Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Băsescu: Am propus ca Oficiul pentru combaterea criminalităţii informatice să devină o agenţie a UE cu sediul la Bucureşti

Published

on

traian basescuPreşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că a propus la Consiliul European ca Oficiul pentru combaterea criminalităţii informatice, în legătură cu care Consiliul Europei a luat decizia de a fi înfiinţat la Bucureşti, să devină o agenţie a Uniunii Europene.

“Consiliul Europei a luat decizia de înfiinţare la Bucureşti a unui Oficiu pentru combaterea criminalităţii informatice. Propunerea pe care eu am făcut-o în Consiliu a fost ca acest Oficiu de combatere a criminalităţii informatice înfiinţat deja la Bucureşti – sau a cărui înfiinţare s-a semnat la Bucureşti pe 15 noiembrie – să devină o agenţie a UE, cu sediul la Bucureşti”, a spus Traian Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Declaratiile integrale facute de seful statului, redate de Administratia Prezidentiala:

„Bună seara. Nu este o schimbare de obicei să fac declaraţia de presă de după Consiliu, la Bucureşti, dar este o constrângere de program şi cum am considerat că, totuşi, trebuie făcută o informare publică legată de desfăşurarea ultimului Consiliu European, pot să o fac aici. Din păcate, la ora 18.00 am o întâlnire cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, cu ocazia unui spectacol de Crăciun al Corului Madrigal, şi nu va fi timp pentru întrebări. Dar o să vă spun în câteva cuvinte ce s-a întâmplat la Bruxelles, ieri şi astăzi. Deci, aşa-numitul Consiliu European de Iarnă a avut o agendă extrem de importantă şi v-o prezint: primul şi cel mai important punct pe ordinea de zi a fost politica de securitate şi apărare comună; al doilea subiect a fost legat de politicile europene economice şi de ocupare; cel de-al treilea – consolidarea Uniunii Economice şi Monetare; cel de-al patrulea – extinderea Uniunii Europene; al cincilea – energia; al şaselea – problema migraţiei în regiunea Mării Mediterane.

Subiectul de forţă, însă, a fost cel legat de politica de securitate şi apărare comună şi rolul acestui Consiliu a fost să stabilească o perspectivă strategică în vederea modificării politicii comune de apărare din 2003. Era timpul unei astfel de modificări, pentru că, între timp, au fost evoluţii consistente în ceea ce priveşte necesitatea adaptării politicii de securitate comune a Uniunii Europene. Ca să nu fie nicio confuzie, vă pot spune că la începutul lucrărilor Consiliului a participat secretarul general al NATO care a evocat în Consiliu priorităţile NATO şi vă pot spune că, de-a lungul întregului parcurs al lucrărilor, toate luările de poziţie au vizat compatibilitatea măsurilor pe care noi le luăm cu NATO şi s-a subliniat frecvent că partenerul principal al Uniunii Europene este NATO. Nu aş vrea să fie vreo neînţelegere. Sunt destule state în Uniunea Europeană care nu sunt şi membre NATO şi, din acest motiv, s-a evocat insistent cooperarea Uniunea Europeană – NATO pe problemele de securitate. Problematica politicii de securitate şi apărare comună a fost împărţită în trei secţiuni. Prima a fost adaptarea răspunsului Uniunii Europene la situaţiile externe de criză sau conflict. Este prima secţiune a viitoarei strategii. A doua a fost legată de dezvoltarea capacităţilor operative ale statelor membre. Şi, cea de-a treia, dezvoltarea industriei europene de apărare. În ceea ce priveşte adaptarea răspunsului Uniunii Europene la situaţia de criză externă, discuţiile s-au concentrat pe operaţiunile Uniunii Europene militare şi civile în afara spaţiului Uniunii Europene şi, cel de al doilea palier, strategii ale Uniunii Europene privind noile provocări de securitate. Este, aşa cum a fost definită în Consiliu, o abordare cuprinzătoare a problematicii de securitate, apărare şi securitate. Deci, nu se limitează strict la apărarea teritoriului Uniunii Europene în parteneriat cu NATO, ci vizează şi ieşirile în afara spaţiului Uniunii Europene, în misiuni militare sau civile, de salvare, de ajutor, de situaţii de urgenţă într-un stat sau altul din afara Uniunii Europene sau din interiorul Uniunii Europene. Această abordare cuprinzătoare constituie baza de principii pe care se vor articula propunerile concrete de sporire a cooperării între statele membre în ceea ce priveşte analiza riscurilor şi a ameninţărilor. Îmi dau seama că voi, fiind ziarişti de politic vă este greu, dar eu trebuie să vă transmit cât mai pe înţeles mesajele. Al doilea palier este legat de mobilizarea resursele în baza unor strategii, resurse pe care fiecare din statele membre le poate pune la dispoziţie, asigurarea compatibilităţii între diversele politici europene, deci, nu numai politica de apărare. Spre exemplu, avem politica de migraţii. Dotările pe care le facem pentru politica de apărare şi securitate pot fi utilizate şi în combaterea migraţiei sau în supravegherea fenomenului migraţiei. Spre exemplu, să vezi pe mare ce bărcuţe se îndreaptă către Lampedusa sau către sudul Italiei sau către insulele greceşti. De asemenea, un alt obiectiv este valorificarea parteneriatelor cu terţe state, exact pe modelul NATO, care are state partenere, cum am fost şi noi cândva, stat partener al NATO. Trebuie valorificate parteneriatele pe care le putem realiza cu state din afara Uniunii Europene, atât în politica de apărare şi de securitate, cât şi în acţiunile de salvare în afara spaţiului Uniunii Europene. În privinţa noilor provocări de securitate s-a ajuns la un acord pe priorităţi şi acestea vizează patru segmente. Unul este securitatea cibernetică – şi o să vă dau imediat câteva exemple, să vă daţi seama la nivelul Uniunii Europene cât de importantă este securitatea cibernetică. Cel de-al doilea este legat de elaborarea unei strategii de securitate maritimă, şi această strategie are, ca şi cea cibernetică, termen iunie 2014. Deci, Comisia, împreună cu Agenţia de Securitate a Uniunii Europene şi cu Înaltul reprezentant pentru politică externă, trebuie să prezinte până în iunie şi strategia cibernetică şi strategia de apărare maritimă, de securitate maritimă. Aici intervenţia noastră a fost extrem de puternică, subliniind că Marea Neagră trebuie introdusă în această strategie de securitate maritimă. O altă prioritate va fi crima organizată şi terorismul, deci, cea de-a treia prioritate. Şi, în sfârşit, cea de-a patra prioritate vizează sprijinul pe care trebuie să îl acordăm ţărilor terţe pentru creşterea capacităţii acestora de securizare a frontierelor. Poate vi se pare interesant că o astfel de prioritate intră în cele patru mari priorităţi ale viitoarei strategii, dar unul din motivele pentru care avem un nivel ridicat de imigranţi din Africa, spre exemplu, sau din Orientul Mijlociu, sau din Extremul Orient în UE este exact incapacitatea multor state de a-şi proteja frontierele. Şi s-a constatat că mai bine încercăm să sprijinim aceste state care nu îşi pot securiza frontierele, în mod deosebit din Africa, să le sprijinim să îşi securizeze frontirele, decât să ne confruntăm cu un val atât de mare de migraţie.

În ceea ce priveşte acest subiect al apărării şi securităţii la nivel european, el a fost important, din punctul nostru de vedere, sub două aspecte. Pentru prima dată se aduce în discuţie securitatea maritimă, ceea ce pentru noi este vital, noi de mult vorbim de Marea Neagră şi de nevoia de consolidare a securităţii la Marea Neagră. Iar aici avem o bază foarte bună. Summitul NATO de la Chicago, care a stabilit foarte clar că Marea Neagră este o zonă de vulnerabilitate. Aş mai sublinia un lucru de interes, în ceea ce priveşte securitatea cibernetică. Şi aici, iarăşi, a fost intervenţia mea, care a subliniat acest lucru. Consiliul Europei a luat decizia de înfiinţare la Bucureşti a unui Oficiu pentru Combaterea Criminalităţii Informatice. Propunerea pe care eu am făcut-o în Consiliu a fost ca acest Oficiu de Combatere a Criminalităţii Informatice, înfiinţat deja la Bucureşti sau a cărui înfiinţare s-a semnat la Bucureşti, pe 15 noiembrie, să devină o agenţie a UE, cu sediul la Bucureşti. Aici, în treacăt fie spus, poate reuşim să trecem performanţii noştri hackeri de pe partea aceea pe partea bună a baricadei, oferindu-le locuri de muncă aici. Poate fi o soluţie. Ca să vă daţi seama de nivelul de pagube cibernetice, deci produse prin furt prin sistemele IT, cifra oficială pentru anul 2012, la nivelul UE, este: pierderi de aproximativ 290 de miliarde de euro. Repet, 290 de miliarde de euro. Şi tot o statistică prezentată astăzi: zilnic sunt atacate şi scoase din funcţiune 148.000 de calculatoare prin atacuri cibernetice. Repet: 148.000 de calculatoare. Iar pe piaţa cibernetică sunt, în momentul de faţă, 150.000 de viruşi, împotriva cărora, prin sisteme antivirus, se luptă, dar 150.000 de viruşi sunt introduşi în sistemele cibernetice ale statelor Uniunii Europene.

Asta, cu privire la strategie, dar Consiliul a luat şi câteva decizii de priorităţi pentru perioada 2014 – 2015 în ceea ce priveşte dotarea, în mod deosebit, şi acestea se referă la următoarele patru proiecte: crearea unor sisteme de avioane fără pilot, aşa-numitele drone. Deci, în perioada 2014 – 2015, la nivelul Uniunii Europene trebuie să avem o anumită dotare cu avioane fără pilot pentru culegere de informaţii de interes general, dacă vreţi, de la informaţii militare până la informaţii despre agricultură sau, ştiu eu, despre catastrofe sau despre migranţi care umblă pe la frontierele statelor membre NATO sau prin Marea Mediterană sau prin Marea Neagră sau prin Oceanul Atlantic. Deci, un program de dotare a statelor Uniunii Europene cu astfel de avioane fără pilot, ca mijloace de informare asupra situaţiilor din teren. O altă prioritate pentru 2014 – 2015 este constituirea unei flote multinaţionale pentru alimentarea avioanelor în aer. Este vorba de avioanele de luptă şi aici, România este extrem de interesată nu numai de creare, dar şi de participare, având în vedere iminenta dotare cu avioane F-16 a Armatei României. O altă prioritate este dezvoltarea comunicaţiilor prin satelit şi, în sfârşit, dezvoltarea apărării cibernetice, cu focalizare pe dezvoltarea tehnologiilor, instruire şi protecţie a utilizatorilor.

În legătură cu industria de apărare, acum. Va fi un moment decisiv pentru industria noastră, ca urmare a deciziilor luate. Şi aici abordarea nu poate fi decât: eşti de acord sau, dacă nu, rămâi cu industria ta. S-a stablit, s-a analizat nivelul de dotare al armatelor Uniunii Europene. Spre exemplu, comparativ cu Statele Unite. Statele Unite au în dotare acum un singur tanc greu, un singur tip. Statele Uniunii Europene au 53 de tipuri sau la elicoptere de salvare în teatrele de operaţii: Statele Unite au o singură specificaţie de elicopter. Statele Uniunii Europene au 16 specificaţii de elicoptere. Deci, o compatibilitate extrem de dificilă între armate, dotări, capabilităţi logistice ş.a.m.d. Fiecare este cu logistica lui, în loc să avem la un loc un sistem logistic să îi deservească pe toţi. Sau, Statele Unite au două tipuri de fregate, Uniunea Europeană are 18 tipuri de fregate. Acest mozaic de dotări face şi costurile apărării Uniunii Europene mult mai ridicate. S-a constatat că o abordare unitară a industriei de apărare este în favoarea tuturor statelor, pentru că reduce cheltuielile şi creşte nivelul de dotare şi nivelul de compatibilitate. Pentru industria de apărare s-au stabilit patru criterii. Unul, să fie o industrie integrată la nivelul Uniunii Europene, să fie o industrie sustenabilă, prin comenzi, dar şi prin vânzări în afara Uniunii Europene, să fie o industrie inovativă, şi asta înseamnă cercetare pentru industria de apărare, şi de bună seamă o industrie competitivă, ca să nu producă un tanc şi să nu îl vândă. Să îl poarte, să spună şi noi producem tancuri, dar să fie unul singur, să nu îl cumpere nimeni sau să producem avioane şi să nu reuşim de 20 de ani să vindem niciun avion şcoală. Deci, aceste lucruri nu mai pot funcţiona în interiorul Uniunii Europene, iar România va trebui să-şi stabilească un set de segmente în care poate fi performantă cu industria de apărare, adică să producă la cel mai înalt nivel ori avionul-şcoală pe care să-l poată distribui în Europa, sigur, contra bani, ori tancul, ori transportorul blindat, ori armamentul de infanterie, ori ştiu eu ce alte produse ale industriei de apărare, şi este şi un semnal pentru industria de apărare că decizia de a realiza o industrie la nivel european ne obligă ori la performanţă, ori la dispariţie. Asta înseamnă că, în perioada imediat următoare, industriei de apărare din România îi sunt necesari bani pentru cercetare şi, şi în cercetarea militară, s-a pus problema extrem de direct să nu fie o cercetare destinată strict armatelor, ci o cercetare cu valenţe duale, şi în piaţa civilă să poată funcţiona sau cercetarea pentru tehnica militară să poată fi distribuită şi în activităţile civile, nu numai ca tehnologie militară de vârf.

Mai spun două cuvinte de partea economică: în ceea ce priveşte dezvoltarea unitară a Uniunii Europene, politicile economice şi de ocupare, s-a pus un accent deosebit pe principala piesă a acestei politici pe care o reprezintă respectarea recomandărilor de ţară din cadrul semestrului european, adică, în prima parte a anului se fac recomandări, în partea a doua trebuiesc implementate de fiecare ţară. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe politica de ocupare a forţei de muncă şi, aici, pot să vă spun că Guvernul României a transmis planul care este destinat ocupării forţei de muncă tinere, care este finanţată cu sume foarte importante, România având alocate, în primă fază, 400 de milioane de euro pentru ocuparea, crearea de locuri de muncă pentru tinerii până la 25 de ani. Un alt subiect economic a fost legat de Uniunea Bancară. Consiliul a constatat că a fost adoptat regulamentul privind mecanismul unic de rezoluţie bancară, ceea ce înseamnă că cei doi piloni au în acest moment regulamentele. Primul era regulamentul de supraveghere bancară iar cel de -al doilea regulament care lipsea era regulamentul de rezoluţie bancară. Speranţa este că va fi validat rapid de Parlament, în aşa fel încât din 2015 Uniunea Bancară să poată funcţiona. 2014 va fi un an în care vor fi evaluate băncile din Zona Euro, în primul rând. Şi cu această ocazie am afirmat intenţia României de a participa la Uniunea Bancară, având în vedere că pe piaţa bancară a României îşi desfăşoară activitatea cele mai multe bănci din Zona Euro, 75% din piaţă fiind ocupată de bănci din Zona Euro.

În ceea ce priveşte politica externă, s-a stabilit începerea negocierilor de aderare cu Serbia, începând cu luna ianuarie, capitol în care respectarea problemei minorităţilor este una din problemele importante pe care România le-a introdus în capitolele de negociere. De asemenea, s-a stabilit ca deocamdată să nu se ia o decizie de începere a negocierilor cu Albania, urmând ca decizia să fie reevaluată cu ocazia Consiliului din luna iunie. În ceea ce priveşte Moldova, am susţinut necesitatea decalării termenului care era septembrie, măcar în luna august să fie gata toată documentaţia, tradusă în toate limbile oficiale ale statelor membre, în aşa fel încât, în luna august, Republica Moldova să poată semna de data aceasta Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb. Nu în ultimul rând, am atenţionat Consiliul şi Comisia Europeană cu privire la limba de redactare a Acordului pentru Republica Moldova, având în vedere decizia Curţii Constituţionale că limba oficială în Republica Moldova este limba română. Vom vedea cum evoluează lucrurile din acest punct de vedere, dar am atenţionat că trebuie ţinut cont de hotărârea Curţii Constituţionale. Cam asta, în câteva cuvinte. Vă mulţumesc mult.”

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat duminică, la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

„UE va fi alături de Ucraina pe termen lung. Pentru a-i apăra suveranitatea, integritatea teritorială și valorile democratice. Discuțiile noastre în cadrul G7 se vor concentra pe situația din Ucraina. Încă din prima zi, am reacționat cu o unitate de neclintit și am adoptat o abordare pe două direcții care implică sprijinul pentru Ucraina și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. UE va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar, umanitar și politic solid și a mobilizat, de asemenea, 2 miliarde de euro pentru a furniza echipamente militare”, a subliniat Charles Michel.

Vorbind la începutul summitului G7, președintele Consiliului European a transmis că „războiul Rusiei a pus lumea în pericol”, afirmând că acesta a afectat aprovizionarea cu alimente și combustibil, prețurile și securitatea”. 

„La G7, am anunțat că ne angajăm să oferim mai mult sprijin militar, mai multe mijloace financiare și mai mult sprijin politic. De asemenea, ne-am angajat să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Acest război remodelează, de asemenea, Uniunea Europeană. Cu doar câteva zile în urmă, la ultima noastră reuniune a Consiliului European, am convenit să acordăm Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Și suntem pregătiți să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei, precum și Georgiei, odată ce vor fi abordate reformele”, a continuat Charles Michel.

Făcând trimitere la securitatea alimentară, președintele Consiliului European a precizat că UE suține eforturile ONU de redeschidere a rutelor maritime într-un mod care să abordeze și preocupările de securitate ale Ucrainei și va depune eforturi pentru a mobiliza aproape 600 de milioane de euro pentru a sprijini partenerii cei mai afectați.

„Kremlinul se folosește de alimente ca de o armă de război tăcută. Trebuie să contracarăm energic propaganda Rusiei cu privire la prețurile alimentelor și ale îngrășămintelor. Periculoasele „Jocuri ale foamei” ale Rusiei sunt singurele responsabile pentru criza alimentară globală”, a mai spus Charles Michel.

În ceea ce privește schimbările climatice, șeful Consiliului European a subliniat că UE s-a angajat pe deplin să respecte Acordul de la Paris și să devenă primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

„Salutăm ideea unui Club al climei, propusă de președenția germană G7 și dorim, de asemenea, să decarbonizăm industria”, a continuat Michel.

În finalul intervenției sale, președintele Consiliului European a amintit că G7 a fost lansat pentru a aborda cele mai mari provocări ale lumii.

„Lumea s-a schimbat dramatic și astăzi avem cu toții o responsabilitate specială. Lumea ne privește. Haideți să luăm deciziile corecte, să ne promovăm valorile democratice și să apărăm dreptul internațional”, a conchis Charles Michel. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

Published

on

© European Union, 2022

Corespondență din Bruxelles

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o Comunitate Politică Europeană cu scopul de a oferi un forum de cooperare țărilor care nu fac parte din UE sau care nu sunt candidate la aderare ar putea lua forma unei “platforme” cu un “format doar pentru lideri”.

Forumul s-ar putea reuni la Praga, sub președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene, după vară, a declarat Michel reporterilor în timpul conferinței de presă finale a summitului Consiliului European de la Bruxelles, ultimul din timpul președinției franceze a Consiliului UE.

“Am purtat prima discuție despre comunitatea politică europeană emergentă. Nu este o alternativă la extindere. Ideea este de a asigura securitatea și stabilitatea pe continentul european. Vom avea o posibilă primă reuniune la Praga, sub președinția cehă”, a afirmat șeful Consiliului European.

Liderii celor 27 de state membre au purtat joi seară, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene, se arată în concluziile adoptate de Consiliul European și prin intermediul cărora șefii de stat sau de guvern au dat undă verde statutul de țări candidate Ucrainei și Republicii Moldova, au recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-au manifestat angajamentul pentru aderarea țărilor din Balcanii de Vest. Șefii de stat sau de guvern au asigurat că această comunitate nu va înlocui politica de extindere a UE, într-un gest menit să tempereze temerile apărute între statele care aspiră să devină membre ale UE, deși unele, precum R. Moldova, au indicat că susțin acest demers.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în documentul adoptat privind Europa în sens larg și Conferința privind viitorul Europei.

Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au asigurat, totodată, că un astfel de cadru nu va înlocui politicile și instrumentele existente ale UE, în special extinderea, și va respecta pe deplin autonomia decizională a Uniunii Europene.

Pe baza acestui prim schimb de opinii, Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni, conchide sursa citată.

Reuniunea Consiliului European a fost prima întrunire ordinară a șefilor de stat sau de guvern după încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei în cadrul cărora președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens. Întrebat de CaleaEuropeană.ro, el a indicat că prin comunitatea politică europeană nu se dorește nici construirea unei alternative la aderare la UE, dar nici apariția unor așteptări false că aderarea unui stat la UE se va produce în mod automat prin apartenența la această comunitate.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel anunță că UE va coordona îndeaproape arhitectura financiară europeană: Inflația este o preocupare majoră pentru noi

Published

on

© European Union, 2022

Uniunea Europeană va coordona îndeaproape răspunsurile de politică economică și arhitectura financiară europeană, a transmis vineri președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sfârșitul summit-ului liderilor UE.

„Rămânem hotărâți să finalizăm Uniunea bancară și vor urma alți pași, iar aprofundarea uniunii piețelor de capital rămâne la un nivel prioritar. Am avut ocazia să vorbim din nou despre progresele care trebuie realizate în domeniul energiei. Inflația este o preocupare majoră pentru noi toți. Agresiunea Rusiei împinge în sus prețul energiei, al alimentelor și al produselor de bază și toate acestea au un impact direct asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre”, a punctat Charles Michel. 

Citiți și: Președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe: Vom munci din greu în perioada următoare pentru a stabili calea pentru viitorul Uniunii bancare

 

În continuare discursului său, președintele Consiliului European a menționat „pasul important făcut de Croația”, care acum este pe cale să adere la zona euro.

„Aceasta este o decizie importantă și am dori să felicităm călduros guvernul și cetățenii Croației pentru această decizie, care arată cât de rezistentă este zona euro”, a adăugat acesta. 

Vineri, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene prin care Croația va deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, liderii europeni invitând miniștrii de finanțe din UE să adopte propunerile executivului european.

Mai mult, Charles Michel a mulțumit președinției franceze a Uniunii Europene pentru „munca gigantică” pe care a făcut-o într-o serie de domenii. „Mulțumiri uriașe președintelui Macron și întregii echipe care s-a mobilizat pentru a face progrese în ceea ce privește proiectul european”, a spus el. 

Reamintim că președintele Consiliului European a anunțat joi seară că acordarea statului de țări candidate la UE pentru Republica Moldova și Ucraina reprezintă un moment istoric.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA51 mins ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G73 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G75 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G76 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G78 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G79 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G79 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending