Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Băsescu: Am propus ca Oficiul pentru combaterea criminalităţii informatice să devină o agenţie a UE cu sediul la Bucureşti

Published

on

traian basescuPreşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că a propus la Consiliul European ca Oficiul pentru combaterea criminalităţii informatice, în legătură cu care Consiliul Europei a luat decizia de a fi înfiinţat la Bucureşti, să devină o agenţie a Uniunii Europene.

“Consiliul Europei a luat decizia de înfiinţare la Bucureşti a unui Oficiu pentru combaterea criminalităţii informatice. Propunerea pe care eu am făcut-o în Consiliu a fost ca acest Oficiu de combatere a criminalităţii informatice înfiinţat deja la Bucureşti – sau a cărui înfiinţare s-a semnat la Bucureşti pe 15 noiembrie – să devină o agenţie a UE, cu sediul la Bucureşti”, a spus Traian Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Declaratiile integrale facute de seful statului, redate de Administratia Prezidentiala:

„Bună seara. Nu este o schimbare de obicei să fac declaraţia de presă de după Consiliu, la Bucureşti, dar este o constrângere de program şi cum am considerat că, totuşi, trebuie făcută o informare publică legată de desfăşurarea ultimului Consiliu European, pot să o fac aici. Din păcate, la ora 18.00 am o întâlnire cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, cu ocazia unui spectacol de Crăciun al Corului Madrigal, şi nu va fi timp pentru întrebări. Dar o să vă spun în câteva cuvinte ce s-a întâmplat la Bruxelles, ieri şi astăzi. Deci, aşa-numitul Consiliu European de Iarnă a avut o agendă extrem de importantă şi v-o prezint: primul şi cel mai important punct pe ordinea de zi a fost politica de securitate şi apărare comună; al doilea subiect a fost legat de politicile europene economice şi de ocupare; cel de-al treilea – consolidarea Uniunii Economice şi Monetare; cel de-al patrulea – extinderea Uniunii Europene; al cincilea – energia; al şaselea – problema migraţiei în regiunea Mării Mediterane.

Subiectul de forţă, însă, a fost cel legat de politica de securitate şi apărare comună şi rolul acestui Consiliu a fost să stabilească o perspectivă strategică în vederea modificării politicii comune de apărare din 2003. Era timpul unei astfel de modificări, pentru că, între timp, au fost evoluţii consistente în ceea ce priveşte necesitatea adaptării politicii de securitate comune a Uniunii Europene. Ca să nu fie nicio confuzie, vă pot spune că la începutul lucrărilor Consiliului a participat secretarul general al NATO care a evocat în Consiliu priorităţile NATO şi vă pot spune că, de-a lungul întregului parcurs al lucrărilor, toate luările de poziţie au vizat compatibilitatea măsurilor pe care noi le luăm cu NATO şi s-a subliniat frecvent că partenerul principal al Uniunii Europene este NATO. Nu aş vrea să fie vreo neînţelegere. Sunt destule state în Uniunea Europeană care nu sunt şi membre NATO şi, din acest motiv, s-a evocat insistent cooperarea Uniunea Europeană – NATO pe problemele de securitate. Problematica politicii de securitate şi apărare comună a fost împărţită în trei secţiuni. Prima a fost adaptarea răspunsului Uniunii Europene la situaţiile externe de criză sau conflict. Este prima secţiune a viitoarei strategii. A doua a fost legată de dezvoltarea capacităţilor operative ale statelor membre. Şi, cea de-a treia, dezvoltarea industriei europene de apărare. În ceea ce priveşte adaptarea răspunsului Uniunii Europene la situaţia de criză externă, discuţiile s-au concentrat pe operaţiunile Uniunii Europene militare şi civile în afara spaţiului Uniunii Europene şi, cel de al doilea palier, strategii ale Uniunii Europene privind noile provocări de securitate. Este, aşa cum a fost definită în Consiliu, o abordare cuprinzătoare a problematicii de securitate, apărare şi securitate. Deci, nu se limitează strict la apărarea teritoriului Uniunii Europene în parteneriat cu NATO, ci vizează şi ieşirile în afara spaţiului Uniunii Europene, în misiuni militare sau civile, de salvare, de ajutor, de situaţii de urgenţă într-un stat sau altul din afara Uniunii Europene sau din interiorul Uniunii Europene. Această abordare cuprinzătoare constituie baza de principii pe care se vor articula propunerile concrete de sporire a cooperării între statele membre în ceea ce priveşte analiza riscurilor şi a ameninţărilor. Îmi dau seama că voi, fiind ziarişti de politic vă este greu, dar eu trebuie să vă transmit cât mai pe înţeles mesajele. Al doilea palier este legat de mobilizarea resursele în baza unor strategii, resurse pe care fiecare din statele membre le poate pune la dispoziţie, asigurarea compatibilităţii între diversele politici europene, deci, nu numai politica de apărare. Spre exemplu, avem politica de migraţii. Dotările pe care le facem pentru politica de apărare şi securitate pot fi utilizate şi în combaterea migraţiei sau în supravegherea fenomenului migraţiei. Spre exemplu, să vezi pe mare ce bărcuţe se îndreaptă către Lampedusa sau către sudul Italiei sau către insulele greceşti. De asemenea, un alt obiectiv este valorificarea parteneriatelor cu terţe state, exact pe modelul NATO, care are state partenere, cum am fost şi noi cândva, stat partener al NATO. Trebuie valorificate parteneriatele pe care le putem realiza cu state din afara Uniunii Europene, atât în politica de apărare şi de securitate, cât şi în acţiunile de salvare în afara spaţiului Uniunii Europene. În privinţa noilor provocări de securitate s-a ajuns la un acord pe priorităţi şi acestea vizează patru segmente. Unul este securitatea cibernetică – şi o să vă dau imediat câteva exemple, să vă daţi seama la nivelul Uniunii Europene cât de importantă este securitatea cibernetică. Cel de-al doilea este legat de elaborarea unei strategii de securitate maritimă, şi această strategie are, ca şi cea cibernetică, termen iunie 2014. Deci, Comisia, împreună cu Agenţia de Securitate a Uniunii Europene şi cu Înaltul reprezentant pentru politică externă, trebuie să prezinte până în iunie şi strategia cibernetică şi strategia de apărare maritimă, de securitate maritimă. Aici intervenţia noastră a fost extrem de puternică, subliniind că Marea Neagră trebuie introdusă în această strategie de securitate maritimă. O altă prioritate va fi crima organizată şi terorismul, deci, cea de-a treia prioritate. Şi, în sfârşit, cea de-a patra prioritate vizează sprijinul pe care trebuie să îl acordăm ţărilor terţe pentru creşterea capacităţii acestora de securizare a frontierelor. Poate vi se pare interesant că o astfel de prioritate intră în cele patru mari priorităţi ale viitoarei strategii, dar unul din motivele pentru care avem un nivel ridicat de imigranţi din Africa, spre exemplu, sau din Orientul Mijlociu, sau din Extremul Orient în UE este exact incapacitatea multor state de a-şi proteja frontierele. Şi s-a constatat că mai bine încercăm să sprijinim aceste state care nu îşi pot securiza frontierele, în mod deosebit din Africa, să le sprijinim să îşi securizeze frontirele, decât să ne confruntăm cu un val atât de mare de migraţie.

În ceea ce priveşte acest subiect al apărării şi securităţii la nivel european, el a fost important, din punctul nostru de vedere, sub două aspecte. Pentru prima dată se aduce în discuţie securitatea maritimă, ceea ce pentru noi este vital, noi de mult vorbim de Marea Neagră şi de nevoia de consolidare a securităţii la Marea Neagră. Iar aici avem o bază foarte bună. Summitul NATO de la Chicago, care a stabilit foarte clar că Marea Neagră este o zonă de vulnerabilitate. Aş mai sublinia un lucru de interes, în ceea ce priveşte securitatea cibernetică. Şi aici, iarăşi, a fost intervenţia mea, care a subliniat acest lucru. Consiliul Europei a luat decizia de înfiinţare la Bucureşti a unui Oficiu pentru Combaterea Criminalităţii Informatice. Propunerea pe care eu am făcut-o în Consiliu a fost ca acest Oficiu de Combatere a Criminalităţii Informatice, înfiinţat deja la Bucureşti sau a cărui înfiinţare s-a semnat la Bucureşti, pe 15 noiembrie, să devină o agenţie a UE, cu sediul la Bucureşti. Aici, în treacăt fie spus, poate reuşim să trecem performanţii noştri hackeri de pe partea aceea pe partea bună a baricadei, oferindu-le locuri de muncă aici. Poate fi o soluţie. Ca să vă daţi seama de nivelul de pagube cibernetice, deci produse prin furt prin sistemele IT, cifra oficială pentru anul 2012, la nivelul UE, este: pierderi de aproximativ 290 de miliarde de euro. Repet, 290 de miliarde de euro. Şi tot o statistică prezentată astăzi: zilnic sunt atacate şi scoase din funcţiune 148.000 de calculatoare prin atacuri cibernetice. Repet: 148.000 de calculatoare. Iar pe piaţa cibernetică sunt, în momentul de faţă, 150.000 de viruşi, împotriva cărora, prin sisteme antivirus, se luptă, dar 150.000 de viruşi sunt introduşi în sistemele cibernetice ale statelor Uniunii Europene.

Asta, cu privire la strategie, dar Consiliul a luat şi câteva decizii de priorităţi pentru perioada 2014 – 2015 în ceea ce priveşte dotarea, în mod deosebit, şi acestea se referă la următoarele patru proiecte: crearea unor sisteme de avioane fără pilot, aşa-numitele drone. Deci, în perioada 2014 – 2015, la nivelul Uniunii Europene trebuie să avem o anumită dotare cu avioane fără pilot pentru culegere de informaţii de interes general, dacă vreţi, de la informaţii militare până la informaţii despre agricultură sau, ştiu eu, despre catastrofe sau despre migranţi care umblă pe la frontierele statelor membre NATO sau prin Marea Mediterană sau prin Marea Neagră sau prin Oceanul Atlantic. Deci, un program de dotare a statelor Uniunii Europene cu astfel de avioane fără pilot, ca mijloace de informare asupra situaţiilor din teren. O altă prioritate pentru 2014 – 2015 este constituirea unei flote multinaţionale pentru alimentarea avioanelor în aer. Este vorba de avioanele de luptă şi aici, România este extrem de interesată nu numai de creare, dar şi de participare, având în vedere iminenta dotare cu avioane F-16 a Armatei României. O altă prioritate este dezvoltarea comunicaţiilor prin satelit şi, în sfârşit, dezvoltarea apărării cibernetice, cu focalizare pe dezvoltarea tehnologiilor, instruire şi protecţie a utilizatorilor.

În legătură cu industria de apărare, acum. Va fi un moment decisiv pentru industria noastră, ca urmare a deciziilor luate. Şi aici abordarea nu poate fi decât: eşti de acord sau, dacă nu, rămâi cu industria ta. S-a stablit, s-a analizat nivelul de dotare al armatelor Uniunii Europene. Spre exemplu, comparativ cu Statele Unite. Statele Unite au în dotare acum un singur tanc greu, un singur tip. Statele Uniunii Europene au 53 de tipuri sau la elicoptere de salvare în teatrele de operaţii: Statele Unite au o singură specificaţie de elicopter. Statele Uniunii Europene au 16 specificaţii de elicoptere. Deci, o compatibilitate extrem de dificilă între armate, dotări, capabilităţi logistice ş.a.m.d. Fiecare este cu logistica lui, în loc să avem la un loc un sistem logistic să îi deservească pe toţi. Sau, Statele Unite au două tipuri de fregate, Uniunea Europeană are 18 tipuri de fregate. Acest mozaic de dotări face şi costurile apărării Uniunii Europene mult mai ridicate. S-a constatat că o abordare unitară a industriei de apărare este în favoarea tuturor statelor, pentru că reduce cheltuielile şi creşte nivelul de dotare şi nivelul de compatibilitate. Pentru industria de apărare s-au stabilit patru criterii. Unul, să fie o industrie integrată la nivelul Uniunii Europene, să fie o industrie sustenabilă, prin comenzi, dar şi prin vânzări în afara Uniunii Europene, să fie o industrie inovativă, şi asta înseamnă cercetare pentru industria de apărare, şi de bună seamă o industrie competitivă, ca să nu producă un tanc şi să nu îl vândă. Să îl poarte, să spună şi noi producem tancuri, dar să fie unul singur, să nu îl cumpere nimeni sau să producem avioane şi să nu reuşim de 20 de ani să vindem niciun avion şcoală. Deci, aceste lucruri nu mai pot funcţiona în interiorul Uniunii Europene, iar România va trebui să-şi stabilească un set de segmente în care poate fi performantă cu industria de apărare, adică să producă la cel mai înalt nivel ori avionul-şcoală pe care să-l poată distribui în Europa, sigur, contra bani, ori tancul, ori transportorul blindat, ori armamentul de infanterie, ori ştiu eu ce alte produse ale industriei de apărare, şi este şi un semnal pentru industria de apărare că decizia de a realiza o industrie la nivel european ne obligă ori la performanţă, ori la dispariţie. Asta înseamnă că, în perioada imediat următoare, industriei de apărare din România îi sunt necesari bani pentru cercetare şi, şi în cercetarea militară, s-a pus problema extrem de direct să nu fie o cercetare destinată strict armatelor, ci o cercetare cu valenţe duale, şi în piaţa civilă să poată funcţiona sau cercetarea pentru tehnica militară să poată fi distribuită şi în activităţile civile, nu numai ca tehnologie militară de vârf.

Mai spun două cuvinte de partea economică: în ceea ce priveşte dezvoltarea unitară a Uniunii Europene, politicile economice şi de ocupare, s-a pus un accent deosebit pe principala piesă a acestei politici pe care o reprezintă respectarea recomandărilor de ţară din cadrul semestrului european, adică, în prima parte a anului se fac recomandări, în partea a doua trebuiesc implementate de fiecare ţară. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe politica de ocupare a forţei de muncă şi, aici, pot să vă spun că Guvernul României a transmis planul care este destinat ocupării forţei de muncă tinere, care este finanţată cu sume foarte importante, România având alocate, în primă fază, 400 de milioane de euro pentru ocuparea, crearea de locuri de muncă pentru tinerii până la 25 de ani. Un alt subiect economic a fost legat de Uniunea Bancară. Consiliul a constatat că a fost adoptat regulamentul privind mecanismul unic de rezoluţie bancară, ceea ce înseamnă că cei doi piloni au în acest moment regulamentele. Primul era regulamentul de supraveghere bancară iar cel de -al doilea regulament care lipsea era regulamentul de rezoluţie bancară. Speranţa este că va fi validat rapid de Parlament, în aşa fel încât din 2015 Uniunea Bancară să poată funcţiona. 2014 va fi un an în care vor fi evaluate băncile din Zona Euro, în primul rând. Şi cu această ocazie am afirmat intenţia României de a participa la Uniunea Bancară, având în vedere că pe piaţa bancară a României îşi desfăşoară activitatea cele mai multe bănci din Zona Euro, 75% din piaţă fiind ocupată de bănci din Zona Euro.

În ceea ce priveşte politica externă, s-a stabilit începerea negocierilor de aderare cu Serbia, începând cu luna ianuarie, capitol în care respectarea problemei minorităţilor este una din problemele importante pe care România le-a introdus în capitolele de negociere. De asemenea, s-a stabilit ca deocamdată să nu se ia o decizie de începere a negocierilor cu Albania, urmând ca decizia să fie reevaluată cu ocazia Consiliului din luna iunie. În ceea ce priveşte Moldova, am susţinut necesitatea decalării termenului care era septembrie, măcar în luna august să fie gata toată documentaţia, tradusă în toate limbile oficiale ale statelor membre, în aşa fel încât, în luna august, Republica Moldova să poată semna de data aceasta Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb. Nu în ultimul rând, am atenţionat Consiliul şi Comisia Europeană cu privire la limba de redactare a Acordului pentru Republica Moldova, având în vedere decizia Curţii Constituţionale că limba oficială în Republica Moldova este limba română. Vom vedea cum evoluează lucrurile din acest punct de vedere, dar am atenţionat că trebuie ţinut cont de hotărârea Curţii Constituţionale. Cam asta, în câteva cuvinte. Vă mulţumesc mult.”

CONSILIUL EUROPEAN

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: Nu credem că e soluția magică. Partenerii noștri trebuie să faciliteze exporturile

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană este gata să discute despre o suspendare a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID-19, preconizată de administraţia SUA, dacă vor fi avansate “propuneri concrete”, a declarat sâmbătă preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la Porto, în Portugalia, înainte de deschiderea reuniunii informale a şefilor de stat sau de guvern din UE, informează AFP.

În ceea ce priveşte problema proprietăţii intelectuale, nu credem că pe termen scurt aceasta poate fi o soluţie magică, însă considerăm că trebuie să fim pregătiţi să dezbatem acest subiect imediat ce propuneri concrete vor fi puse pe masă“, a afirmat preşedintele Consiliului European, potrivit Agerpres.

“Credem că trebuie încurajaţi toţi partenerii noştri să faciliteze exporturile, pentru a face în aşa fel încât să existe cât mai multe doze care să poată fi mobilizate peste tot în lume”, a spus Charles Michel, într-o aluzie la britanici şi la americani, care au ales să-şi rezerve producţia populaţiilor lor.

Un mesaj similar a fost transmis și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a arătat “Europa este singura regiune democratică din lume care exportă vaccinuri pe scară largă”, făcând trimitere la SUA, o țară mare producătoare de vaccinuri, care și-a rezervat majoritatea dozelor pentru uz intern. Șefa executivului european a subliniat în dese rânduri că Uniunea Europeană este farmacia lumii în materie de vaccinuri anti-COVID-19 produse.

Liderii europeni, îndeosebi președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, şi-au exprimat vineri scepticismul faţă de propunerea SUA ce vizează să accelereze distribuirea de vaccinuri pe plan global, permiţându-le tuturor ţărilor să acceadă la secrete de producţie.

“Protecția proprietății intelectuale este o sursă de inovație și trebuie să rămână așa în viitor”, a susținut Angela Merkel, prin intermediul purtătorului de cuvânt, potrivit Digi24.

Deși nu s-a opus acestei idei, Emmanuel Macron a spus că acest lucru nu va rezolva problemele, întrucât companiile farmaceutice din Africa, de exemplu, nu dețin platformele pentru pentru a produce aceste vaccinuri.

UE estimează că producţia şi exportul de vaccinuri de la fabricile existente sunt cel mai bun mijloc pentru a răspunde rapid cererii mondiale. Ea afirmă că este singura democraţie care exportă în masă vaccinuri.

Europenii suspectează că suspendarea brevetelor avansată de administraţia Biden şi căreia laboratoarele farmaceutice se opun cu fermitate constituie o lovitură de imagine.

Statele Unite au anunţat miercuri că sunt în favoarea ridicării brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID-19, un gest semnificativ într-un moment în care ţările sărace duc o gravă lipsă de doze preţioase, singura armă împotriva pandemiei care îşi continuă ravagiile.

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a salutat miercuri “decizia istorică” a Statelor Unite de a sprijini ridicarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID-19, ceea ce în opinia unora ar permite să se pună capăt penuriei.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au adoptat sâmbătă Declarația Summitului de la Porto privind problematica socială, stabilind că Pilonul European al Drepturilor Sociale este un element fundamental al redresării, iar implementarea sa va consolida calea Uniunii Europene către tranziția digitală, verde și echitabilă.

Reuniți sub auspiciile președinției portugheze a Consiliului UE și a prim-ministrului Antonio Costa, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au subliniat importanța unității și solidarității europene în lupta împotriva pandemiei COVID-19.

Mai mult ca oricând, Europa trebuie să fie continentul coeziunii sociale și al prosperității. Ne reafirmăm angajamentul de a lucra pentru o Europă socială“, au convenit liderii,  manifestând susținere pentru elaborarea “unui set alternativ de indicatori pentru a măsura progresul economic, social și de mediu, adițional indicatorului Produsului Intern Brut ca măsură de bunăstare pentru o creștere incluzivă și durabilă”.

Liderii europeni au subliniat că “Pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării”.

“Punerea în aplicare a acesteia va consolida efortul Uniunii către o tranziție digitală, ecologică și echitabilă și va contribui la realizarea convergenței sociale și economice și la abordarea provocărilor demografice”, au mai precizat ei.

Șefii de state sau de guverne din UE s-au mai angajat să reducă inegalitățile, să apere salarii echitabile, să lupte împotriva excluziunii sociale și să combată sărăcia. De asemenea, și-a asumat obiectivul de a lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor și de a aborda riscurile de excludere pentru grupurile sociale deosebit de vulnerabile, precum șomerii pe termen lung, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și persoanele fără adăpost.

 

“Vom intensifica eforturile de combatere a discriminării și vom lucra activ pentru a înlătura decalajele de gen în ocuparea forței de muncă, salarizare și pensii și pentru a promova egalitatea și echitatea pentru fiecare persoană din societatea noastră, în conformitate cu principiile fundamentale ale Uniunii Europene și principiul 2 al Pilonului european al drepturilor sociale. Vom acorda prioritate acțiunilor de sprijinire a tinerilor”, au mai convenit ei.

Declarația, adoptată cu o zi înainte de Ziua Europei, a fost semnată de liderii europeni după ce vineri seară liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Comisia, Consiliul și Parlamentul – și partenerii sociali din Europa au semnat vineri Angajamentul social comun de la Porto, statuând trei obiective principale pentru 2030 potrivit cărora cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare, iar numărul persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii și avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, transmit Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Frank-Walter Steinmeier și alți 18 șefi de stat din Uniunea Europeană într-o scrisoare adresată cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei în care îi invită pe aceștia să se se alăture Conferinței privind Viitorul Europei, care va fi lansată pe 9 mai.

Să găsim împreună calea înainte” – este îndemnul lansat de președinții României, Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei și Sloveniei, într-un mesaj comun remis în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Redăm în continuare textul scrisorii intitulate “Hai să vorbim despre Europa” și co-semnatarii acestuia:

Am vrea să transmitem cele mai bune urări tuturor cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei.

Această Zi a Europei este specială. Este a doilea an în care celebrăm în circumstanțe dificile determinate de pandemia de COVID-19. Ne exprimăm compasiunea pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma acesteia.

Ziua Europei din acest an este, de asemenea, specială și pentru că marchează lansarea Conferinței despre Viitorul Europei. Îndemnăm toți cetățenii UE să folosească această oportunitate unică pentru a modela viitorul nostru comun.

Circumstanțele în care are loc dezbaterea privind viitorul Europei sunt foarte diferite de cele din anii trecuți. Poate exista impresia că nu avem suficient timp pentru o discuție aprofundată cu privire la viitorul Europei în situația actuală. Dimpotrivă, pandemia de COVID-19 ne-a reamintit tuturor ce este cu adevărat important în viețile noastre: sănătatea, relația cu natura, relația cu semenii noștri, solidaritatea și efortul comun. A ridicat noi întrebări despre felul în care alegem să trăim. A arătat atât beneficiile integrării europene, cât și slăbiciunile. Este necesar să discutăm despre toate aceste lucruri.

Provocările cărora trebuie să le facem față ca europeni sunt multiple: de la gestionarea crizei de mediu și crearea economiilor verzi, concomitent cu poziționarea echilibrată față de acutizarea competiției între marile puteri, la eforturile pentru asigurarea transformării digitale a societăților noastre. Avem nevoie să dezvoltăm metode noi și să găsim soluții noi. Ca democrații, forța noastră provine din atragerea vocilor multiple din societățile noastre pentru a identifica cea mai bună cale de urmat. Cu cât mai mulți oameni se implică în dezbaterile aprofundate și deschise, cu atât va fi mai bine pentru Uniunea noastră.

Proiectul european este fără precedent în istorie. Au trecut 70 de ani de la semnarea Tratatului de constituire a Comunității Cărbunelui și Oțelului și 64 de ani de la nașterea Comunității Europene la Roma. La acel moment, liderii europeni au reușit să unească o Europă răvășită de război. În urmă cu treizeci de ani, Estul și Vestul Europei au început să se conecteze mai strâns. Țări foarte diferite s-au alăturat pentru a forma Uniunea Europeană. Fiecare țară își are propriile experiențe istorice și poveri ale trecutului, pe care le gestionează în mod individual și în relațiile sale cu alte țări.

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii. Așa a fost la momentul lansării și rămâne la fel și astăzi. Noi promovăm o viziune strategică comună pentru Europa, o Europă întregită, liberă, unită și în pace.

Toate principiile fundamentale ale integrării europene rămân extrem de relevante și astăzi: libertate, egalitate, respect pentru drepturile omului, stat de drept și libertate de expresie, solidaritate, democrație și loialitate între Statele Membre. Cum putem să acționăm împreună pentru a ne asigura că aceste principii fundamentale ale integrării europene își păstrează relevanța și în viitor?

Deși Uniunea Europeană poate părea câteodată depășită de provocările apărute de-a lungul ultimului deceniu – de la criza economică și financiară la provocările stabilirii unui sistem de migrație just și echitabil și la pandemia în curs – suntem conștienți că ar fi cu mult mai dificil dacă fiecare stat ar acționa solitar. Cum putem să întărim cooperarea și solidaritatea europeană și să ne asigurăm că după revenirea din criza sanitară vom fi mai rezilienți în fața provocărilor viitorului?

Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, o Uniune Europeană care să fie lider global în tranziția către dezvoltarea sustenabilă, neutră din punct de vedere climatic și digitală. Avem nevoie de o Uniune Europeană cu care toți ne putem identifica, având conștiința faptului că am făcut tot ce se putea în beneficiul generațiilor viitoare. Împreună putem realiza acest lucru.

Conferința privind Viitorul Europei va fi o oportunitate de a vorbi deschis despre Uniunea Europeană și de a ne asculta cetățenii, în special pe tineri. Creează un spațiu pentru dialog, conversații și discuții despre ce așteptări avem de la Uniunea Europeană de mâine și cu ce putem contribui astăzi.

Trebuie să ne gândim la viitorul nostru comun, de aceea, vă invităm să vă alăturați discuției și să găsim împreună calea înainte”.

Klaus Iohannis

Președintele României

Alexander Van der Bellen

Președintele Republicii Austria

Rumen Radev

Președintele Republicii Bulgaria 

Zoran Milanović

Președintele Republicii Croația

Nicos Anastasiades

Președintele Republicii Cipru 

Miloš Zeman

Președintele Republicii Cehe

Kersti Kaljulaid

Președintele Republicii Estonia

Sauli Niinistö

Președintele Republicii Finlanda

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

Frank-Walter Steinmeier

Președintele Republicii Federale Germania

Katerina Sakellaropoulou

Președintele Republicii Elene

János Áder

Președintele Ungariei 

Michael D. Higgins

Președintele Irlandei

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italiene

Egils Levits

Președintele Republicii Letonia

Gitanas Nausėda

Președintele Republicii Lituania

George Vella

Președintele Republicii Malta

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polone

Marcelo Rebelo de Sousa

Președintele Republicii Portugheze

Zuzana Čaputová

Președintele Republicii Slovace

Borut Pahor

Președintele Republicii Slovenia

Ideea scrisorii a fost inițiată de președintele Republicii Slovenia Borut Pahor și de președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella în timpul întâlnirii lor de la Roma și a fost dezvoltată ulterior în cooperare cu toți președinții statelor membre ale UE”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN21 mins ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: Nu credem că e soluția magică. Partenerii noștri trebuie să faciliteze exporturile

COMISIA EUROPEANA57 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.3 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ3 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.4 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE5 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

NATO6 hours ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending