Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns marți, 21 iunie, la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSDR), informează comunicatul oficial. 

Propunerea vizează remedierea deficiențelor normelor existente privind divulgarea informațiilor nefinanciare, care nu au fost de o calitate suficientă pentru a permite luarea în considerare în mod corespunzător de către investitori. Astfel de deficiențe împiedică tranziția către o economie durabilă.

„Acest acord este o veste excelentă pentru toți consumatorii europeni. Aceștia vor fi acum mai bine informați cu privire la impactul întreprinderilor asupra drepturilor omului. Acest lucru înseamnă mai multă transparență pentru cetățeni, consumatori și investitori. Aceasta înseamnă, de asemenea, mai multă lizibilitate și simplitate în informațiile furnizate de companii, care trebuie să-și joace pe deplin rolul lor în societate. Prin acest text, Europa se află în fruntea cursei internaționale către standarde, stabilind standarde înalte în conformitate cu ambițiile noastre sociale și de mediu”, a declarat Bruno le Maire, ministru francez al economiei.

Care sunt noile reguli?

Directiva privind raportarea sustenabilității corporative modifică directiva din 2014 privind raportarea nefinanciară. Aceasta introduce cerințe de raportare mai detaliate și garantează că marile companii sunt obligate să raporteze cu privire la aspecte legate de sustenabilitate, cum ar fi drepturile de mediu, drepturile sociale, drepturile omului și factorii de guvernanță.

CSRD introduce, de asemenea, o cerință de certificare pentru raportarea durabilității, precum și o accesibilitate îmbunătățită a informațiilor, impunând publicarea acestora într-o secțiune specială a rapoartelor de gestiune ale întreprinderilor.

Grupul consultativ european pentru raportarea financiară va fi responsabil pentru stabilirea standardelor europene, în urma consultanței tehnice oferite de o serie de agenții europene.

Cine va fi vizat de această directivă?

Normele UE privind informațiile nefinanciare se aplică marilor societăți de interes public cu peste 500 de angajați, precum și tuturor societăților mari și tuturor societăților cotate pe piețele reglementate. Aceste societăți sunt, de asemenea, responsabile de evaluarea informațiilor la nivelul filialelor lor.

Normele se aplică, de asemenea, IMM-urilor, ținând cont de caracteristicile lor specifice. IMM-urile vor avea posibilitatea de a renunța la aplicarea directivei în timpul unei perioade de tranziție, ceea ce înseamnă că vor fi scutite de aplicarea directivei până în 2028.

Pentru societățile din afara Europei, cerința de a furniza un raport de sustenabilitate se aplică tuturor societăților care generează o cifră de afaceri netă de 150 milioane euro în UE și care au cel puțin o filială sau sucursală în UE. Aceste societăți trebuie să prezinte un raport privind impactul lor asupra ESG, și anume impactul asupra mediului, social și asupra guvernanței, așa cum este definit în prezenta directivă.

Cine asigură calitatea raportării?

Raportarea trebuie să fie certificată de un auditor sau de un certificator independent acreditat. Pentru a se asigura că societățile respectă normele de raportare, un auditor sau un certificator independent trebuie să se asigure că informațiile privind dezvoltarea durabilă sunt conforme cu standardele de certificare adoptate de UE. Rapoartele societăților din afara Europei trebuie, de asemenea, să fie certificate, fie de un auditor european, fie de unul stabilit într-o țară terță.

De la ce dată se vor aplica normele?

Aplicarea regulamentului va avea loc în trei etape:

• 1 ianuarie 2024 pentru societățile care fac deja obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
• 1 ianuarie 2025 pentru societățile care nu fac în prezent obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
• 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursă, instituțiile de credit mici și necomplexe și societățile de asigurare captive.          

În contextul intensificării amenințărilor la adresa jurnaliștilor și, în consecință, al obstacolelor în calea libertății de exprimare și a libertății de informare, Consiliul UE a aprobat marți concluzii privind protecția și siguranța jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei, informează comunicatul oficial. 

Statele membre fac apel la Comisie să consolideze finanțarea jurnalismului independent și de investigație și să țină seama de siguranța online și de libertatea de exprimare a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei în toate inițiativele relevante care decurg din strategia digitală a UE.

Consiliul recunoaște că mulți jurnaliști și alți profesioniști din domeniul mass-mediei nu sunt în măsură să lucreze liber și independent pretutindeni așa cum ar trebui. Potrivit unui raport al Consiliului Europei, numărul de cazuri semnalate privind amenințări grave la adresa siguranței jurnaliștilor și a libertății mass-mediei în Europa aproape s-a dublat față de 2016 (numărul cazurilor semnalate în 2021 a fost de 282).

În plus, pe lângă amenințările la adresa siguranței lor, și situația economică a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei devine din ce în ce mai precară. Transformarea digitală, închiderea unei varietăți de canale mediatice și consecințele pandemiei au condus la o înrăutățire a insecurității economice a jurnaliștilor.

Învățare, acțiune internațională și sprijin pentru jurnaliști

În concluziile sale, Consiliul invită statele membre și Comisia, printre altele:

• Să încurajeze învățarea pe tot parcursul vieții cu privire la protecția jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei pentru managerii de presă, autoritățile de aplicare a legii, judecători și alte părți interesate în cauză
• Să se angajeze să facă eforturi pentru protecția jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei din întreaga lume în forurile multilaterale relevante, în relațiile bilaterale și în inițiativele internaționale
• Să acorde sprijin – de exemplu, prin asistență profesională, financiară, socială sau juridică, – jurnaliștilor și profesioniștilor din domeniul mass-mediei independenți și exilați, în special din țări precum Ucraina, Belarus și Federația Rusă

Aceste concluzii aprobate marți fac parte dintr-un set mai larg de inițiative. La 16 septembrie 2021, Comisia a prezentat o recomandare care stabilește orientări adresate statelor membre pentru ca acestea să ia măsuri eficace, adecvate și proporționale pentru a asigura protecția, siguranța și capacitarea jurnaliștilor.

La 27 aprilie, Comisia a propus un proiect de lege a UE pentru a proteja jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva procedurilor judiciare abuzive (cunoscută sub denumirea de Directiva SLAPP). Nu în ultimul rând, Comisia plănuiește, de asemenea, să adopte o lege europeană privind libertatea mass-mediei, care intenționează să protejeze pluralismul și independența mass-mediei pe piața internă a UE.

Statele membre au convenit să facă schimb de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și să facă un bilanț al punerii în aplicare a concluziilor în 2025.

Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la revizuirea anexelor la regulamentul privind poluanții organici persistenți pentru a stabili restricții suplimentare privind prezența acestor substanțe în deșeuri, informează comunicatul oficial. 

Poluanții organici persistenți sunt substanțe chimice deosebit de dăunătoare. Deși, în general, aceștia nu mai sunt utilizați în produsele noi, pot fi încă găsiți în deșeurile provenite de la unele produse de consum, cum ar fi textilele impermeabile, mobilierul, materialele plastice și echipamentele electronice.

Pentru a ajunge la o economie circulară, în care deșeurile vor fi utilizate din ce în ce mai mult ca materie primă secundară, este esențial să se limiteze prezența poluanților organici persistenți în deșeuri.

Prin urmare, Consiliul UE și Parlamentul European au convenit să introducă noi substanțe chimice pe lista poluanților organici persistenți și să restricționeze prezența acestora în deșeuri prin consolidarea valorilor limită de concentrație.

Comisia Europeană a înaintat propunerea de regulament Parlamentului European și Consiliului la 28 octombrie 2021.

În cadrul Consiliului, acordul politic provizoriu constatat astăzi va fi supus mai întâi aprobării Comitetului reprezentanților permanenți. Apoi va fi lansată o procedură oficială de adoptare.