Connect with us

INTERNAȚIONAL

Astăzi se împlinesc 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: De la simbolul amar al Războiului Rece la mărturie istorică pentru unitatea transatlantică, unificarea germană și europeană

Published

on

Germania, întreaga Europă și NATO comemorează sâmbătă trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, simbol al începutului și sfârșitului Cortinei de Fier, precum și a finalului Războiului Rece și moment culminant în prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în pășirea țărilor din regiune spre calea democrației și în reunificarea Germaniei.

9 noiembrie 1989 este ziua care a schimbat lumea, întrucât Zidul Berlinului a fost cel mai puternic simbol al Războiului Rece. Treizeci de ani mai târziu, la 9 noiembrie 2019, Germania este gazda a peste 200 de evenimente dedicate comemorării prăbușirii Cortinei de Fier, NATO a celebrat momentul în fața bucății din zid de la sediul Alianței donată de Germania ca simbol al puternicei legături transatlantice între SUA și Europa, în timp ce și la București este expusă, în curtea Academiei Române, o bucată masivă din Zidul Berlinului.

Celebrarea a trei decenii de la căderea Zidului Berlinului va culmina sâmbătă cu discursurile cancelarului Angela Merkel şi preşedintelui Frank-Walter Steinmeier, în prezenţa mai multor lideri est-europeni. La Berlin se află și secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.


După aproximativ trei decenii în care a fost bariera ce diviza Germania şi a reprezentat un simbol al autorităţii şi puterii sovietice, Zidul Berlinului a căzut la 9 noiembrie 1989, marcând finalul unui capitol amar al Războiului Rece.

“La început au fost sârma ghimpată şi bolţarii, aruncaţi în panică în miezul nopţii. Apoi, beton şi cărămizi, turnuri de control, mitraliere, un câmp minat luminat şi sângele celor care încercau să sară peste Zidul Berlinului, un simbol gri al Războiului Rece”, notează Associated Press, iar mulţi istorici plasează căderea Zidului Berlinului în centrul succesiunii evenimentelor din 1989, scrie Agerpres.

Construcţia zidului a început la 13 august 1961. Germania de Est a luat această decizie pentru a opri fluxul de est-germani spre Berlinul de Vest, ce ameninţa să lase statul comunist fără unii din cei mai bine pregătiţi oameni ai săi. Guvernul argumenta acţiunea susţinând că forţe ostile capitaliste au încercat să devalizeze Germania de Est şi că spionajul şi organizaţiile teroriste operau din Berlinul de Vest.

În 28 de ani, 5.000 de est-germani au evadat şi 191 au murit încercând să-l sară, potrivit datelor publicate în lucrarea “The Fall of the Berlin Wall: 25 Years Later: A look Back”. La 23 mai 1987, grănicerii au găsit poate ultima persoană care avea să moară aici, mai evidenţiază sursa citată.

AFP consemnează cinci lucruri definitorii despre centura de beton care a făcut timp de aproape 30 de ani din Berlinul de vest o enclavă în blocul estic.

Construit începând din 13 august 1961 pentru a opri exodul est-germanilor spre Occident (trei milioane de persoane între 1945 şi 1961), Zidul Berlinului măsura în total 155 de kilometri: 43 tăiau Berlinul de la nord la sud, iar 112 izolau Berlinul de vest de restul Republicii Democrate Germane (RDG). Zidul era format în mare parte din plăci de beton armat cu o înălţime de 3,6 metri, întărite în partea superioară de o structură cilindrică netedă, menită să descurajeze orice tentativă de escaladare.

302 posturi de observaţie şi 20 de buncăre îi ajutau pe cei peste 7000 de soldaţi să asigure supravegherea zidului. Noaptea, felinarele instalate din 30 în 30 de metri făceau din Zidul Berlinului locul cel mai bine luminat din oraş, în contrast cu penumbra în care era scufundat Berlinul de est.

Zidul avea şapte puncte de trecere oficiale. Cel mai celebru era Checkpoint Charlie, situat pe Friedrichstrasse, între cartierele Kreuzberg, în Vest, şi Mitte, în Est. În octombrie 1961, acest post de frontieră a fost teatru de confruntare între Statele Unite şi Uniunea Sovietică: tancurile şi soldaţii din cele două tabere s-au înfruntat timp de câteva ore, în urma unui diferend legat de libera circulaţie a unui diplomat american, Allan Lightner.

În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. Memorialul Zidului Berlinului consemnează peste 100 de morţi între 1961 şi 1989.

Una din cele mai dramatice “evadări în masă” reuşite a fost aşa-zisa operaţiune “Tunel 57“, care a permis în octombrie 1964 unui număr de 57 de oameni să treacă în partea de vest, printr-un tunel cu o lungime de 140 de metri săpat cu ajutorul unor studenţi occidentali, pornind dintr-o brutărie dezafectată.

“Ich bin ein Berliner”. Cele patru cuvinte rostite în germană de John Fitzgerald Kennedy cu prilejul vizitei sale istorice la Berlin din 26 iunie 1963 au rămas în memoria colectivă.

La doi ani după ridicarea “Zidului ruşinii”, preşedintele american a vrut astfel să-i liniştească pe berlinezi şi totodată să afişeze solidaritatea taberei occidentale.

În 1985, cu câţiva ani înainte de căderea Zidului, preşedintele francez Francois Mitterrand a folosit la rândul său, la o întrevedere cu cancelarul Helmut Kohl, o formulă premonitorie: “Berlinul şi-a făcut plinul cu suferinţă, a venit timpul să-şi facă plinul de speranţă”.

La 12 iunie 1987, în timp ce SUA și Uniunea Sovietică cunoșteau o perioadă de acalmare a tensiunilor, președintele american Ronald Reagan a dat un nou semnal. Într-un discurs susținut în Berlinul de Vest, în spatele Zidului, Reagan i s-a adresat direct liderului sovietic Mihail Gorbaciov: ”Doborâți acest zid!”

Doi ani și jumătate mai târziu, epoca speranței și calea unificării europene începeau.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană dorește să-și reînnoiască și să-și actualizeze angajamentul politic față de parteneriatul cu NATO, în contextul amenințărilor hibride care devin din ce în ce mai intense.

Într-o conferință de presă susținută alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO,  și de Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, țară care face parte dintr-o oprire a oficialilor de la Bruxelles înainte de a se îndrepta către Letonia, unde va avea loc reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis solidaritatea europeană față de cele două state care se confruntă cu un ”atac hibrid, cinic și periculos” din partea regimului Lukașenko ce ”pune în pericol viața celor nevinovați, ademeniți la granița cu Belarus de promisiuni false.”

”Lukașenko a eșuat în încercarea sa de a submina unitatea și solidaritatea UE. Ne confruntăm cu atacul său hibrid împreună. Dar trebuie, de asemenea, să tragem învățăminte. Pentru a devia atenția de la problemele lor interne, adversarii noștri nu se sfiesc să lanseze atacuri hibride împotriva noastră. Aceste atacuri pot lua forme multiple. Dezinformarea pentru a alimenta tensiuni în cadrul societății – am văzut asta și în timpul pandemiei și în timpul alegerilor noastre. Atacuri cibernetice împotriva persoanelor, instituțiilor și infrastructurilor, punând vieți în pericol direct. Sau, așa cum arată situația actuală, instrumentalizarea ființelor umane în scopuri politice”, a subliniat von der Leyen.

Pentru a răspunde la astfel de evenimente, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța cooperării între Uniunea Europeană și NATO pe trei dimensiuni: reziliența, evaluarea situației și combaterea dezinformării.

”În primul rând, în ceea ce privește reziliența. În cadrul Strategiei Uniunii pentru securitate, ne evaluăm capacitățile și resursele pentru a răspunde la amenințările hibride. În această privință, Uniunea Europeană dispune de instrumente solide, care acoperă diferite scenarii. De exemplu, dacă ne uităm la situația din Belarus în acest moment, ne-am mobilizat puterea diplomatică, ajungând atât la partenerii noștri, cât și la țările de origine. Am recurs la sancțiuni împotriva persoanelor și autorităților implicate și ne coordonăm sancțiunile cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada. Așadar, dispunem de instrumente eficiente. În al doilea rând, în ceea ce privește evaluarea situației. Pentru a putea lua decizii adecvate și a acționa în timp util și în mod eficient, este esențială o capacitate adecvată de informare și analiză. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană are nevoie de propriul său centru comun de conștientizare a situației. Un astfel de centru ar ajuta Uniunea Europeană să își reunească expertiza și know-how-ul, de exemplu în combaterea atacurilor hibride. Și al treilea punct al meu este, în cele din urmă, dezinformarea. Acesta este un bun exemplu de cooperare foarte eficientă între Uniunea Europeană și NATO. Personalul nostru este în contact permanent pentru a preveni răspândirea informațiilor false și pentru a bloca intervențiile și interferențele străine. NATO este, de exemplu, conectată la sistemul de alertă rapidă al UE. Și am desfășurat cu succes campanii și acțiuni comune de sensibilizare și de informare, în special pentru a demasca propaganda în vecinătatea noastră”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Oficialul european a punctat că este nevoie ca UE și NATO să ducă ”cooperarea la nivelul următor”, având în vedere că ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”, opinie împărtășită și de secretarul general al Alianței.

”Acesta este motivul pentru care lucrăm, împreună cu secretarul general Jens Stoltenberg, la o nouă declarație comună UE-NATO. Scopul nostru este de a reînnoi și de a actualiza angajamentul nostru politic față de un parteneriat UE-NATO foarte puternic”, a conchis Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a propus recent o serie de măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE sau facilitează aceste activități, ca parte a acțiunilor UE împotriva practicilor regimului de la Minsk, fundamentate pe patru axe: sancțiuni, ajutor umanitar, demersuri diplomatice și protejarea frontierelor.

Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de instrumente de care dispune UE pentru a sprijini statele membre afectate de astfel de atacuri hibride.

Măsurile luate în cadrul acestui instrument ar trebui să fie însoțite de alte forme de ajutor, în special de asistență umanitară.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras atenția că actuala criză a migrației de la frontiera estică a Uniunii Europene nu s-a încheiat, în condițiile în care oamenii continuă să încerce să intre ilegal pe teritoriul UE dinspre Belarus, informează DPA, citat de Agerpres.

”Intensitatea (crizei) s-a schimbat un pic, aceasta nu este desigur atât de gravă ca în urmă cu câteva zile. Însă, eu cred că este prea devreme să spunem că ea s-a încheiat”, a declarat Stoltenberg într-un interviu difuzat sâmbătă seara de Televiziunea letonă.

Acesta a discutat cu președintele Gitanas Nausėda și cu prim-ministrul Ingrida Šimonytė despre evoluțiile de la frontiera lituaniană și despre consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei. 

Potrivit unui comunicat al NATO, secretarul general a declarat că ”niciun aliat NATO nu este singur”, chiar dacă regimul Lukașenko exploatează persoanele vulnerabile pentru a exercita presiuni asupra țărilor vecine.

Stoltenberg a spus că toți aliații și-au exprimat solidaritatea cu Lituania și au oferit ajutor practic, inclusiv prin intermediul unei echipe de experți NATO desfășurată recent în Lituania pentru a face schimb de informații, analize și experiență în combaterea amenințărilor hibride.

Acesta a explicat că o cooperare între UE și NATO este esențială pentru a contracara această ofensivă hibridă. ”Această criză afectează atât NATO, cât și Uniunea Europeană. Lituania este membră a ambelor organizații. NATO și UE colaborează într-o serie de probleme de securitate, inclusiv în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride”, a spus Stoltenberg, subliniind că ”astăzi am discutat despre modul în care am putea să ne intensificăm activitatea comună, inclusiv prin intermediul unei noi declarații comune NATO-UE, deoarece suntem mai puternici și mai în siguranță atunci când lucrăm împreună.”

În ceea ce privește consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei, secretarul general  a făcut apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile, precizând că ”NATO este pregătită să apere toți aliații și vom continua să oferim partenerului nostru Ucraina sprijin politic și practic.”

De altfel, acesta a atras Moscovei atenția împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

De altfel, SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina”, care a stârnit îngrijorările inclusiv ale României

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras vineri atenția Rusiei împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

”Suntem foarte preocupaţi de ceea ce se întâmplă. Rusia, pentru a doua oară în acest an, a concentrat echipamente grele, tancuri şi trupe gata de luptă la frontierele Ucrainei. Ea multiplică discursurile agresive şi intenţiile sale nu sunt clare”, a declarat norvegianul Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Alianţei.

”Rusia a invadat deja Ucraina în trecut anexând Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din Donbas. Trebuie să fie clar că dacă Rusia utilizează forţa împotriva Ucrainei, asta va avea consecinţe şi va trebui să plătească preţul”, a avertizat oficialul NATO, reluând un mesaj transmis în urmă cu două săptămâni, cu prilejul întrevederii cu ministrul ucrainean de externe. 

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

”Asigurarea prezenței constante a navelor de război maritime ale alianței NATO în Marea Neagră ar fi un semnal foarte puternic”, a declarat Shmyhal într-un interviu acordat Politico prin videoconferință din biroul său din Kiev.

Oficialii ucraineni au declarat că mii de soldați ruși au rămas în Belarus în urma exercițiilor militare comune de la începutul acestei toamne și că Rusia a creat și desfășurat noi unități de informații militare de-a lungul graniței dintre Belarus și Ucraina cu acordul liderului autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko.

Unii analiști consideră că președintele rus Vladimir Putin ar putea dori să pună mâna pe o porțiune mai mare din teritoriul ucrainean, în parte pentru a crea o punte terestră între Rusia și Crimeea.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO14 hours ago

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

NATO15 hours ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA16 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.18 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA21 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu21 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA2 days ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu2 days ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

ROMÂNIA16 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ4 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA5 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending