici care au fost arestați de autorități.

Reprezentanții diplomatici au făcut o poză de grup,  fiecare dintre aceștia purtând un ecuson cu mesajul ”prizonieri politici în Belarus”.

© Comisia Europeană în România/ Facebook

”Noi, șefii misiunilor statelor membre UE la Minsk, facem apel la autoritățile din Belarus să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale și să-i elibereze pe toți cei din Belarus care au fost închiși în ultimele luni din motive politice. Suntem alături de toți prizonierii politici din Belarus – câteva zeci de bărbați și femei – închiși pe nedrept pentru apărarea și promovarea libertăților fundamentale și a democrației”.

Aceștia au transmis că fiecare dintre ei va aduce ”o listă a deținuților politici din Belarus la fiecare întâlnire cu oficialii din Belarus”.

”Reiterăm că o rezolvare pașnică și durabilă a crizei actuale poate rezulta doar dintr-un dialog național incluziv, ținut cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului din Belarus și cu respectarea deplină a cererii lor pentru un proces democratic”, a fost mesajul comun transmis de ambasadori, potrivit unui mesaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

De altfel, România este un stat membru activ în acest dosar.

Citiți și: 
Ministrul Bogdan Aurescu: Ambasadorul României la Minsk a vizitat-o alături de colegii săi din UE pe scriitoarea Svetlana Aleksievici, reprezentantă a opoziției

În urma unei reuniuni a Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Ministerul danez de Externe a anunțat că 17 state membre ale OSCE, între care și România, au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale la scrutinul prezidenţial din Belarus.

Această misiune, care va investiga numeroasele relatări privind încălcări ale drepturilor omului înaintea, în timpul şi după alegerile din 9 august, urmează să publice un raport într-un termen de şase săptămâni, potrivit MAE danez.

Reprimarea violentă a amplelor proteste declanșate după alegerile prezidențiale din 9 august, în urma cărora Aleksandr Lukașenko a fost dat câștigător cu 80% dintre sufragii, a reprezentat obiectul unei rezoluții adoptate joi de Parlamentul European în care Aleksandr Lukașenko nu este recunoscut drept președinte al Belarusului.

În documentul mai sus amintit, Legislativul european consideră că alegerile de la începutul lunii august au avut loc cu ”încălcarea flagrantă a tuturor standardelor recunoscute la nivel internațional”, eurodeputații solicitând desfășurarea de noi alegeri pentru fotoliul prezidențial ”cât mai curând posibil sub o supraveghere internațională condusă de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în prezența unor observatori internaționali, fiind garantat că alegerile se desfășoară în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional”.

În același timp, europarlamentarii au condamnat în termenii cei mai fermi, autoritățile din Belarus pentru reprimarea violentă a protestelor pașnice pentru justiție, libertate și democrație în urma alegerilor prezidențiale frauduloase din 9 august; solicită să se înceteze imediat violența, să fie eliberate imediat și necondiționat toate persoanele deținute din motive politice, înainte și după așa-numitele alegeri din 9 august, inclusiv persoanele deținute pentru participarea la protestele împotriva rezultatelor alegerilor sau împotriva violenței utilizate de autorități sau pentru că au susținut aceste proteste, precum și să se renunțe la toate acuzațiile împotriva acestor persoane”.

În semn de solidaritate și apreciere a curajului cu care au apărat principiile democratice, principalele trei grupuri politice din Parlamentul European, și anume PPE, S&D și Renew Europe, au nominalizat opoziția democratică din Belarus, reprezentată de Consiliul de Coordonare inițiat, printre altele, de candidata Svetlana Tihanovskaia, laureata premiului Nobel Svetlana Aleksievich sau activista politică Maryia Kalesnikava, la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, acordat anual de Legislativul european.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. A fost înființat în 1988, pentru a onora persoanele sau organizațiile care fac eforturi pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.

Acesta poartă numele fizicianului rus Andrei Dmitrievici Saharov (1921-1989), câştigător al Premiului Nobel pentru pace în 1975, care a constituit în 1970 un Comitet pentru apărarea drepturilor omului şi a victimelor proceselor politice, fiind considerat în URSS un disident subversiv.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

SUA

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

Published

on

© European Union 2020

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au lansat vineri un canal de dialog pe probleme legate de China.

Potrivit unui comunicat al Serviciului European pentru Acțiune Externă remis CaleaEuropeană.ro, acest dialog bilateral se va desfășura la nivelul SEAE și Departamentul de Stat al SUA.

”Înaltul Reprezentant /vicepreşedintele Borrell şi secretarul de stat Pompeo au salutat începerea acestui dialog ca un forum dedicat experţilor UE şi SUA pentru a discuta întreaga paletă a aspectelor legate de China”, potrivit comunicatului mai sus citat.

Prima întâlnire la nivel înalt este programată pentru mijlocul lunii noiembrie între adjunctul secretarului de stat american şi secretarul general al SEAE.

Cei doi oficiali au convenit să organizeze întrevederi la nivel înalt și la nivel de experți pe teme precum ”drepturile omului, securitate și multilateralism”.

Situația din Belarus s-a numărat, de asemenea, printre temele discutate de Mike Pompeo și Josep Borrell, reiterând apelul lor la adresa autorităților de la Minsk de a se implica într-un ”dialog semnificativ cu reprezentanții de drept ai societății civile, cu precădere cu Consiliul de coordonare”, din care face parte și Svetlana Tihanovskaia, suliniind încă o dată ”sprijinul ferm pentru independența și suveranitatea Belarusului”.

Această nouă dovadă a funcționării parteneriatului transatlantic se înscrie în logica recentelor declarații ale președintelui Consiliului European, Charles Michel, care a declarat în cadrul unei intervenții în sistem de videoconferință în Adunarea Generală a ONU, că în competiția dintre marile puteri în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană este alături de Statele Unite și nu de China, fiind ”profund conectată cu SUA” împărtășind aceleași ”idealuri, valori și o afecțiune reciprocă, consolidate prin încercări ale istoriei”.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Viitoarea Politică Agricolă Comună, adoptată de Parlamentul European, continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit Guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic și să completeze sprijinul pentru sectorul vegetal, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

Acesta a explicat că, deși aceste ajutoare trebuiau să se încheie în anul 2020, acestea vor continuă și după perioada de tranziție (2021-2022).

”După o săptămână intensă la Bruxelles, astăzi au fost adoptate în Parlamentul European cele 3 dosare importante care includ viitoarele planuri strategice, regulile organizării piețelor agricole precum și pe cele privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC. Au fost negocieri intense având în vedere interesele și viziunile diferite din Parlamentul European, iar compromisul obținut a fost extrem de dificil”, a transmis Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook, la finalul sesiunii plenare a Legislativului european care s-a desfășurat în regim de videoconferință ca urmare a creșterii numărului de personae confirmate pozitiv cu SARS-CoV-2.

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Astfel, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Politica Agricolă Comună este un parteneriat pentru o agricultură durabilă și o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, la finalul unei sesiuni plenare în care a fost adoptată reforma PAC.

”Noua Politică Agricolă Comună este una orientată mai mult spre rezultate, stimulează modernizarea și durabilitatea zonelor agricole, reducând povara administrativă a fermierilor. Noul model de livrare implică o subsidiaritate sporită în favoarea statelor membre, ținând cont de condițiile și nevoile locale. PAC va contribui în mod cert la consolidarea biodiversității, iar agricultorii sunt în prima linie pentru conservarea acesteia. În calitate de gardieni principali ai păstrării calității terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în protejarea biodiversității în UE. Resursele financiare alocate în cadrul Politicii Agricole Comune contribuie nu doar la conservarea biodiversității, ci și la furnizarea unor alimente de înaltă calitate și la prețuri rezonabile pentru consumatori. Dar desigur, în primul rând, se constituie într-un instrument puternic pentru consolidarea unui viitor mai bun pentru fermieri”, a precizat Buda într-un mesaj transmis pe Facebook.

Vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European a explicat, în același timp, care sunt principalele elemente ale noii Politici Agricole Comune:

✅ Tinerii agricultori: Tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost instalați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani (în loc de 5 ani). Sprijinul acordat instalării tinerilor fermieri din capitolul Dezvoltare rurală crește de la 70.000 euro la 100.000 euro

✅ „Fermierii activi” trebuie definiți de către statele membre astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor ale căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice, însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. În orice caz, definiția păstrează modelul de exploatație agricolă familială regăsit în Uniune, cu caracter individual sau asociativ, indiferent de dimensiunea exploatației. Dar banii trebuie să ajungă la Adevărații fermieri și nicidecum “la fermierii de canapea”!

✅ “Noul fermier”

A fost introdus conceptul privind noul fermier care va avea acces mult mai ușor la fonduri europene, la fel ca tânărul fermier. “Noul fermier” este definit astfel încât să includă: condițiile pentru a fi „șeful exploatației”; formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare; o limită de vârstă de peste 40 de ani.

Potrivit acestei definiții, un „nou fermier” nu poate fi recunoscut ca „tânăr fermier”.

✅ Ajutorul national tranzitoriu (ANT): statele membre beneficiare vor putea utiliza în exercitiul financiar 2021 – 2027 ANT, care se menține constant în următorii șapte ani la cel mult 50% din fiecare pachet financiar sectorial autorizat de Comisie.

✅ Distribuirea plăților directe va fi următoarea:

Cel puțin 60% din pachet va trebui alocat plăților directe de statele membre,dar și sprijinul cuplat pentru diverse sectoare în proporție de 12%, din care obligatoriu 2 % pentru plantele proteice.

▶️ 5% plății redistributive

▶️ 3% pentru programe sectoriale organizațiilor de producători, în sectoarele care nu sunt în prezent acoperite de programe sectoriale specifice.

▶️ Cel puțin 30% din primul pilon ar trebui alocate noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice).

Statele membre pot dedica sume pentru crearea unei rezerve naționale.

✅ Distribuirea fondurilor pentru dezvoltare rurală:

▶️ Un minim de 30% ar fi rezervat pentru protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

✅Transferul între piloni:

▶️ Se va permite transferarea a până la 15% din fondurile din primul pilon către cel de-al doilea pilon, inclusiv sumele rezultate din aplicarea plafonării, cu condiția ca aceste fonduri să fie alocate măsurilor de agromediu și beneficiarii să fie agricultori.

▶️ Până la 12% din cel de-al doilea pilon la primul pilon, cu condiția ca fondurile să fie destinate schemelor ecologice.

✅ Apicultura: lista tipurilor de intervenții care pot fi finanțate a fost substanțial extinsă ținând cont de creșterea alocării pentru acest sector în propunerea Comisiei Europene. Rata de cofinanțare este crescută de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice.

✅ Dezvoltarea rurală: tipul de intervenții a fost extins prin includerea de noi articole privind instalarea femeilor în zonele rurale și utilizarea tehnologiilor digitale. În ceea ce privește ratele de cofinanțare pentru dezvoltare rurală, acestea sunt menținute în comparație cu reducerile propuse de Comisie (peste 10 puncte) și se propune o creștere substanțială a cofinanțării (până la 90%) pentru zonele depopulate, investițiile în măsurile de agro-mediu sau instalarea tinerilor, și a noilor fermieri și înființarea și dezvoltarea de noi întreprinderi.

▶️Minim 30% din sumele pentru Dezvoltare Rurală ar trebui să fie dedicate măsurilor care îmbunătățesc competitivitatea agriculturii.

▶️ Servicii de consiliere agricolă: statele membre alocă cel puțin 30 % din fondurile dedicate serviciilor de consiliere și asistenței tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de energie sustenabilă, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO14 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU15 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA17 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA19 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu20 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA22 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending