Negocierile pentru planul financiar de relansare economică care domină spectrul politic european înaintea summitului UE din 17-18 iulie și ambițiile Germaniei, care la 1 iulie preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, au pus în plan secund o negociere politico-diplomatică la rândul ei importantă: Cine va fi viitorul șef al Eurogrupului, formatul care reunește miniștrii de finanțe din statele membre ale zonei euro?
Nadia Calviño, viceprim-ministru spaniol și ministru al economiei din partea socialiștilor europeni, Paschal Donohoe, ministrul de finanțe al Irlandei din partea PPE, și Pierre Gramegna, ministrul de finanțe al Luxemburgului din partea Renew Europe, sunt cei trei pretendenți care vor să îi succeadă lui Mario Centeno, fostul ministru de finanțe al Portugaliei și al cărui mandat expiră la 13 iulie.
Votul pentru alegerea președintelui Eurogrupului va avea loc pe 9 iulie, însă marea favorită pare a fi Nadia Calviño, care are șansa să devină prima femeie ce va conduce reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro.
Calviño este susținută de propriul său guvern social-democrat de la Madrid, dar se bucură și de susținerea Portugaliei sau a facțiunii social-democrate din guvernul Germaniei. Pe considerentul apartenenței sale politice la familia socialiștilor europeni, este de așteptat ca Nadia Calviño să beneficieze și de susținerea Italiei.
Într-un interviu acordat pentru presa europeană înainte de asumarea președinției Consiliului UE, cancelarul german Angela Merkel a recunoscut că există sprijin în guvernul german pentru candidatura Nadiei Calviño, evocând chiar bucuria sa atunci când o femeie preia un rol de conducere în politică.
Cu toate acestea, Merkel a ezitat să formuleze un răspuns clar, în contextul în care aceasta face parte din Partidul Popular European. De altfel, PPE a emis luni un comunicat de presă în care a subliniat “sprijinul său complet pentru Paschal Donohoe pentru a deveni următorul președinte al Eurogrupului”.
“În acest moment, miniștrii finanțelor discută despre asta. Nu este un secret că există sprijin pentru candidatura Nadiei Calviño în guvernul german. Dar decizia finală revine Eurogrupului. Sunt întotdeauna mulțumită când femeile primesc roluri politice de lider, iar Eurogrupul nu a fost niciodată condus de o femeie. Dar nu a fost decizia mea. Aceasta este decizia Eurogrupului”, a spus Merkel, vinerea trecută, în contextul în care Germania este reprezentată în Eurogrup de ministrul de finanțe Olaf Scholz, care face parte din SPD.
Pe de altă parte, PPE subliniază că Donohoe este unul dintre cei mai exprimentați miniștri din Eurogrup și că prin candidatura sa și-a asumat că va acționa ca un “constructor de poduri între toate statele membre, din Nord și din Sud, din Est și din Vest, mici sau mari”.
Pentru a fi ales, un candidat trebuie să întrunească cel puțin zece din 19 voturi ale miniștrilor ce fac parte din Eurogrup, iar mandatul președintelui Eurogrupului este de doi ani și jumătate. O alegere a lui Paschal Donohoe ar semnifica o revenire a acestei poziții de conducere în portofoliul PPE, după ce președinția Eurogrupului a fost asigurată timp de 8 ani, de la înființare în 2005 și până în 2013, de fostul prim-ministru luxemburghez și fostul șef al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, supranumit “Mr. Euro”.
Dintre 2013 și până în prezent, președinția Eurogrupului a fost deținută de Jeroen Dijsselbloem și Mario Centeno, foști miniștri de finanțe în Olanda și Portugalia, ambii aparținând familiei socialiștilor europeni. De altfel, Nadia Calviño este considerată de mulți analiști drept favorită, fiind prima care și-a anunțat candidatura.
Eurogrupul este un organism informal în care miniștrii statelor membre din zona euro discută probleme de interes comun în ce privește politica monedei unice. Eurogrupul se concentrează pe coordonarea strânsă a politicilor economice. De obicei, se reunește o dată pe lună, în ajunul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare.
În contextul crizei COVID-19, Eurogrupul a avut un rol important în ecuația negocierilor pentru a debloca sprijin financiar necesar statelor membre în scopul de a face față presiunii socio-economice și sanitare asupra sistemelor naționale și europene. Astfel, miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns în luna aprilie la un acord de 540 de miliarde de euro alocați sub forma a trei plase de siguranță: 240 de miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, 200 de miliarde de euro prin intermediul garanțiilor furnizate de Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.