Connect with us

U.E.

Bate vântul schimbării în Europa. UE va valorifica energia eoliană pentru ”a se elibera de combustibilii fosili” din Rusia

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană va valorifica energia eoliană pentru ”a se elibera de combustibilii fosili” din Rusia și pentru a deveni ”neutră din punct de vedere climatic”, a fost anunțul lansat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul Summitului privind securitatea energetică de la Marea Baltică, ce a avut loc în Danemarca.

”Cred că reuniunea la nivel înalt a liderilor de la Marea Baltică arată că în Europa bate un vânt al schimbării. Vom struni puterea vântului pentru a ne elibera de combustibilii fosili din Rusia și pentru a deveni neutri din punct de vedere climatic. Iar energia eoliană Cu obiectivele stabilite astăzi, energia eoliană offshore din Marea Baltică va acoperi consumul de energie a aproximativ șase milioane de gospodării până în 2030. Aceasta este mai mult decât numărul de gospodării din Danemarca, Lituania, Letonia și Estonia la un loc. Acest lucru este uimitor. Și putem face mult mai mult. Acum avem nevoie de cooperare regională pentru a realiza întregul potențial al energiei eoliene offshore în Europa”, a subliniat von der Leyen în declarația sa.

De altfel, ”Comisia Europeană sprijină cu fermitate inițiativele de cooperare regională – cum ar fi aceasta”.

Astfel că, Ursula von der Leyen a anunțat că UE ”pune la dispoziție 5,6 miliarde de euro din NextGenerationEU pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore și terestre în Europa”.

”Încurajez statele membre să colaboreze în vederea utilizării acestor fonduri. Proiectele transfrontaliere sunt foarte importante. Dorim să acordăm prioritate proiectelor hibride, care leagă parcurile eoliene offshore de mai multe state membre. Deoarece proiectele hibride vor economisi spațiu, ele vor economisi bani – pot reduce până la 10% din costurile proiectelor. Și, într-adevăr, un exemplu excelent, dragă Kaja, este proiectul eolian offshore ELWIND. Și mă bucur foarte mult că astăzi am putut selecta ELWIND ca fiind un proiect transfrontalier important – PCI. Pentru că acest lucru îl face eligibil pentru finanțarea UE în cadrul mecanismului Conectarea Europei, ceea ce reprezintă o veste bună”, a mai spus oficialul european, făcând trimitere la proiectul realizat de Estonia și Letonia.

O altă dovadă a sprijinului oferit de Comisia Europeană pentru aceste proiecte o reprezintă ”accelerarea procesului de autorizare”, care durează ”între șase și nouă ani”.

”Știm că acesta este mult prea lung – durează mulți, mulți ani, între șase și nouă ani. În planul REPowerEU, există o propunere de accelerare a acestui proces de autorizare. Încurajez statele membre să aprobe propunerea și să o pună în aplicare. Atunci am putea garanta că procesul de autorizare durează mai puțin de un an”, a dat asigurări președinta instituției executive europene.

Aceasta a mai punctat că ”adevăratul generator de creștere a prețurilor la electricitate este gazul, gazul rusesc”, folosit de ”Putin drept armă”.

”Dacă vă uitați la prețul energiei electrice, 94% din prețul energiei electrice este compus din alte lucruri, în principal gaz, decât ETS. ETS reprezintă doar 6%. Sau dacă vă uitați la evoluția prețului: Comparativ cu anul trecut, ETS a crescut cu 58%, în principal pentru că se folosește mai mult cărbune, dar gazul a crescut cu 580% – de zece ori. Prin urmare, ar trebui să ne ocupăm cu adevărat de factorul care determină această creștere a prețului energiei electrice. Acesta este lucrul pe care trebuie să îl abordăm. Și cred că politica climatică este o politică de securitate, deoarece, dacă investim în surse regenerabile, acestea sunt produse acasă, sunt curate, sunt mai ieftine și ne fac independenți”, a explicat Ursula von der Leyen.

De altfel, președinta Comisiei Europene a făcut publică informația potrivit căreia instituția pe care o prezidează lucrează la o ”procedură de urgență și la reformarea structurală a pieței energiei electrice”.

”Creșterea vertiginoasă a prețurilor la electricitate scoate acum la iveală, din diferite motive, limitările actualei arhitecturi a pieței de electricitate. Piața a fost dezvoltată în circumstanțe complet diferite și pentru scopuri complet diferite (…) Avem nevoie de un nou model de piață a electricității care să funcționeze cu adevărat și să restabilească echilibrul”, a declarat von der Leyen în cadrul discursului susținut luni la Bled Strategic Forum din Slovenia.

Comisia Europeană a propus deja măsuri pentru a oferi un răspuns la situația dificilă și la perturbările cauzate pe piața mondială a energiei de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Aceasta a invitat statele membre să reducă în mod voluntar cererea de gaze naturale cu 15% în această iarnă, fapt care a primit deja undă verde din partea Consiliului Uniunii Europene, regulamentul intrând deja în vigoare.

Măsura este una excepțională, aplicându-se pe o perioadă limitată, de un an. Executivul european urmează să efectueze până în mai 2023 o reexaminare pentru a evalua dacă aplicarea acestei decizii va trebui prelungită.

Mai mult, instituția executivă europeană a prezentat opțiuni de atenuare a impactului prețurilor la energie prin achiziții comune de gaze și prin obligația, din partea statelor membre, de a stoca gaze naturale la un nivel minim de 80 % pentru iarna următoare și de 90 % pentru anii următori.

Măsurile sunt complementare cu planul REPowerEU, răspunsul prin care Uniunea Europeană urmărește să reducă rapid dependența de combustibilii fosili din Rusia și să accelereze tranziția verde.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat, joi, programul de politică pentru 2030 intitulat „Calea către deceniul digital”, care asigură faptul că UE își îndeplinește obiectivele pentru o transformare digitală în conformitate cu valorile UE.

Decizia urmărește să consolideze poziția de lider a UE în domeniul digital prin promovarea unor politici digitale incluzive și durabile, în serviciul cetățenilor și al întreprinderilor. În acest scop, aceasta stabilește obiectivele digitale concrete pe care UE și statele sale membre urmăresc să le atingă până la sfârșitul deceniului în patru domenii:

  • consolidarea competențelor digitale și a educației digitale
  • infrastructuri digitale securizate și sustenabile
  • transformarea digitală a întreprinderilor
  • digitalizarea serviciilor publice

În prezent, doar jumătate din populația adultă europeană are competențe digitale de bază, iar întreprinderile noastre suferă din cauza lipsei infrastructurii necesare. Acest program va asigura faptul că întreaga economie și societate se pot angaja pe calea unei transformări digitale bine orientate. Competențele digitale și infrastructura îmbunătățită sunt esențiale pentru prosperitatea, securitatea și reziliența societăților noastre”, a declarat Ivan Bartoš, viceprim-ministru ceh pentru digitalizare și ministrul dezvoltării regionale.

Programul de politică introduce o nouă formă de guvernanță bazată pe cooperarea dintre statele membre și Comisie, pentru a se asigura că Uniunea își atinge în comun obiectivele ambițioase, în ceea ce privește capacitățile și tehnologiile digitale, progrese pe care statele membre nu le-ar putea realiza pe cont propriu. În acest sens, conceptul de proiecte multinaționale care prevăd continuarea cooperării și a investițiilor comune pentru a contribui la atingerea obiectivelor este, de asemenea, dezvoltat în decizie. Acestea sunt proiecte la scară largă care pun în comun resursele UE, naționale și private pentru a realiza progrese pe care niciun stat membru nu le-ar putea realiza pe cont propriu.

Comisia va elabora, împreună cu statele membre, traiectorii la nivelul UE pentru fiecare dintre obiectivele digitale ale UE. Statele membre vor elabora proiecte de traiectorii naționale și de foi de parcurs strategice pentru a atinge aceste obiective până la revizuirea preconizată a acestora în 2026. Progresele vor fi monitorizate pe baza indicelui economiei și societății digitale (DESI) și vor fi evaluate în raportul anual al Comisiei privind stadiul evoluției deceniului digital.

Programul de politică va facilita investițiile în domenii precum calculul de înaltă performanță, infrastructura și serviciile comune de date, tehnologia blockchain, procesoarele de mică putere, dezvoltarea paneuropeană a coridoarelor 5G, parteneriatul de înaltă tehnologie pentru competențe digitale, infrastructura cuantică securizată și rețeaua de centre de securitate cibernetică, administrația publică digitală, instalațiile de testare și centrele de inovare digitală.

Decizia prevede, de asemenea, un mecanism eficient de cooperare între statele membre și Comisie în vederea realizării obiectivelor programului.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat joi “extrem de dezamăgită” de decizia din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne al UE ca România şi Bulgaria să nu fie admise încă în Spaţiul Schengen.

Sunt extrem de dezamăgită de amânarea aderării Bulgariei şi României la Schengen. Ambele ţări sunt pregătite şi meritau să intre. Din partea Parlamentului European, cer Consiliului UE să acţioneze şi să se asigure că este găsit un compromis. Numai atunci suntem uniţi cu adevărat“, a scris Metsola, membră a Partidului Popular European, pe contul său de Twitter.


Citiți și

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea


Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reacționat joi față de decizia Consiliului Justiție și Afaceri Interne de a bloca aderarea României la spațiul Schengen prin veto-ul exprimat de Austria în cazul țării noastre, avertizând că atitudinea Vienei “riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene”.

“Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români. România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene”, a spus Iohannis, într-o declarație remisă de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a subliniat că un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană.

Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic“, a spus președintele.

Iohannis a asigurat că România va continua să acționeze cu responsabilitate, hotărâre și bună credință în direcția consolidării securității interne a Uniunii Europene, așa cum a făcut-o și până acum.

Președintele a mulțumit tuturor statelor membre și Comisiei Europene care, recunoscând meritele României în securizarea frontierei externe a UE și în consolidarea proiectului european, au susținut aderarea țării noastre: “Sprijinul și solidaritatea exprimate azi au fost impresionante, reconfirmând aprecierea de care se bucură România în plan european”.

Dragi români, România nu se oprește aici! Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până nu îl vom atinge“, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Citiți și Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.9 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN15 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga15 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac16 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA17 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan19 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN20 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN23 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending