Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Băsescu: Am propus ca Oficiul pentru combaterea criminalităţii informatice să devină o agenţie a UE cu sediul la Bucureşti

Published

on

traian basescuPreşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că a propus la Consiliul European ca Oficiul pentru combaterea criminalităţii informatice, în legătură cu care Consiliul Europei a luat decizia de a fi înfiinţat la Bucureşti, să devină o agenţie a Uniunii Europene.

“Consiliul Europei a luat decizia de înfiinţare la Bucureşti a unui Oficiu pentru combaterea criminalităţii informatice. Propunerea pe care eu am făcut-o în Consiliu a fost ca acest Oficiu de combatere a criminalităţii informatice înfiinţat deja la Bucureşti – sau a cărui înfiinţare s-a semnat la Bucureşti pe 15 noiembrie – să devină o agenţie a UE, cu sediul la Bucureşti”, a spus Traian Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Declaratiile integrale facute de seful statului, redate de Administratia Prezidentiala:

„Bună seara. Nu este o schimbare de obicei să fac declaraţia de presă de după Consiliu, la Bucureşti, dar este o constrângere de program şi cum am considerat că, totuşi, trebuie făcută o informare publică legată de desfăşurarea ultimului Consiliu European, pot să o fac aici. Din păcate, la ora 18.00 am o întâlnire cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, cu ocazia unui spectacol de Crăciun al Corului Madrigal, şi nu va fi timp pentru întrebări. Dar o să vă spun în câteva cuvinte ce s-a întâmplat la Bruxelles, ieri şi astăzi. Deci, aşa-numitul Consiliu European de Iarnă a avut o agendă extrem de importantă şi v-o prezint: primul şi cel mai important punct pe ordinea de zi a fost politica de securitate şi apărare comună; al doilea subiect a fost legat de politicile europene economice şi de ocupare; cel de-al treilea – consolidarea Uniunii Economice şi Monetare; cel de-al patrulea – extinderea Uniunii Europene; al cincilea – energia; al şaselea – problema migraţiei în regiunea Mării Mediterane.

Subiectul de forţă, însă, a fost cel legat de politica de securitate şi apărare comună şi rolul acestui Consiliu a fost să stabilească o perspectivă strategică în vederea modificării politicii comune de apărare din 2003. Era timpul unei astfel de modificări, pentru că, între timp, au fost evoluţii consistente în ceea ce priveşte necesitatea adaptării politicii de securitate comune a Uniunii Europene. Ca să nu fie nicio confuzie, vă pot spune că la începutul lucrărilor Consiliului a participat secretarul general al NATO care a evocat în Consiliu priorităţile NATO şi vă pot spune că, de-a lungul întregului parcurs al lucrărilor, toate luările de poziţie au vizat compatibilitatea măsurilor pe care noi le luăm cu NATO şi s-a subliniat frecvent că partenerul principal al Uniunii Europene este NATO. Nu aş vrea să fie vreo neînţelegere. Sunt destule state în Uniunea Europeană care nu sunt şi membre NATO şi, din acest motiv, s-a evocat insistent cooperarea Uniunea Europeană – NATO pe problemele de securitate. Problematica politicii de securitate şi apărare comună a fost împărţită în trei secţiuni. Prima a fost adaptarea răspunsului Uniunii Europene la situaţiile externe de criză sau conflict. Este prima secţiune a viitoarei strategii. A doua a fost legată de dezvoltarea capacităţilor operative ale statelor membre. Şi, cea de-a treia, dezvoltarea industriei europene de apărare. În ceea ce priveşte adaptarea răspunsului Uniunii Europene la situaţia de criză externă, discuţiile s-au concentrat pe operaţiunile Uniunii Europene militare şi civile în afara spaţiului Uniunii Europene şi, cel de al doilea palier, strategii ale Uniunii Europene privind noile provocări de securitate. Este, aşa cum a fost definită în Consiliu, o abordare cuprinzătoare a problematicii de securitate, apărare şi securitate. Deci, nu se limitează strict la apărarea teritoriului Uniunii Europene în parteneriat cu NATO, ci vizează şi ieşirile în afara spaţiului Uniunii Europene, în misiuni militare sau civile, de salvare, de ajutor, de situaţii de urgenţă într-un stat sau altul din afara Uniunii Europene sau din interiorul Uniunii Europene. Această abordare cuprinzătoare constituie baza de principii pe care se vor articula propunerile concrete de sporire a cooperării între statele membre în ceea ce priveşte analiza riscurilor şi a ameninţărilor. Îmi dau seama că voi, fiind ziarişti de politic vă este greu, dar eu trebuie să vă transmit cât mai pe înţeles mesajele. Al doilea palier este legat de mobilizarea resursele în baza unor strategii, resurse pe care fiecare din statele membre le poate pune la dispoziţie, asigurarea compatibilităţii între diversele politici europene, deci, nu numai politica de apărare. Spre exemplu, avem politica de migraţii. Dotările pe care le facem pentru politica de apărare şi securitate pot fi utilizate şi în combaterea migraţiei sau în supravegherea fenomenului migraţiei. Spre exemplu, să vezi pe mare ce bărcuţe se îndreaptă către Lampedusa sau către sudul Italiei sau către insulele greceşti. De asemenea, un alt obiectiv este valorificarea parteneriatelor cu terţe state, exact pe modelul NATO, care are state partenere, cum am fost şi noi cândva, stat partener al NATO. Trebuie valorificate parteneriatele pe care le putem realiza cu state din afara Uniunii Europene, atât în politica de apărare şi de securitate, cât şi în acţiunile de salvare în afara spaţiului Uniunii Europene. În privinţa noilor provocări de securitate s-a ajuns la un acord pe priorităţi şi acestea vizează patru segmente. Unul este securitatea cibernetică – şi o să vă dau imediat câteva exemple, să vă daţi seama la nivelul Uniunii Europene cât de importantă este securitatea cibernetică. Cel de-al doilea este legat de elaborarea unei strategii de securitate maritimă, şi această strategie are, ca şi cea cibernetică, termen iunie 2014. Deci, Comisia, împreună cu Agenţia de Securitate a Uniunii Europene şi cu Înaltul reprezentant pentru politică externă, trebuie să prezinte până în iunie şi strategia cibernetică şi strategia de apărare maritimă, de securitate maritimă. Aici intervenţia noastră a fost extrem de puternică, subliniind că Marea Neagră trebuie introdusă în această strategie de securitate maritimă. O altă prioritate va fi crima organizată şi terorismul, deci, cea de-a treia prioritate. Şi, în sfârşit, cea de-a patra prioritate vizează sprijinul pe care trebuie să îl acordăm ţărilor terţe pentru creşterea capacităţii acestora de securizare a frontierelor. Poate vi se pare interesant că o astfel de prioritate intră în cele patru mari priorităţi ale viitoarei strategii, dar unul din motivele pentru care avem un nivel ridicat de imigranţi din Africa, spre exemplu, sau din Orientul Mijlociu, sau din Extremul Orient în UE este exact incapacitatea multor state de a-şi proteja frontierele. Şi s-a constatat că mai bine încercăm să sprijinim aceste state care nu îşi pot securiza frontierele, în mod deosebit din Africa, să le sprijinim să îşi securizeze frontirele, decât să ne confruntăm cu un val atât de mare de migraţie.

În ceea ce priveşte acest subiect al apărării şi securităţii la nivel european, el a fost important, din punctul nostru de vedere, sub două aspecte. Pentru prima dată se aduce în discuţie securitatea maritimă, ceea ce pentru noi este vital, noi de mult vorbim de Marea Neagră şi de nevoia de consolidare a securităţii la Marea Neagră. Iar aici avem o bază foarte bună. Summitul NATO de la Chicago, care a stabilit foarte clar că Marea Neagră este o zonă de vulnerabilitate. Aş mai sublinia un lucru de interes, în ceea ce priveşte securitatea cibernetică. Şi aici, iarăşi, a fost intervenţia mea, care a subliniat acest lucru. Consiliul Europei a luat decizia de înfiinţare la Bucureşti a unui Oficiu pentru Combaterea Criminalităţii Informatice. Propunerea pe care eu am făcut-o în Consiliu a fost ca acest Oficiu de Combatere a Criminalităţii Informatice, înfiinţat deja la Bucureşti sau a cărui înfiinţare s-a semnat la Bucureşti, pe 15 noiembrie, să devină o agenţie a UE, cu sediul la Bucureşti. Aici, în treacăt fie spus, poate reuşim să trecem performanţii noştri hackeri de pe partea aceea pe partea bună a baricadei, oferindu-le locuri de muncă aici. Poate fi o soluţie. Ca să vă daţi seama de nivelul de pagube cibernetice, deci produse prin furt prin sistemele IT, cifra oficială pentru anul 2012, la nivelul UE, este: pierderi de aproximativ 290 de miliarde de euro. Repet, 290 de miliarde de euro. Şi tot o statistică prezentată astăzi: zilnic sunt atacate şi scoase din funcţiune 148.000 de calculatoare prin atacuri cibernetice. Repet: 148.000 de calculatoare. Iar pe piaţa cibernetică sunt, în momentul de faţă, 150.000 de viruşi, împotriva cărora, prin sisteme antivirus, se luptă, dar 150.000 de viruşi sunt introduşi în sistemele cibernetice ale statelor Uniunii Europene.

Asta, cu privire la strategie, dar Consiliul a luat şi câteva decizii de priorităţi pentru perioada 2014 – 2015 în ceea ce priveşte dotarea, în mod deosebit, şi acestea se referă la următoarele patru proiecte: crearea unor sisteme de avioane fără pilot, aşa-numitele drone. Deci, în perioada 2014 – 2015, la nivelul Uniunii Europene trebuie să avem o anumită dotare cu avioane fără pilot pentru culegere de informaţii de interes general, dacă vreţi, de la informaţii militare până la informaţii despre agricultură sau, ştiu eu, despre catastrofe sau despre migranţi care umblă pe la frontierele statelor membre NATO sau prin Marea Mediterană sau prin Marea Neagră sau prin Oceanul Atlantic. Deci, un program de dotare a statelor Uniunii Europene cu astfel de avioane fără pilot, ca mijloace de informare asupra situaţiilor din teren. O altă prioritate pentru 2014 – 2015 este constituirea unei flote multinaţionale pentru alimentarea avioanelor în aer. Este vorba de avioanele de luptă şi aici, România este extrem de interesată nu numai de creare, dar şi de participare, având în vedere iminenta dotare cu avioane F-16 a Armatei României. O altă prioritate este dezvoltarea comunicaţiilor prin satelit şi, în sfârşit, dezvoltarea apărării cibernetice, cu focalizare pe dezvoltarea tehnologiilor, instruire şi protecţie a utilizatorilor.

În legătură cu industria de apărare, acum. Va fi un moment decisiv pentru industria noastră, ca urmare a deciziilor luate. Şi aici abordarea nu poate fi decât: eşti de acord sau, dacă nu, rămâi cu industria ta. S-a stablit, s-a analizat nivelul de dotare al armatelor Uniunii Europene. Spre exemplu, comparativ cu Statele Unite. Statele Unite au în dotare acum un singur tanc greu, un singur tip. Statele Uniunii Europene au 53 de tipuri sau la elicoptere de salvare în teatrele de operaţii: Statele Unite au o singură specificaţie de elicopter. Statele Uniunii Europene au 16 specificaţii de elicoptere. Deci, o compatibilitate extrem de dificilă între armate, dotări, capabilităţi logistice ş.a.m.d. Fiecare este cu logistica lui, în loc să avem la un loc un sistem logistic să îi deservească pe toţi. Sau, Statele Unite au două tipuri de fregate, Uniunea Europeană are 18 tipuri de fregate. Acest mozaic de dotări face şi costurile apărării Uniunii Europene mult mai ridicate. S-a constatat că o abordare unitară a industriei de apărare este în favoarea tuturor statelor, pentru că reduce cheltuielile şi creşte nivelul de dotare şi nivelul de compatibilitate. Pentru industria de apărare s-au stabilit patru criterii. Unul, să fie o industrie integrată la nivelul Uniunii Europene, să fie o industrie sustenabilă, prin comenzi, dar şi prin vânzări în afara Uniunii Europene, să fie o industrie inovativă, şi asta înseamnă cercetare pentru industria de apărare, şi de bună seamă o industrie competitivă, ca să nu producă un tanc şi să nu îl vândă. Să îl poarte, să spună şi noi producem tancuri, dar să fie unul singur, să nu îl cumpere nimeni sau să producem avioane şi să nu reuşim de 20 de ani să vindem niciun avion şcoală. Deci, aceste lucruri nu mai pot funcţiona în interiorul Uniunii Europene, iar România va trebui să-şi stabilească un set de segmente în care poate fi performantă cu industria de apărare, adică să producă la cel mai înalt nivel ori avionul-şcoală pe care să-l poată distribui în Europa, sigur, contra bani, ori tancul, ori transportorul blindat, ori armamentul de infanterie, ori ştiu eu ce alte produse ale industriei de apărare, şi este şi un semnal pentru industria de apărare că decizia de a realiza o industrie la nivel european ne obligă ori la performanţă, ori la dispariţie. Asta înseamnă că, în perioada imediat următoare, industriei de apărare din România îi sunt necesari bani pentru cercetare şi, şi în cercetarea militară, s-a pus problema extrem de direct să nu fie o cercetare destinată strict armatelor, ci o cercetare cu valenţe duale, şi în piaţa civilă să poată funcţiona sau cercetarea pentru tehnica militară să poată fi distribuită şi în activităţile civile, nu numai ca tehnologie militară de vârf.

Mai spun două cuvinte de partea economică: în ceea ce priveşte dezvoltarea unitară a Uniunii Europene, politicile economice şi de ocupare, s-a pus un accent deosebit pe principala piesă a acestei politici pe care o reprezintă respectarea recomandărilor de ţară din cadrul semestrului european, adică, în prima parte a anului se fac recomandări, în partea a doua trebuiesc implementate de fiecare ţară. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe politica de ocupare a forţei de muncă şi, aici, pot să vă spun că Guvernul României a transmis planul care este destinat ocupării forţei de muncă tinere, care este finanţată cu sume foarte importante, România având alocate, în primă fază, 400 de milioane de euro pentru ocuparea, crearea de locuri de muncă pentru tinerii până la 25 de ani. Un alt subiect economic a fost legat de Uniunea Bancară. Consiliul a constatat că a fost adoptat regulamentul privind mecanismul unic de rezoluţie bancară, ceea ce înseamnă că cei doi piloni au în acest moment regulamentele. Primul era regulamentul de supraveghere bancară iar cel de -al doilea regulament care lipsea era regulamentul de rezoluţie bancară. Speranţa este că va fi validat rapid de Parlament, în aşa fel încât din 2015 Uniunea Bancară să poată funcţiona. 2014 va fi un an în care vor fi evaluate băncile din Zona Euro, în primul rând. Şi cu această ocazie am afirmat intenţia României de a participa la Uniunea Bancară, având în vedere că pe piaţa bancară a României îşi desfăşoară activitatea cele mai multe bănci din Zona Euro, 75% din piaţă fiind ocupată de bănci din Zona Euro.

În ceea ce priveşte politica externă, s-a stabilit începerea negocierilor de aderare cu Serbia, începând cu luna ianuarie, capitol în care respectarea problemei minorităţilor este una din problemele importante pe care România le-a introdus în capitolele de negociere. De asemenea, s-a stabilit ca deocamdată să nu se ia o decizie de începere a negocierilor cu Albania, urmând ca decizia să fie reevaluată cu ocazia Consiliului din luna iunie. În ceea ce priveşte Moldova, am susţinut necesitatea decalării termenului care era septembrie, măcar în luna august să fie gata toată documentaţia, tradusă în toate limbile oficiale ale statelor membre, în aşa fel încât, în luna august, Republica Moldova să poată semna de data aceasta Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb. Nu în ultimul rând, am atenţionat Consiliul şi Comisia Europeană cu privire la limba de redactare a Acordului pentru Republica Moldova, având în vedere decizia Curţii Constituţionale că limba oficială în Republica Moldova este limba română. Vom vedea cum evoluează lucrurile din acest punct de vedere, dar am atenţionat că trebuie ţinut cont de hotărârea Curţii Constituţionale. Cam asta, în câteva cuvinte. Vă mulţumesc mult.”

CONSILIUL EUROPEAN

Scandalul submarinelor: Charles Michel acuză SUA de „lipsă de loialitate” și cere clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS

Published

on

© European Union

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a denunţat luni „lipsa de loialitate” din partea SUA în criza submarinelor pe care o traversează cu Franţa, informează Agerpres.

Uniunea Europeană cere Washingtonului o „clarificare pentru a încerca să înţeleagă mai bine care sunt intenţiile din spatele anunţului parteneriatului strategic între SUA, Regatul Unit şi Australia, întrucât este de neînţeles”, le-a spus el jurnaliştilor la New York, pe marginea Adunării generale a ONU.

„Principiile elementare pentru o alianță sunt loialitatea și transparența. Observăm o lipsă clară de transparență și loialitate”, a declarat președintele Consiliului European, potrivit Politico.eu. 

Tot în acest sens, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa prin alianța trilaterală de securitate încheiată între SUA, Australia şi Regatul Unit și prin care Canberra a renunțat la submarinele cu propulsie convențională franceze în detrimentul celor nucleare produse de Statele Unite.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat miercuri un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare la Paris. Mai mult, premierul australian Scott Morrison a afirmat duminică că guvernul francez știa că Canberra avea “îngrijorări profunde și grave” în legătură cu submarinele franceze.

În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Afacerea franco-australiană privind submarinele a fost semnificativ tulburată de ani de zile, cu tensiuni între constructorul naval francez Naval Group și Canberra din cauza exploziilor de costuri, a modificărilor de design și a implicării industriei locale în proiectul de construire a 12 submarine diesel Shortfin Barracuda, anunțat în aprilie 2016.

Acest scandal al submarinelor a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților.

Pentru a-şi transmite nemulţumirea, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței și urmează să discute “în următoarele zile” cu omologul său american, Joe Biden,

De asemenea, Parisul a anulat o reuniune între ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi omologul său britanic Ben Wallace.

Jean-Yves le Drian, şeful diplomaţiei franceze care va susţine un discurs de la tribuna ONU, le reproşează liderilor celor trei state semnatare ale pactului AUKUS că şi-au ascuns negocierile timp de luni de zile şi a denunţat “o ruptură majoră de încredere” între aliaţii din cadrul NATO. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, întrevedere cu Papa Francisc la Vatican: Evoluțiile recente din Afganistan necesită sprijinul nostru neîncetat

Published

on

© Charles Michel Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în timpul vizitei sale la Roma, s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican, astăzi 11 septembrie.

Potrivit oficialului european, cei doi au purtat un dialog pe actualele provocări globale.

„Dialog pe tema provocărilor globale cu Papa Francisc astăzi. Viitorul UE este o activitate în continuă evoluție. Valorile noastre de a proteja și de a îmbunătăți viața oamenilor sunt acum mai esențiale ca niciodată. Evoluțiile recente din Afganistan și Etiopia necesită sprijinul nostru neîncetat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

Reamintim că în urmă cu patru luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut și ea o întrevedere cu Papa Francisc la Vatican. 

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel se declară convins că Joe Biden este „sincer în favoarea integrării europene”, dar „SUA nu s-au consultat cu Europa când au anunțat retragerea din Afganistan”

Published

on

© European Union

Efortul haotic de evacuare din Afganistan a subliniat urgența unei autonomii strategice europene, a declarat miercuri președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un interviu pentru Groupe d’études géopolitiques, informează Politico.eu

Michel și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incapacitatea Uniunii Europene de a oferi „asistența necesară pentru evacuarea cetățenilor săi și a afganilor care i-au sprijinit”, fără ajutorul americanilor.

„O autonomie strategică europeană mai mare nu este bună doar pentru Europa, ci și pentru restul lumii, deoarece valorile pe care le susținem sunt valorile universale ale demnității și drepturilor omului”, a punctat acesta.

Mai mult, președintele Consiliului European a transmis că  situația tragică din Afganistan „trebuie să ne determine pe noi, europenii, să ne privim în oglindă și să ne întrebăm: Cum putem avea în viitor mai multă influență în sfera geopolitică decât avem astăzi?”. 

În cadrul interviului, Charles Michel a remarcat că, în timp ce majoritatea țărilor europene au sprijinit SUA după atacurile din 11 septembrie – când a fost invocat pentru prima dată articolul 5 din tratatul NATO – Administrațiile Trump și Biden au făcut „foarte puține consultări, poate chiar niciuna, cu partenerii lor europeni” atunci când SUA s-au angajat pentru prima dată cu talibanii, anul trecut, sau când au anunțat retragerea din Afganistan.

„Statele Unite sunt un mare aliat al Uniunii Europene, nu există nicio îndoială în această privință. Înțelegerea democrației liberale ne leagă, chiar dacă democrațiile liberale se confruntă cu presiuni, cu noi amenințări și pericole care le erodează puterea. Cu toate acestea, am observat că, în ultimii ani, la nivel geopolitic, există diferențe atunci când vine vorba de interese sau de modul de atingere a obiectivelor. Acest lucru nu se limitează la Afganistan, ci se referă și la alte chestiuni internaționale, în special Siria sau Iran”, a detaliat Michel. 

În continuare, președintele Consiliului European s-a declarat convis că administrația Biden este „sinceră în favoarea integrării europene”. 

„Sunt destul de convins de acest lucru după ce am vorbit direct cu președintele american la reuniunea G7 și în timpul Summitului bilateral UE-SUA. L-am găsit foarte implicat și sincer. Bilanțul său politic atestă acest lucru. Este foarte diferit fașă de administrația Trump, care a avut o viziune binară și simplistă asupra lumii”, a mai spus el. 

De asemenea, Michel a reamintit că odată cu revenirea Statelor Unite la Acordul de la Paris, s-au înregistrat progrese semnificative, iar, în ceea ce privește chestiunile geopolitice, a fost restabilit un dialog mai intens, „care practic dispăruse odată cu administrația anterioară”.

„Acestea fiind spuse, mi se pare că există o tendință structurală în Statele Unite – care a existat înainte de Donald Trump, deși acesta a făcut-o mult mai vizibilă – de a da prioritate intereselor americane. Trebuie să fim foarte conștienți de această realitate, care este legitimă. Pot înțelege argumentele interne care l-au determinat pe președintele Biden să mențină retragerea”, a declarat Charles Michel.

Președintele Consiliului European a participat marți dimineață la Digital Summit din Tallinn, locul în care liderii națiunilor digitale conduc conversația globală despre digitalizare, iar cu acest prilej a reiterat importanța unei noi strategii digitale care să facă UE mai puțin dependentă și mai mult influentă.

Ultimii soldaţi americani au părăsit Afganistanul după un război de 20 de ani, cel mai lung din istoria Statelor Unite, declanșat ca urmare a atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.

Prin această retragere, Statele Unite au lăsat astfel ţara în mâinile talibanilor, duşmanii lor de 20 de ani, cei care au preluat puterea în țară la jumătatea lunii august, însă armata americană a precizat că a făcut inutilizabile avioane, vehicule blindate şi un sistem de apărare antirachetă care au rămas în urmă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO8 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ8 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO9 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu10 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE12 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU1 day ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI6 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending