Connect with us

INTERNAȚIONAL

Astăzi se împlinesc 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: De la simbolul amar al Războiului Rece la mărturie istorică pentru unitatea transatlantică, unificarea germană și europeană

Published

on

Germania, întreaga Europă și NATO comemorează sâmbătă trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, simbol al începutului și sfârșitului Cortinei de Fier, precum și a finalului Războiului Rece și moment culminant în prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în pășirea țărilor din regiune spre calea democrației și în reunificarea Germaniei.

9 noiembrie 1989 este ziua care a schimbat lumea, întrucât Zidul Berlinului a fost cel mai puternic simbol al Războiului Rece. Treizeci de ani mai târziu, la 9 noiembrie 2019, Germania este gazda a peste 200 de evenimente dedicate comemorării prăbușirii Cortinei de Fier, NATO a celebrat momentul în fața bucății din zid de la sediul Alianței donată de Germania ca simbol al puternicei legături transatlantice între SUA și Europa, în timp ce și la București este o expusă, în curtea Academiei Române, o bucată masivă din Zidul Berlinului.

Celebrarea a trei decenii de la căderea Zidului Berlinului va culmina sâmbătă cu discursurile cancelarului Angela Merkel şi preşedintelui Frank-Walter Steinmeier, în prezenţa mai multor lideri est-europeni. La Berlin se află și secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.


După aproximativ trei decenii în care a fost bariera ce diviza Germania şi a reprezentat un simbol al autorităţii şi puterii sovietice, Zidul Berlinului a căzut la 9 noiembrie 1989, marcând finalul unui capitol amar al Războiului Rece.

“La început au fost sârma ghimpată şi bolţarii, aruncaţi în panică în miezul nopţii. Apoi, beton şi cărămizi, turnuri de control, mitraliere, un câmp minat luminat şi sângele celor care încercau să sară peste Zidul Berlinului, un simbol gri al Războiului Rece”, notează Associated Press, iar mulţi istorici plasează căderea Zidului Berlinului în centrul succesiunii evenimentelor din 1989, scrie Agerpres.

Construcţia zidului a început la 13 august 1961. Germania de Est a luat această decizie pentru a opri fluxul de est-germani spre Berlinul de Vest, ce ameninţa să lase statul comunist fără unii din cei mai bine pregătiţi oameni ai săi. Guvernul argumenta acţiunea susţinând că forţe ostile capitaliste au încercat să devalizeze Germania de Est şi că spionajul şi organizaţiile teroriste operau din Berlinul de Vest.

În 28 de ani, 5.000 de est-germani au evadat şi 191 au murit încercând să-l sară, potrivit datelor publicate în lucrarea “The Fall of the Berlin Wall: 25 Years Later: A look Back”. La 23 mai 1987, grănicerii au găsit poate ultima persoană care avea să moară aici, mai evidenţiază sursa citată.

AFP consemnează cinci lucruri definitorii despre centura de beton care a făcut timp de aproape 30 de ani din Berlinul de vest o enclavă în blocul estic.

Construit începând din 13 august 1961 pentru a opri exodul est-germanilor spre Occident (trei milioane de persoane între 1945 şi 1961), Zidul Berlinului măsura în total 155 de kilometri: 43 tăiau Berlinul de la nord la sud, iar 112 izolau Berlinul de vest de restul Republicii Democrate Germane (RDG). Zidul era format în mare parte din plăci de beton armat cu o înălţime de 3,6 metri, întărite în partea superioară de o structură cilindrică netedă, menită să descurajeze orice tentativă de escaladare.

302 posturi de observaţie şi 20 de buncăre îi ajutau pe cei peste 7000 de soldaţi să asigure supravegherea zidului. Noaptea, felinarele instalate din 30 în 30 de metri făceau din Zidul Berlinului locul cel mai bine luminat din oraş, în contrast cu penumbra în care era scufundat Berlinul de est.

Zidul avea şapte puncte de trecere oficiale. Cel mai celebru era Checkpoint Charlie, situat pe Friedrichstrasse, între cartierele Kreuzberg, în Vest, şi Mitte, în Est. În octombrie 1961, acest post de frontieră a fost teatru de confruntare între Statele Unite şi Uniunea Sovietică: tancurile şi soldaţii din cele două tabere s-au înfruntat timp de câteva ore, în urma unui diferend legat de libera circulaţie a unui diplomat american, Allan Lightner.

În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. Memorialul Zidului Berlinului consemnează peste 100 de morţi între 1961 şi 1989.

Una din cele mai dramatice “evadări în masă” reuşite a fost aşa-zisa operaţiune “Tunel 57“, care a permis în octombrie 1964 unui număr de 57 de oameni să treacă în partea de vest, printr-un tunel cu o lungime de 140 de metri săpat cu ajutorul unor studenţi occidentali, pornind dintr-o brutărie dezafectată.

“Ich bin ein Berliner”. Cele patru cuvinte rostite în germană de John Fitzgerald Kennedy cu prilejul vizitei sale istorice la Berlin din 26 iunie 1963 au rămas în memoria colectivă.

La doi ani după ridicarea “Zidului ruşinii”, preşedintele american a vrut astfel să-i liniştească pe berlinezi şi totodată să afişeze solidaritatea taberei occidentale.

În 1985, cu câţiva ani înainte de căderea Zidului, preşedintele francez Francois Mitterrand a folosit la rândul său, la o întrevedere cu cancelarul Helmut Kohl, o formulă premonitorie: “Berlinul şi-a făcut plinul cu suferinţă, a venit timpul să-şi facă plinul de speranţă”.

La 12 iunie 1987, în timp ce SUA și Uniunea Sovietică cunoșteau o perioadă de acalmare a tensiunilor, președintele american Ronald Reagan a dat un nou semnal. Într-un discurs susținut în Berlinul de Vest, în spatele Zidului, Reagan i s-a adresat direct liderului sovietic Mihail Gorbaciov: ”Doborâți acest zid!”

Doi ani și jumătate mai târziu, epoca speranței și calea unificării europene începeau.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ONU, agențiile specializate și partenerii fac un apel la statele lumii să elaboreze și să implementeze planuri de acțiune pentru a promova diseminarea rapidă a informațiilor fundamentate științific și pentru a preveni răspândirea informațiilor false, respectând totodată libertatea de exprimare, transmite UNICEF România, potrivit comunicatului oficial remis Calea Europeană.

OMS, ONU, UNICEF, UNAIDS, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), UNESCO, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT), inițiativa ONU Global Pulse și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), împreună cu guvernele din Indonezia, Thailanda și Uruguay, au susținut un webinar în marja celei de-a 75-a Adunări Generale a ONU, cu scopul de a atrage atenția asupra impactului negativ al răspândirii informațiilor false și al dezinformării, aceasta din urmă fiind difuzarea deliberată de informații false pentru promovarea anumitor interese.

În momentul în care virusul s-a răspândit în întreaga lume, s-au propagat frenetic mesaje eronate și chiar periculoase pe toate platformele de socializare, din cauza cărora oamenii au devenit confuzi și imprudenți, fiind induși în eroare”, a afirmat secretarul general al ONU António Guterres.

Inițiativa noastră, denumită ‘Verificat’, luptă împotriva informațiilor false, cu arma adevărului. Colaborăm cu partenerii media, persoanele fizice, persoanele cu influență și platformele de socializare pentru a difuza conținut ce promovează știința, oferă soluții și încurajează solidaritatea. Aceste demersuri vor fi esențiale în efortul de a obține încrederea publicului în siguranța și eficacitatea viitoarelor vaccinuri împotriva COVID-19. Avem nevoie de un vaccin pentru oameni care să aibă un preț accesibil și să fie disponibil tuturor”.

Informațiile false și dezinformarea pun în pericol sănătatea și viața, subminând încrederea în știință, în instituții și în sistemele medicale”, a declarat directorul general al ONU dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Pentru a combate pandemia, avem nevoie de încredere și solidaritate, iar în contextul unei lipse de încredere, există mult mai puțină solidaritate. Informațiile false zădărnicesc răspunsul la pandemie, prin urmare trebuie să ne unim forțele pentru a lupta împotriva lor și pentru a promova recomandările de sănătate publică ce au o bază științifică. Principiile care ghidează răspunsul la COVID-19 se aplică și în cazul gestionării infodemiei. Trebuie să o prevenim, să o detectăm și să o combatem, împreună și cu solidaritate”. 

Pe lângă impactul direct asupra răspunsului la pandemie, dezinformarea subminează încrederea populației în procesele și instituțiile democratice, exacerbând discrepanțele sociale”, a afirmat administratorul PNUD, Achim Steiner. „Este una dintre cele mai preocupante provocări ale vremurilor noastre din sfera guvernanței. PNUD colaborează intens cu statele membre, alte agenții ONU și partenerii în dorința de a identifica soluții holistice care respectă drepturile omului”.

Dezinformarea reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă copiii în prezent”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Aceasta profită de fisurile existente la nivelul încrederii în societăți și instituții și le adâncește, subminează încrederea în știință și medicină și divizează comunitățile. În forma lor cea mai pernicioasă, cum ar fi atunci când conving părinții să nu își vaccineze copiii, pot fi chiar fatale. În condițiile în care informarea eronată este mai degrabă un simptom decât o boală, pentru a o combate nu ajunge simplul adevăr. Este nevoie și de încredere între lideri, comunități și cetățeni”.

„Putem învinge COVID-19 doar prin fapte, știință și solidaritate comunitară”, a declarat directorul executiv Winnie Byanyima. „Informațiile false perpetuează stigmatizarea și discriminarea și nu trebuie să stea în calea eforturilor de a asigura protecția drepturilor omului și accesul persoanelor cu risc și al celor marginalizate la servicii medicale și protecție socială”.

„De la debutul pandemiei, UNESCO și-a activat rețeaua internațională de parteneri media, jurnaliști, persoane care verifică veridicitatea informațiilor, posturi de radio comunitare și experți, pentru a pune la dispoziția cetățenilor mijloacele prin care să lupte împotriva informațiilor false și a zvonurilor — fenomene exacerbate de pandemie”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO. „Mobilizarea colectivă în scopul promovării informațiilor de calitate și fiabile, respectând totodată libertatea de exprimare, este esențială. Avem nevoie de o presă liberă, independentă și pluralistă mai mult ca niciodată”.

Încrederea este o piatră de temelie în lumea noastră digitală”, a afirmat Houlin Zhao, secretarul general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. „Prin intermediul îndelungatei inițiative a OMS și UIT BeHe@lthy BeMobile, UIT colaborează cu ministerele naționale din domeniul telecomunicațiilor și al sănătății și cu operatorii de rețele mobile, încă de la începutul acestei crize, pentru a transmite SMS-uri persoanelor care, poate, nu au acces la internet, oferindu-le sfaturi medicale fondate pe date științifice și dovezi pentru combaterea COVID-19, direct pe telefoanele lor mobile”.

OMS și partenerii săi îndeamnă țările să implice și să își asculte comunitățile în momentul elaborării planurilor naționale de acțiune și să capaciteze aceste comunități pentru a crește nivelul de încredere și de combatere a informațiilor false.

„Implicarea comunităților în modul în care este percepută și combătută boala este crucială pentru câștigarea încrederii și eliminarea focarelor”, a afirmat Jagan Chapagain, secretar general al IFRC. „Dacă răspunsul nostru nu reflectă preocupările și percepțiile comunităților, nu vom fi considerați parteneri relevanți sau de încredere de către populațiile afectate, iar răspunsul la epidemie riscă să dea greș. Mai mult ca niciodată, serviciile locale de intervenție sunt în prima linie în această criză. Trebuie să recunoaștem rolul incredibil pe care îl joacă acestea în ceea ce privește înțelegerea și valorificarea cunoștințelor locale și a feedbackului oferit de comunitate”.

Gazdele evenimentului au îndemnat și mass-media, platformele de socializare, liderii societății civile și persoanele cu influență să intensifice acțiunile menite să asigure diseminarea informațiilor corecte și să prevină răspândirea informațiilor false și a dezinformării. Accesul la informații corecte și liberul schimb de idei în mediul online și offline sunt esențiale pentru asigurarea unor răspunsuri eficace și credibile în materie de sănătate publică.

„Inițiativa ONU Global Pulse a luat naștere în urmă cu zece ani în cadrul sistemului ONU, folosind pentru prima dată informații predictive în timp real în scopul protejării comunităților vulnerabile în perioade de criză”, a declarat Robert Kirkpatrick, director al Global Pulse, inițiativa secretariatului general al ONU privind datele de mare volum și inteligența artificială (IA). „În timpul actualei pandemii, am remarcat o creștere enormă a solicitărilor de analize de date avansate din partea agențiilor ONU și a statelor membre. Vom continua să colaborăm cu OMS și alți parteneri pentru a contribui la identificarea și combaterea informațiilor false și a dezinformării”. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Bulgaria a anunțat miercuri expulzarea a doi diplomați ruși care se ocupau încă din 2016, potrivit autorităților de la Sofia, cu strângerea de ”informații despre proiecte de modernizare a armatei bulgare”.

Potrivit MAE bulgar, citat de Radio Free Europe, aceștia au la dispoziție 72 de ore pentru a părăsi țara.

Cei doi diplomaţii ruşi erau ajutaţi de către doi bulgari care au acces la informaţii despre industria militară bulgară şi care, cu anumite ocazii, erau plătiţi pentru serviciile lor, potrivit Parchetului.

Într-o primă reacție a Rusiei, Ministerul rus de Externe a anunțat că ”regretă această decizie a Sofiei de a declara persona non grata colaboratori ai reprezentanţei comerciale a Rusiei în Bulgaria pe baza unor acuzaţii fără fundament”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Bulgaria, stat membru NATO din 2004 şi UE din 2007, întreţine în mod tradiţional relaţii politice şi economice strânse cu Moscova, însă cazurile de spionaj implicând cetăţeni ruşi se multiplică în ultimii ani.

În octombrie 2019, un prim diplomat rus acuzat de spionaj a fost expulzat. În ianuarie 2020, un al doilea diplomat a fost trimis înapoi la Moscova, precum şi un alt angajat al Ambasadei Rusiei la Sofia.

Acest tip de scandaluri s-au înmulţit în Europa în ultimele luni pe fondul tensiunilor ruso-occidentale în creştere.

Rusia a anunţat la sfârşitul lunii august expulzarea a trei diplomaţi slovaci ca ”măsură de reciprocitate” după ce trei diplomaţi ruşi au fost trimişi acasă din Slovacia.

Cu câteva zile înainte, unui diplomat norvegian i s-a cerut să părăsească teritoriul rus, ca răspuns la expulzarea unui diplomat rus din Norvegia pe fondul unui scandal de spionaj.

Anterior, un diplomat austriac a fost declarat persona non-grata de către Rusia ca represalii la expulzarea unui diplomat rus la Viena pentru spionaj industrial.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA8 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă8 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.8 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL9 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.9 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending