Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Antonio Tajani, mesaj la deschiderea sesiunii plenare: Nu o să ne alegem președintele pe baza deciziilor și propunerilor venite din exterior

Published

on

© European Parliament

 „În această dimineață  o să alegem președintele  în conformitate cu conduita și dispozițiile  regulamentului nostru și nu pe baza deciziilor și propunerilor  venite din exterior, Parlamentul este unul liber și autonom, vreau să vă informez că am primit următoarele candidaturi  pentru postul de președinte al PE”, a declarat Antonio Tajani în deschiderea sesiunii plenaare, zi în care se voteazî noul președinte al Parlamentului European.

Reamintim că în urma summitului din 30 iunie-2 iulie, liderii europeni prezenți la Bruxelles au propus eurodeputaților ca funcția de președinte în Parlamentul Europeansă fie ocupată de Serghei Stanișev (PES, Bulgaria) în primul mandat (2019-2022) și de Manfred Weber (Germania, PPE) în cel de-al doilea (2022-2024).

O concluizie clară a summitului din 30 iunie-2 iulie este că procesul ”spitzenkandidat” a fost înfrânt de liderii europeni, ceea ce înseamnă că liderul grupului PPE, Manfred Weber, a pierdut orice șansă de a fi numit în funcția de președinte al execitvului european. În aceeași situație se află și Frans Timmermans, fostul candidat cap de listă al social-democraților europeni. 

Citiți și: Procesul Spitzenkandidat a fost înfrânt de liderii europeni. Manfred Weber își anunță tardiv retragerea din cursa pentru președinția Comisiei Europene

În acest context este încă incert dacă Manfred Weber va candida miercuri, la Strasbourg, pentru funcția de președinte al Parlamentului European. Aceeași incertitudine o avem și din partea grupului Renew Europe, condus de Dacian Cioloș, deoarece nu a desemnat momentan niciun candidat, dar reamintim faptul că în turul doi al alegerilor, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați. 

În urma datelor publicate, doar 4 grupuri politice din 7 s-au înscris momentan în cursa pentru viitoare șefie a Parlamentului European. Cei patru eurodeputați care s-au înscris în pimul tur de alegeri sunt: 

  1. Ska KELLER (Greens/EFA, DE)
  2. Sira REGO (GUE/NGL, ES)
  3. David-Maria SASSOLI (S&D, IT)
  4. Jan ZAHRADIL (ECR, CZ)

UPDATE 10:00 

A început sesiune plenară

Citiți și: Începe numărătoarea inversă în Parlamentul European. Eurodeputații își vor alege un nou președinte. Cine va fi succesorul lui Antonio Tajani

Cum va fi ales viitorul președinte al Parlamentului European? 

© EuropeanParliament

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandat. În lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă prezidează ședința, până la declararea alegerii Președintelui. Opt deputați aleși prin tragere la sorți sunt însărcinați cu verificarea procesului de votare.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte va fi anunțat la deschiderea sesiunii marți dimineața și cel mai probabil va fi stabilit pentru ora 19.00 în aceeași zi (20.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50 plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Rolul Președintelui Parlamentului European

Preşedintele supraveghează întreaga activitate a Parlamentului, a organelor sale de conducere şi dezbaterile din plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi relaţiile externe. De asemenea, la începutul fiecărui summit al Consiliului European acesta învederează punctul de vedere al Parlamentului în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi a acestuia din urmă. De asemenea, preşedintele este cel care semnează bugetul UE şi co-semnează legislaţia, alături de preşedintele Consiliului.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac: În 2018, am fost singurul parlamentar român care a renunțat la pensia specială. PMP, singurul partid care a cerut eliminarea pensiilor speciale

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac, președinte al Partidului Mișcarea Populară, a reamintit joi că în 2018 a fost singurul parlamentar național care a renunțat la pensia specială votată de legislativul de la București.

“Cum am renunțat la pensia specială. Sunt singurul parlamentar care, atunci când s-a votat legea prin care s-au instituit pensiile speciale pentru politicieni, am fost la tribuna Parlamentului și am spus că renunț la pensia specială. Pentru că este un furt! Acest fapt este consemnat în stenograma Parlamentului României din 19 decembrie 2018 și publicat în Monitorul Oficial, deci eu am renunțat la pensia specială. PMP a fost primul partid care a propus un proiect de lege, semnat de toți parlamentarii noștri, prin care am cerut eliminarea tuturor pensiilor speciale. Și nu am renunțat niciodată la aceasta ințiativă. Acum, când toți se înghesuie din nou să spună că vor eliminarea pensiilor speciale, vreau doar să reamintesc că noi am fost întotdeauna împotriva acestei nedreptăți și sperăm ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, când recesiunea bate la ușă și ne amenință cu sugrumarea economiei, să oprim risipa banilor și să eliminăm toate pensiile speciale”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Partidul Național Liberal a depus  miercuri un proiect de lege privind impozitarea progresivă a pensiilor speciale de la 10% și până la 95%, banii urmând să fie direcționați spre nevoile medicale actuale.

Florin Roman, liderul deputaților PNL, și Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali au depus un amendament la OUG 29/2020.

Propunerea vizează impozitarea cu 10% a pensiilor speciale între 2001-4000 lei, cu 60% a pensiilor speciale cuprinse între 4001-7000 lei și cu 95% a pensiilor speciale care depășesc cuantumul de 7000 lei.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri europene pentru combaterea COVID-19

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat miercuri profesionalismul și implicarea României și a delegației române din Parlamentul European în reprezentarea intereselor naționale în fața Comisiei Europene, în contextul în care România va beneficia de a patra cea mai mare alocare din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro lansat de executivul european și aprobat de Parlamentul European și țările UE.

România și delegația română au dat dovadă de profesionalism și implicare în ceea ce privește reprezentarea intereselor țării în fața Comisiei Europene. Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri nerambursabile care vin în țara noastră!“, a scris Falcă, pe pagina sa de Facebook.

 

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, recunoscător comisarului Mariya Gabriel pentru că a ținut cont de sugestiile sale privind alocarea rapidă de fonduri europene pentru cercetare și IMM-uri

Published

on

© Cristian Bușoi/Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentului European, i-a transmis aprecieri comisarului european pentru inovare și cercetare, Mariya Gabriel, pentru implicarea sa și pentru că a ținut cont de sugestiile pe care acesta le-a transmis prin scrisoarea din 27 martie, unde sublinia necesitatea alocării rapide a unor fonduri suplimentare pentru cercetare și sprijinirea IMM-urilor. 

Amintim că Executivul European a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro, în prezent 18 proiecte de cercetare fiind finanțate cu bani europeni în cadrul programului Orizont 2020.

„Decizia ne-a fost comunicată astăzi de comisarul pentru Inovare Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, cu care am discutat alături de coordonatorii grupurilor politice din comisia ITRE a Parlamentului European în cadrul unei teleconferințe”, spune Cristian Bușoi, care precizează că în cadrul celor 18 proiecte lucrează 136 de echipe de cercetători, „care au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus”.

De asemenea, eurodeputatul informează că pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020, Comisia așteaptând un răspuns similar și de la industria farmaceutică.

„Această colaborare între sectorul public și cel privat aduce laolaltă nu doar resursele financiare ale fiecărei părți, ci și expertiza unor cercetători, extrem de necesară în lupta împotriva focarului de Coronavirus”, explică președintele ITRE.

Acesta mai spune că, în paralel, Comisia Europeană, împreună cu BERD, a decis să aloce până la 80 de milioane de euro către CUREVAC, „care face pași promițători în dezvoltarea unui vaccin anti-coronavirus, estimând că în iunie 2020 va putea efectua deja testele clinice”.

„În calitate de medic și de președinte al Comisie pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European voi sta în permanentă legătură cu comisarii europeni și voi monitoriza evoluția programelor, așa cum am făcut și până acum”, mai transmite Cristian Bușoi. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending