Connect with us

SECURITATE

Americanii și europenii au declanșat ofensiva împotriva ideologiilor radicale. Ce au început să facă

Published

on

terroristsCa parte a eforturilor în desfășurare ale Departamentului de Stat pentru a contracara extremismul violent 11 reprezentanți guvernamentali la nivel înalt din statele Coaliției Anti-ISIL vor începe un program american care urmărește discreditarea și de-legimitarea violenței extremiste a ISIL, se anunță într-un comunicat al instituției. Proiectul “Contracararea ideologiilor radicale” va dura două săptămâni și va fi finanțat prin intermediul programului “International Visitor Leadership” al Departamentului de Stat, urmărind încurajarea participanților să realizeze schimburi de bune practici și noi metode de contracarare a mesajelor ISIL.

Acest schimb oferă o excelentă oportunitate de consolidare a cooperării internaționale pentru a contracara extremismul violent prin intermediul discuțiilor substanțiale dintre participanți și oficialii americani, sectorul privat, experți de branding, actori non-guvernamentali și membrii ai comunității. Prin întâlniri cu companii de top din domeniul tehnologiilor și comunicațiilor, participanții vor examina modalități de consolidare a activităților de comunicare contraterorism și programe asociate. Statele Unite sunt angajate în demersul de a fi un partener constructiv în eforturile de contracarare a pseudo-ideologiei din Orientul Mijlociu și dincolo de această zonă. Tipologia diplomației “people-to-people” este conturată să contribuie la eforturile Statelor Unite și ale Coaliției pentru a degrada și în ultimă instanță a învinge ISIL.

Itineriarul acestui program american cuprinde vizite la Washington, New York și San Francisco/ Silicon Valley. Participanții sunt din state precum Egipt, Irak, Kuweit, Liban, Maroc, Qatar, Arabia Saudită și Tunisia.

Aceste evenimente de conștientizare sunt privite ca instrumente necesare pentru conștientizarea pericolului pe care forma radicalizată a islamismului o reprezintă și care contribuie la proliferarea terorismului. În acest context și europenii au dezvoltat un program comun la nivelul UE – Rețeaua de Conștientizare a Radicalizării (Radicalization Awareness Network – RAN). Această rețea funcționează sub forma unei platforme ce conectează oamenii implicați (experți, ONG-uri, organizații ale societății civile, grupuri de victime, autorități locale, forțe de poliție etc.) în prevenirea radicalizării terorismului și a extremismului. Pe lista țărilor care beneficiază de programul “Train the Trainers” al RAN se numără și România, ținând cont că în țara vecină – Bulgaria – s-au semnalat recent numeroase prezențe ale unor figuri teroriste.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Guvernul a decis creșterea diurnelor pentru militarii români aflați în misiuni în străinătate. Cât va încasa personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara țării

Published

on

© Forțele Armate Terestre/ Facebook

Guvernul României a adoptat în şedinţa de guvern de luni, 20 ianuarie, Hotărârea de Guvern care stabileşte creşterea cuantumului diurnelor pentru personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, ca urmare a asumării acestei măsuri de premierul Ludovic Orban și de ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul mandatului, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest mod se vor pune în practică prevederile art. 26 din Legea nr. 121/2011 și se va asigura un tratament echitabil în acordarea drepturilor reglementate în proiect pentru toate categoriile de personal din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la aceleași tipuri de misiuni și operații sau la unele similare, în afara teritoriului statului român.

Aplicarea actului normativ nu necesită alocarea unor sume suplimentare, fondurile încadrându-se în limitele aprobate anual prin bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Conform noii HG, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) – c) din Legea nr. 121/2011 (misiuni de apărare colectivă, de răspuns la crize și misiuni de pace) privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, denumit în continuare personal, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofițerii – 140 de euro/zi/persoană;

b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 130 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 120 de euro/zi/persoană.

Totodată, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 121/2011 (misiuni cu caracter umanitar), cu modificările și completărileulterioare, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofițerii – 70 de euro/zi/persoană;

b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 65 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 60 de euro/zi/persoană.

Anterior adoptării acestei Hotărâri de Guvern, cuantumurile diurnei în valută de care beneficia personalul român în temeiul HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (diurnă de categoria I), cu modificările și completările ulterioare, erau mai mari decât cele ale personalului militar și civil participant la misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român. Astfel, în Afganistan, potrivit HG nr. 518/1995, diurna de categoria I pentru personalul român este în sumă de 120 USD/zi, în timp ce un soldat primește, în prezent, 35 EUR/zi, iar un ofițer 45 EUR/zi, cu posibilitatea majorării acesteia cu 100%, conform Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004.

Adoptarea Hotărârii de Guvern de astăzi a ținut cont și de faptul că, în ultima perioadă, contextul de securitate din teatrele de operații în care desfășoară misiuni personalul român s-a modificat semnificativ, riscurile la care sunt supuși aceștia crescând.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române: Prin comanda română a grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor noștri

Published

on

Forțele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie începând de astăzi, 20 ianuarie, prin asumarea comenzii unei grupări NATO de la bordul unei nave române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’, a afirmat șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, relatează Agerpres

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), a plecat luni în misiune din Portul Constanța, la eveniment participând oficialităţi militare şi civile, precum şi membri ai familiilor militarilor.

După mai bine de 25 de ani de cooperare a Forțelor Navale Române la numeroase operații și exerciții militare aliate, la care s-a contribuit cu nave sau personal, „o nouă pagină de istorie” se scrie pentru acestea: 

„Este pentru prima dată când un ofiţer român este la comanda unei grupări NATO şi, mai mult decât atât, acesta va comanda gruparea de la bordul unei nave a Forţelor Navale Române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’. Astăzi, Forţele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie”, a spus șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, în discursul său din cadrul ceremoniei de plecare în misiune. 

© Forțele Navale Române/Facebook

Alexandru Mîrșu a precizat că prin atribuirea părţii române a comenzii grupării militare NATO este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor ţării noastre „necesare îndeplinirii sarcinilor şi misiunilor specifice forţelor navale permanente ale NATO”. De altfel, viceamiralul român a recunoscut că pentru a ajunge în acest punct a fost necesară parcurgerea unui „drum lung”, însă „în tot acest interval de timp, ne-am schimbat modul de gândire, am dezvoltat noi capabilităţi şi proceduri şi am crescut treptat nivelul de interoperabilitate cu forţele maritime ale Alianţei”. 

„Prin asumarea acestor responsabilităţi, Forţele Navale ale României, România însăşi arată că suntem capabili şi că putem furniza Alianţei forţe şi mijloace necesare îndeplinirii misiunilor şi operaţiilor maritime, demonstrăm că suntem un aliat de încredere, un adevărat contributor la securitatea regională şi Europeană”, a afirmat şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Statul Major al Forţelor Navale Române a informat, vineri, că misiunea se va desfăşura conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

Nava va fi prezentă în Marea Neagră, Marea Egee, Marea Adriatică şi Marea Mediterană şi va face escale pentru refacerea capacităţii de luptă în porturile: Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia), Souda (Grecia), Aksaz (Turcia), Mersin (Turcia), Antalia (Turcia), Patras (Grecia), Split (Croaţia), Vlore (Albania), Palermo (Italia), Marsilia (Franţa), Mahon (Spania), Palma (Spania), Catania (Italia), Civitavecchia (Italia), Salamis (Grecia).

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis continuă ”era predictibilității” în primul său discurs de politică externă de la preluarea noului mandat: Uniunea Europeană, NATO și SUA rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis i-a asigurat, joi, pe ambasadorii străini acreditaţi la București, în cadrul întâlnirii lor anuale, că va urmări ca România să rămână pe plan extern un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei, acesta fiind primul discurs de politică externă al șefului statului de la preluarea celui de-al doilea și ultim mandat de președinte al țării.

”Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că voi urmări și în continuare ca România să rămână, pe plan extern, un vector de stabilitate și un promotor ferm al democrației”, a spus Iohannis, în debutul discursului său, în care a evocat principalele rezultate ale lui 2019, precum președinția română a Consiliului UE și Summitul de la Sibiu, vizita Papei Francisc în România și comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 2019.

Politica noastră externă se va situa, ca și până acum, sub semnul continuității și predictibilității, însă se vor schimba, în mod firesc, unele accente și nuanțe, menite să confere mai multă coerență și consistență. Apartenența noastră la Uniunea Europeană și NATO, împreună cu parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe sau, cum le-am numit anul trecut, triada conceptuală strategică a politicii externe a României”, a mai spus președintele.


Discursul integral aici.


Element de noutate în discursul său anual de politică externă. Klaus Iohannis anunță că Bucureștiul lucrează la modernizarea parteneriatului strategic dintre România și Marea Britanie

România lucrează în prezent la modernizarea Parteneriatului Strategic bilateral cu Marea Britanie, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, în discursul său anual de politică externă susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București, în ceea ce reprezintă un element de noutate din prisma poziționării României pe scena internațională și în contextul unui iminent Brexit la 31 ianuarie 2020.

”Peste puțin timp va avea loc retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acționa pentru ca prietenia și alianța care ne-au legat până acum să rămână puternice între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatului nostru strategic dintre România și Regatul Unit, la care lucrăm în prezent”, a afirmat președintele Klaus Iohannis.

De pildă, în discursul său de anul trecut, Iohannis s-a referit la relația cu Marea Britanie din perspectiva unității UE-27, în contextul asigurării de către România a președinției Consiliului UE, dar și a respingerii succesive de către Parlamentul britanic a acordului negociat atunci de fostul premier Theresa May cu Uniunea Europeană.

Reamintim că cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, informează MAE.

Pe plan militar și de securitate, România și Regatul Unit au cooperat intens în ultimii ani în cadrul NATO, avioanele britanice de luptă de tip Typhoon Eurofighter desfășurând succesive misiuni de poliție aeriană la Marea Neagră și fiind staționate la Baza Mihail Kogălniceanu.

Klaus Iohannis: Vom continua să acționăm pentru aderarea la Schengen și la Zona Euro

În egală măsură, pe plan european, șeful statului a spus se va acţiona în continuare în vederea aderării României la spaţiul Schengen şi la zona euro, dar și în susținerea proiectelor de viitor ale Uniunii Europene.

Ne dorim să capitalizăm experiența acumulată pe durata Președinției noastre de anul trecut. Am demonstrat că suntem un membru matur și responsabil al Uniunii, capabil de implicare și asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european. Ca susținător constant al ideii unei Europe mai puternice, vom contribui la consolidarea proiectului european pe baza unui parteneriat onest și deschis cu toate statele membre și cu instituțiile europene. Vom acționa pentru a avea o Uniune mai puternică, mai unită, mai competitivă și mai incluzivă, mai sigură și pe înțelesul tuturor cetățenilor săi. Acestea au fost, de altfel, și mesajele principale ale Declarației de la Sibiu. De aceea, ne propunem să ne implicăm activ în Conferința privind Viitorul Europei. Avem nevoie de o abordare comună pe toate temele majore la nivel european, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, agenda digitală, creșterea economică sau aprofundarea pieței interne, migrația și azilul, agrearea unui buget ambițios al Uniunii, politica de extindere, promovarea valorilor europene și consolidarea acțiunii externe a Uniunii Europene. Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea echilibrată a tuturor politicilor europene. O Uniune puternică, capabilă să reducă discrepanțele existente în cadrul ei și totodată să răspundă noilor provocări, nu poate fi construită decât pe un buget adecvat, pe măsura ambițiilor sale. România va sprijini în continuare politica de extindere a Uniunii, îndeosebi pentru deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu cele două state candidate – Macedonia de Nord și Albania. Discuția despre eficientizarea metodologiei de extindere nu trebuie în niciun caz să blocheze sau să întârzie acest proces. Totodată, vom continua să acționăm pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite”, a detaliat președintele.

Klaus Iohannis: ”NATO este o alianță militară de succes. (…) Fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu”

La nivel aliat, șeful statului a afirmat că NATO este “o alianţă militară de succes” și că România va lucra pentru ca Organizaţia să fie “şi mai puternică”.

”În actualul context internațional confruntat cu riscuri, provocări și amenințări mai vechi și mai noi, nevoia unei Alianțe Nord Atlantice puternice, unite și eficiente este mai mare decât oricând. NATO este o alianță militară de succes și vom continua să lucrăm foarte strâns, împreună cu ceilalți Aliați, pentru ca ea să fie și mai puternică. Acesta este și mesajul principal al Summitului aniversar de la Londra din decembrie 2019 și pe această direcție România se va concentra cu eforturi reînnoite, ca aliat important situat pe Flancul Estic al NATO. Suntem hotărâți să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare și vom continua să acționăm pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, mai ales pe Flancul său Estic. În același timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu și în combaterea terorismului”, a spus președintele.

Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne o constantă a politicii externe a României

În ce privește Parteneriatul Strategic cu SUA, Iohannis a precizat că acesta rămâne ”o constantă” a politicii externe românești, precizând că România contează pe SUA inclusiv pentru dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări și a Formatului București 9.

”Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne o constantă a politicii noastre și în contextul mai larg al interesului nostru consecvent pentru consolidarea relațiilor transatlantice. Vom continua să aprofundăm relația bilaterală, pornind de la prioritățile strategice stabilite prin Declarația comună pe care am adoptat-o cu ocazia întrevederii cu Președintele Trump din august 2019. Dincolo de excelenta colaborare în domeniul apărării, vom urmări extinderea cooperării bilaterale printr-o definire mai cuprinzătoare a securității. Mă refer aici la domenii precum securitatea cibernetică și a telecomunicațiilor sau securitatea energetică. Promovarea schimburilor comerciale și creșterea investițiilor, consolidarea relațiilor în domeniul educației și al cercetării, realizarea de progrese în privința ridicării vizelor pentru cetățenii români constituie la rândul lor obiective importante pentru perioada următoare. Un demers regional în care contăm în continuare pe sprijinul Statelor Unite este Inițiativa celor Trei Mări, în perioada următoare prioritatea fiind implementarea proiectelor concrete de interconectare, pe linia deciziilor adoptate la Summitul de la București, din septembrie 2018. De asemenea, vom continua să sprijinim Formatul București 9, de care și Statele Unite sunt interesate. Acest format continuă să fie foarte util pentru coordonarea aliaților de pe Flancul Estic”, a mai precizat Iohannis.

România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când vor exista acțiuni pentru continuarea parcursului european

Nu în ultimul rând, președintele a spus România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când va constata că la nivel guvernamental vor avea loc acţiuni pentru continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiţia, administraţia şi combaterea corupţiei.

“Reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi. Din păcate, așa cum am mai spus, nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău își propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și proiectele de interconectare strategică. Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern”, a mai spus șeful statului.

Noile parteneriate ale României pe scena globală. Klaus Iohannis: Sperăm ca parteneriatul strategic cu Japonia să se materializeze anul viitor

În plan mai larg, Iohannis mai afirimat că prioritățile de politică externă ale României vizează consolidarea relațiilor, inclusiv a celor economice, cu alte state și zone de interes din lume, între care se înscriu Japonia, Coreea de Sud, China, India, precum și state din Asia, Africa, America Latină și Caraibi.

”Ne dorim un parteneriat strategic relevant cu Japonia, care să consolideze rezultatele vizitei istorice a Premierului Shinzō Abe de la București, din 2018, și sperăm ca acest obiectiv să se materializeze în anul viitor, la aniversarea centenarului relațiilor politico-diplomatice”, a mai spus șeful statului

Citiți și 
2019 VIDEO Președintele Klaus Iohannis, discurs în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București: ”Triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă”
2018 VIDEO Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa
2017 VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending