Uniunea Europeană și Elveția au semnat acordul privind participarea Elveției la programele Orizont Europa, Europa Digitală și Euratom pentru cercetare și formare (C&F).

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acordul plasează cercetătorii și organizațiile elvețiene pe picior de egalitate cu cei din statele membre ale UE: aceștia pot conduce consorții, pot primi finanțare directă din partea UE și pot accesa toți pilonii tematici și instrumentele programelor.

„Semnarea de astăzi (n.r. luni) deschide un nou capitol în relațiile dintre UE și Elveția, aprofundând parteneriatul nostru în domeniile cercetării, inovării, educației și transformării digitale. Prin aderarea la Orizont Europa și la programele-cheie ale UE, Elveția și UE investesc în competențe, tehnologie și știință, construind o Europă mai competitivă și mai conectată”, a subliniat Ekaterina Zaharieva, comisarul european pentru start-up-uri, cercetare și inovare.

Acordul deschide noi posibilități de punere în comun a talentelor, a infrastructurilor de cercetare și a capacităților industriale peste granițe, accelerând progresul în ceea ce privește soluțiile climatice, transformarea digitală, producția avansată, inovarea în domeniul sănătății și securitatea energetică. Acest pas consolidează poziția Europei ca centru global pentru dezvoltarea științifică și tehnologică cu impact ridicat.

Acordul a fost semnat la Berna de Ekaterina Zaharieva, comisarul european pentru start-up-uri, cercetare și inovare, și Guy Parmelin, consilier federal elvețian și șef al Departamentului Federal pentru Afaceri Economice, Educație și Cercetare, și intră în vigoare retroactiv de la 1 ianuarie 2025.

De asemenea, acordul stabilește că Elveția va deveni membru al întreprinderii comune europene Fusion for Energy (F4E) începând din 2026, ceea ce va permite cercetătorilor și industriei elvețiene să contribuie la ITER, cel mai important proiect internațional din domeniul energiei de fuziune.

Asocierea la Erasmus+ este prevăzută pentru 2027. În plus, odată cu intrarea în vigoare a Acordului privind sănătatea, Elveția va putea participa la programul EU4Health.

Comisia Europeană a început să înființeze un nou organism de informații sub președinția Ursulei von der Leyen, în încercarea de a îmbunătăți utilizarea informațiilor colectate de agențiile naționale de spionaj, a relatat marți Financial Times, potrivit Reuters.

Unitatea, care va fi înființată în cadrul secretariatului general al Comisiei, intenționează să angajeze funcționari din întreaga comunitate de informații a UE și să colecteze informații în scopuri comune, a raportat ziarul, citând patru persoane informate cu privire la aceste planuri.

„Serviciile naţionale de spionaj deţin vaste cunoştinţe, la fel ca şi Comisia. Cheia este găsirea unei modalităţi mai inteligente de a combina toate acestea pentru un impact maxim şi reciprocitate. În lumea informaţiilor, partajarea duce la partajare”, a spus o sursă din interiorul Comisiei Europene.

Deşi planul nu a fost comunicat oficial tuturor celor 27 de state membre, acesta prevede misiuni temporare din partea agenţiilor naţionale. 

Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat pentru Financial Times că instituţia „explorează modalităţi de a-şi îmbunătăţi funcţiile de securitate şi informaţii”, inclusiv „o potenţială celulă dedicată în cadrul secretariatului general”.

Această idee a fost formulată într-un raport întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, și prezentat în luna octombrie a anului trecut la Bruxelles. Raportul vizează o revizuire cuprinzătoare a nivelului de pregătire al societății europene și este intitulat “Safer Together, Strengthening Europe’s Civil and Military Preparedness and Readiness“. Acesta acoperă atât apărarea armată convențională, cât și pregătirea pentru amenințările cibernetice și hibride, precum și, de exemplu, schimbările climatice. 

Fostul președinte finlandez este de părere în raportul menționat că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent, printr-un schimb sporit de informații.

În raportul său, Niinistö a cerut UE să dezvolte un “serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de “o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.

Este nevoie de mai multe eforturi pentru “consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat el, anul trecut, după prezentarea planului alături de Ursula von der Leyen.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă reiterează importanța menținerii și consolidării Pilonului II pentru agricultură, esențial pentru sprijinirea tinerilor fermieri, a micilor afaceri din mediul rural, modernizarea satelor.

Comisia Europeană a propus modificări importante pentru viitorul buget al Uniunii Europene — o alocare suplimentară pentru zonele rurale, o implicare mai profundă a autorităților locale și un rol întărit al Parlamentului European în procesul decizional.

Citiți și: Ursula von der Leyen, discuții „constructive” cu Roberta Metsola și Mette Frederiksen privind viitorul buget al UE: „Avem o înțelegere solidă a propunerilor și o direcție clară de urmat”

„În calitate de europarlamentar, am spus de nenumărate ori că fondurile de coeziune și cele pentru agricultură trebuie să rămână pilonii centrali ai dezvoltării României. Ele nu pot fi comasate și nici diminuate, pentru că reprezintă garanția investițiilor în comunitățile noastre, în drumuri, apă-canal, școli, spitale și locuri de muncă. Totodată, este esențial ca Pilonul II pentru agricultură – dedicat dezvoltării rurale – să fie menținut și consolidat. Fără acest pilon, nu putem sprijini tinerii fermieri, modernizarea satelor, infrastructura locală sau micile afaceri din mediul rural. România are nevoie de sate vii, prospere, conectate la economia europeană”, a evidențiat Falcă într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

Din calitatea de fost primar al orașului Arad, Gheorghe Falcă a reliefat impactul pe care îl au fondurile europene asupra bunăstării comunităților locale.

„Ca fost primar, știu ce a însemnat pentru administrațiile locale fiecare euro obținut din fondurile europene. Știu câtă muncă, câtă responsabilitate și câtă speranță se ascunde în spatele fiecărui proiect finalizat — și cât de mult pot schimba aceste investiții viața oamenilor”, a amintit eurodeputatul.

În calitate de raportor pentru avizul Comisiei pentru Transport și Turism, Gheorghe Falcă a obținut o creștere de 49% a bugetului – iar pentru mobilitatea militară, o creștere de zece ori față de perioada anterioară”.

„Sunt cifre care confirmă munca noastră, dar și încrederea pe care Europa o are în capacitatea noastră de a construi infrastructură modernă, sigură și conectată. Aceste rezultate nu sunt doar statistici. Sunt expresia unei împliniri profesionale și a unei misiuni îndeplinite: aceea de a reprezenta România cu seriozitate, competență și demnitate. Europa nu este departe — Europa se construiește aici, prin fiecare proiect, prin fiecare decizie luată cu gândul la oameni”, a adăugat europarlamentarul.

Miercuri, în plenul Parlamentului European, eurodeputații vor dezbate viitorul buget al UE.

„Este o dezbatere care privește direct viitorul fiecărei localități din România”, a conchis Gheorghe Falcă.