Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa prin alianța trilaterală de securitate și apărare încheiată între SUA, Australia şi Regatul Unit și prin care Canberra a renunțat la submarinele cu propulsie convențională franceze în detrimentul celor nucleare produse de Statele Unite.
Aflată la New York, unde participă la lucrările Adunării Generale a ONU, șefa executivului european a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru jurnalista Christiane Amanpour, la CNN.
“Unul dintre statele noastre membre a fost tratat într-un mod inacceptabil. (…) Vrem să ştim ce s-a întâmplat şi de ce”, a declarat ea, devenind astfel primul lider la unei instituții UE care s-a poziționat pe această temă, cerând explicații din partea aliaților non-UE.
Ulterior, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe australian, Marise Payne.
Cei doi oficiali “au discutat despre anunțul recent al unui parteneriat de securitate între SUA, Regatul Unit și Australia și despre anularea contractului de submarine cu Franța”, a informat Serviciul European de Acțiune Externă într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Înaltul Reprezentant al UE a criticat lipsa consultărilor prealabile și a regretat faptul că acest parteneriat exclude partenerii europeni, care au o prezență puternică în Pacific.
“Provocările actuale la adresa stabilității în regiune necesită mai multă cooperare și coordonare între parteneri cu aceeași viziune“, a spus Borrell, informând-o pe Payne că UE va reflecta și va discuta acest aspect la nivel intern, precum și cu statele membre ale UE.
Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU.
“Alianța de apărare dintre aceste trei țări a fost anunțată săptămâna trecută, chiar în aceeași zi – din întâmplare -, în care prezentam Strategia noastră indo-pacifică. Cu siguranță, am fost luați prin surprindere de acest anunț care a venit împreună cu o anulare bruscă a contractului de submarine cu Franța de către guvernul australian care, așa cum am spus, coincide cu acest anunț“, a spus Borrell, într-o declarație de presă după reuniune.
El a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.
Conform unui comunicat al MAE român, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a subliniat importanța discutării deschise, fără sincope, cu partenerii UE a tuturor aspectelor de natură să creeze divergențe sau tensiuni, pentru a evita crearea de diviziuni în relația transatlantică, respectiv pentru a permite implementarea adecvată a Strategiei UE pentru Indo-Pacific, care presupune și cooperarea cu SUA și partenerii regionali.
Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat miercuri un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra.
Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare la Paris. Mai mult, premierul australian Scott Morrison a afirmat duminică că guvernul francez știa că Canberra avea “îngrijorări profunde și grave” în legătură cu submarinele franceze.
În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.
Afacerea franco-australiană privind submarinele a fost semnificativ tulburată de ani de zile, cu tensiuni între constructorul naval francez Naval Group și Canberra din cauza exploziilor de costuri, a modificărilor de design și a implicării industriei locale în proiectul de construire a 12 submarine diesel Shortfin Barracuda, anunțat în aprilie 2016.
Acest scandal al submarinelor a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților.
Pentru a-şi transmite nemulţumirea, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței și urmează să discute “în următoarele zile” cu omologul său american, Joe Biden,
De asemenea, Parisul a anulat o reuniune între ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi omologul său britanic Ben Wallace.
Jean-Yves le Drian, şeful diplomaţiei franceze care va susţine un discurs de la tribuna ONU, le reproşează liderilor celor trei state semnatare ale pactului AUKUS că şi-au ascuns negocierile timp de luni de zile şi a denunţat “o ruptură majoră de încredere” între aliaţii din cadrul NATO.
