Connect with us

U.E.

Manfred Weber, președintele Grupului PPE, cere liderilor UE să decidă modalităţile de rambursare a sumelor planului de redresare economică: Există două opțiuni: creşterea contribuţiilor naţionale sau constituirea de resurse proprii

Published

on

© Manfred Weber/ Twitter

Manfred Weber, președintele Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, a cerut luni liderilor UE să asigure rambursarea sumelor viitorului plan de redresare a economiei europene post-pandemie și să nu reducă bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, informează AFP, citat de Agerpres.

”Banii împrumutaţi trebuie rambursaţi, dar actualii lideri nu sunt corecţi, întrucât ei vor să le lase succesorilor lor dezbaterea despre modalităţile de rambursare”, a precizat Weber într-o discuţie cu presa.

Din punctul acestuia de vedere, ”există două opțiuni pentru rambursarea acestor bani: fie creşterea contribuţiilor naţionale, fie constituirea de resurse proprii în bugetul european”, a mai spus liderului Grupului PPE.

Pentru varianta resurselor proprii au fost avansate mai multe posibilităţi, cum ar fi taxarea giganţilor internetului, o taxă asupra plasticului nereciclabil, o taxă pe tranzacţiile financiare, extinderea bazei de resurse din vânzarea drepturilor de poluare şi o taxă vamală europeană percepută asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Ecologic European.

De altfel, Manfred Weber este unul dintre susținătorii ideii impozitării marilor firme din domeniul digital ”pentru a plăti aceste datorii”.

Președintele Grupului Partidului Popular European și-a exprimat, de asemenea, dorința de a condiționa accesarea fondurilor europene de situația statului de drept și s-a pronunțat în favoarea excluderii din PPE a premierului ungar Viktor Orban și a partidului acestuia, Fidesz, precizând că o cerere pentru această excludere va fi avansată de președintele PPE, Donald Tusk, la reuniunea Partidului Popular European, care va avea loc la finalul lunii septembrie.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la finalul lunii mai în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde de euro și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei. Instrumentul Next Generation EU prevede să distribuie cei 750 de miliarde de euro după următoarea schemă: 500 de miliarde sub formă de subvenţii şi 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre UE, care au opinii diferite cu privire la acest subiect.

Franța și Germania, prin vocea ministrului german de Finanțe Olaf Scholz și omologul său francez, Bruno Le Maire, au pledat în favoarea identificării unui acord rapid la nivelul liderilor UE, care urmează să se reunească la mijlocul lunii iulie, pentru prima data în persoană de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, în vederea continuării discuțiilor referitoare la planul de redresare a economiei europene post-pandemie, având drept obiectiv obținerea unui acord.

De cealaltă parte, cancelarul austriac Sebastian Kurz a estimat saptămâna trecută că summitul Consiliului European, care a avut loc la 19 iunie, reprezintă doar ”începutul unei lungi negocieri” şi a insistat ca acest plan să se bazeze pe credite limitate în timp, nu pe subvenţii, o poziție împărtășită și de alte state, printre care și Țările de Jos.

În acest context, președintele Grupului PPE a atras atenția că ”avem nevoie de un acord în iulie. Vom avea o problemă serioasă dacă adoptarea bugetului și a planului de redresare vor fi amânate pentru toamnă”, a insistat Weber.

Sâmbătă, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afișat o atitudine reținută cu privire la șansele obținerii unui consens la summitul extraordinar convocat pentru 17-18 iulie și a subliniat importanța ca șefii de stat sau de guvern să ajungă la un acord înainte de pauza de vacanța de vară.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) i-a transmis vineri o scrisoare președintelui Parlamentului European, David Sassoli, privind Pachetul Mobilitate I pe care legislativul european urmează să-l supună la vot săptămâna viitoare.

Gheorghe Falcă subliniază în documentul transmis către Sassoli punctele din cadrul Pachetului care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. 9 țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă.

“Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”, a completat el.

“Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afară Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, a conchis Gheorghe Falcă.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

U.E.

Băncile din Uniunea Europeană doresc să lanseze un sistem unificat de plăți ”cu adevărat european”: Este menit să întărească Europa, să o facă mai independentă şi robustă

Published

on

18 bănci din Germania, Franța și alte țări aflate în Zona Euro au anunțat joi că doresc să lanseze un sistem de plăți ”cu adevărat european”, care ar urma să devină funcțional până în 2022, pentru a digitaliza complet o regiune unde jumătate din toate plățile de retail încă se efectuează în numerar, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Banca Centrală Europeană a salutat decizia băncilor de la lansa un sistem european unificat de plăți până în 2022.

Autoritățile europene și șefii băncilor centrale căutau de multă vreme un competitor intern, care să concureze cu procesatorii americani de plăți Mastercard și Visa și, mai recent, cu giganții din domeniul tehnologiei, precum Alipay sau Google.

De altfel, BCE, a atras atenția anul trecut că dependența de jucătorii din afara Europei pentru două treimi din plățile care nu sunt efectuate în numerar prezintă riscul ca piața de plăți să nu poată sprijini piața unică a UE și euro.

”Sistemul este menit să întărească Europa, să o facă mai independentă şi robustă”, a declarat Thierry Laborde, adjunctul directorului operaţional de la banca franceză BNP Paribas, care este parte a proiectului.

”O vom face în mod colectiv, punându-ne la un loc resursele. În ceea ce priveşte sistemele de distribuţie, preţurile diferă de la o bancă la alta, dar infrastructura va fi pan-europeană”, a adăugat Laborde.

Inițiativa europeană de plăți va deveni un nou standard pentru mijloacele de plată, oferind un card pentru consumatorii și retailerii din Europa. Cardul va acoperi toate tipurile de tranzacții, inclusiv în magazine, online, retragerile de numerar.

Printre băncile incluse în proiect se află BBVA, BNP Paribas, Commerzbank, Deutsche Bank, Santander, ING, UniCredit şi Societe Generale.

Continue Reading

U.E.

Liderii locali și regionali din CoR solicită statelor membre să adopte rapid bugetul UE și planul de recuperare: Riscăm să nu răspundem la timp nevoilor cetățenilor 

Published

on

Liderii regionali și locali îndeamnă statele membre să adopte rapid bugetul UE și Planul de recuperare pentru a proteja cetățenii și pentru a îmbunătăți în același timp rezistența comunităților locale, se arată într-un comunicat remis Caleaeuropeana.ro.

Cu două săptămâni înainte de un summit european crucial, Comitetul European al Regiunilor – adunarea UE a autorităților regionale și locale – invită statele membre să ajungă la un acord în timp util și echitabil cu privire la cadrul financiar multianual (CFM) și la ”Planul UE pentru următoarea generație”.

Într-o rezoluție și o dezbatere cu comisarul european responsabil pentru buget și administrație, Johannes Hahn, regiunile și orașele au cerut ca unitatea să devină elementul comun pentru toate politicile UE și ca punerea în aplicare a programelor UE să se bazeze pe responsabilități și parteneriate comune.

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, a menționat că ”propunerile Comisiei pentru planurile de redresare și bugetul 2021-2027 includ cerințele cheie ale Comitetului nostru și arată impactul muncii noastre neobosite pentru a face vocea reprezentanților aleși la nivel local audiat la Bruxelles. Acestea oferă un răspuns clar populațiilor și euroscepticilor, demonstrând valoarea adăugată a UE în aceste momente dificile.”

”Trebuie să ne asigurăm că planul de recuperare este implementat eficient și că evite riscurile unui proces centralizat. Statele membre trebuie să fie implicate pe deplin pentru a direcționa investițiile acolo unde este cel mai mare nevoie. Parlamentul trebuie să acționeze rapid. Discuțiile sunt legitime, dar trebuie să evităm întârzierile care riscă să ne împiedice eforturile de a răspunde la timp la nevoile cetățenilor noștri “, a mai adăugat acesta.

“Bugetul pe termen lung și UE pentru următoarea generație sunt modalitatea europeană de a răspunde crizei și de a lua calea către redresare. Nu putem reuși decât dacă stăm împreună – statele membre de toate dimensiunile și din toate părțile Europei; regiuni și orașe, autorități, universități și afaceri. Suportul Comitetului Regiunilor pentru un acord în iulie este foarte important. Avem nevoie de un acord rapid pentru o recuperăre rapidă”, a declarat Johannes Hahn, comisarul responsabil pentru buget și administrație

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending