Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, și Avioane Craiova S.A. au semnat vineri, 14 august, la Craiova, în prezența premierului Ludovic Orban și a ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, contractul pentru „Revitalizarea și modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale în configurația IAR-99 SM”, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Contractul, în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA, are o durată de patru ani, ultima aeronavă modernizată urmând a fi livrată în termen de 48 de luni de la semnarea documentului.

Ministrul apărării naționale a apreciat importanța semnării acestui contract atât pentru Armata României, cât și pentru industria națională de apărare, și a exprimat speranța că „prima aeronavă modernizată va intra în testele de verificare după 22 de luni”.

Obiectivul principal al revitalizării și modernizării avioanelor IAR-99 Standard în varianta IAR-99 Standard Modernizat – IAR-99 SM este realizarea unor aeronave de școală și antrenament necesare pregătirii avansate a piloților pentru trecerea la zborul pe aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române. Totodată, programul de înzestrare are ca scop menținerea capabilității aeriene de sprijin aerian apropiat și intervenția împotriva țintelor aeriene de viteză mică.

„Prin acest program, dincolo de antrenamentul de zbor, piloții vor putea fi pregătiți și pentru antrenamentul de luptă și vor folosi această capabilitate pentru sprijinul aerian în acțiuni militare concrete”, a spus ministrul Ciucă.

Prin semnarea contractului cu Avioane Craiova S.A, Ministerul Apărării Naționale respectă strategia asumată în implementarea programelor majore de înzestrare, respectiv angajarea, la nivelul maxim posibil, a resurselor din industria de apărare din România.

Lucrările de revitalizare și modernizare ale aeronavelor IAR-99 Standard la Avioane Craiova S.A. se vor realiza și prin implicarea altor operatori economici români și străini, ceea ce va conduce la dezvoltarea pe orizontală a industriei naționale.

Ministrul apărării naționale a concluzionat că proiectul început astăzi este unul complex, de anvergură, și „sperăm ca el să reprezinte un punct de plecare pentru dezvoltarea și evoluția tehnologică în industria aeronautică românească, ale cărei produse sunt atât de necesare Forțelor Aeriene Române”.

În 2016, 1,5 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în Uniunea Europeană (UE), din care două treimi (1,0 milioane) de decese ar putea fi considerate premature, conform listei Eurostat-OCDE privind mortalitatea evitabilă. Aceste decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenție primară (decese care pot fi prevenite) sau prin intervenții de îngrijire a sănătății în timp util și eficiente (decese din cauze tratabile).

Potrivit Eurostat, în UE, cele mai frecvente cauze de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile în rândul persoanelor sub 75 de ani au fost bolile cardiace ischemice (rata de deces standardizată de 18,9 % la 100 000 de locuitori sub 75 de ani), cancerul colorectal (15,1%), cancerul de sân ( numai la femei; 10.9%), boli cerebrovasculare (10.0%) și pneumonie (5.2%). În 2016, aceste cinci cauze au reprezentat 65% din totalul deceselor cauzate de boli / afecțiuni tratabile în UE.

În 19 din cele 27 de state membre ale UE, boala cardiacă ischemică a înregistrat cea mai ridicată rată de deces standardizată în 2017 pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani dintre aceste cinci cauze principale de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile. În alte șapte – Belgia, Danemarca, Spania, Franța (date din 2016), Italia, Olanda și Portugalia – cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru cancerul colorectal, în timp ce în Bulgaria, cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru bolile cerebrovasculare.

Cauza principală a deceselor preventibile: cancerul pulmonar

În UE, cancerul pulmonar (37,1% la 100 000 locuitori sub 75 de ani), boli cardiace ischemice (18,9%), tulburări și intoxicații specifice alcoolului (11,7%), boli cerebrovasculare și boli pulmonare obstructive cronice (ambele 10,0%) au fost cele mai frecvente cinci cauzele de deces preventibile în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, reprezentând 55% din totalul acestor decese în 2016.

În 2017, printre aceste cinci cauze principale ale deceselor preventibile, cancerul pulmonar a avut cea mai mare rată de deces standardizată pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani în 20 din cele 27 de state membre ale UE. Letonia, Lituania, România și Slovacia au înregistrat cea mai mare rată de decese evitabile pentru boli cardiace ischemice, în timp ce Estonia și Finlanda au înregistrat cea mai mare rată pentru tulburări și intoxicații specifice alcoolului. Bulgaria a avut cea mai mare rată de decese preventibile pentru bolile cerebrovasculare.

Economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ cu primul trimestru, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Faţă de trimestrul al doilea din anul 2019, scăderea Produsului Intern Brut a fost de 10,5%, informează Agerpres.

Digi24 subliniază că este cea mai mare contracție economică din ultimii 24 de ani, pe fondul pandemiei de coronavirus. Însă, fiind primul trimestru de scădere, nu este considerat că economia a intrat în recesiune.

La finalul lunii trecute, Oficiul European de Statistică a anunțat că PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat în trimestrul al doilea al anului cele mai semnificative scăderi din anul 1995 încoace.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Portugalia (minus 14,1%) şi Franţa (minus 13,8%), iar cel mai redus în Lituania (minus 5,1%).

În previziunile sale economice de vară, publicate în luna iulie, Comisia Europeană a afirmat că economia României a prezentat semne de reziliență în primul trimestru al anului, însă contracția de 6% a PIB-ului a fost reconfirmată de către executivul european. Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții economice. 

“În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și apoi va reveni la o creștere de 4% în 2021“, estimează Comisia Europeană, menținând previziuni similare cu privire la România. În cadrul previziunilor de primăvară, Comisia precizase că, în 2021, economia României va reveni la o creștere de 4,2%.

Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții ale PIB-ului. Doar Polonia (-4,6% din PIB), Danemarca (5,2%) și Suedia (5,3%) vor avea scăderi mai mici ale PIB-ului decât România. 

Cu toate acestea, executivul de la Bruxelles avertizează că un al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19 în România sau într-unul din principalii săi parteneri comercial ar putea “întârzia redresarea economică”.