Connect with us

GENERAL

Beneficiile liberei circulatii in UE – intr-un singur an, 1.25 miliarde de calatorii turistice, PIB-ul UE a crescut cu 10 miliarde de euro

Published

on

Libera circulație a persoanelor între statele membre UE reprezintă unul dintre cele mai tangibile succese din ultimii 60 de ani de integrare europeană, aducând beneficii importante cetățenilor UE, statelor membre și economiei europene în ansamblul său. Potrivit Comisiei Europene, europenii profită în fiecare zi de dreptul lor la libera circulație: întreprind, ca turiști, aproximativ 1,25 miliarde de călătorii în scop turistic pe teritoriul UE în fiecare an. Impactul liberei circulatii este evident si sub aspect economic. În perioada 2004-2007, creșterea mobilității forței de muncă sub influența noilor țări care au aderat la UE a determinat o creștere a Produsului Intern Brut al UE cu aproximativ 40 de miliarde de euro.

Un sondaj recent a arătat că, pentru 48% dintre cetățenii europeni, dreptul la liberă circulație și ședere în Uniunea Europeană este cel mai important drept pe care îl au (a se vedeacomunicatul de presă nr. 14/2011).

Principalele problemele legate de transpunerea și punerea în aplicare incompletă sau incorectă se referă la trei aspecte principale:

* intrarea și șederea membrilor de familie, inclusiv a partenerilor;

* eliberarea vizelor și a permiselor de ședere pentru membrii de familie ai resortisanților țărilor terțe; și

* garanțiile împotriva expulzărilor.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, recent, intr-un interviu la RFI ca spera ca Romania sa obtina un consens la Consiliul JAI din 22 septembrie, pentru aderarea “in doi pasi” la Spatiul Schengen.

Comisia Europeană este puternic angajată în aplicarea eficace a normelor UE în materie de liberă circulație în toate statele membre. Acesta este motivul pentru care Comisia adoptă o poziție fermă în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de transpunerea în legislaţia naţională, de către statele membre, a Directivei UE din 2004 privind libera circulație a persoanelor (2004/38/CE), astfel încât cetățenii europeni să beneficieze pe deplin de drepturile lor. Unele evenimentele care au avut loc anul trecut au scos la lumină probleme importante legate de respectarea garanțiilor procedurale și de fond prevăzute de Directiva UE privind libera circulație a persoanelor (a se vedea MEMO/10/384SPEECH/10/428IP/10/1207;MEMO/10/502). Prin urmare, Comisia a luat măsuri pentru a se asigura că toate cele 27 de state membre respectă pe deplin drepturile la liberă circulație ale cetățenilor UE.

La un an de la adoptarea acestor măsuri, datorită presiunii politice constante, Comisia a obținut rezultate concrete: 16 state membre fie au oferit un răspuns la toate preocupările exprimate de Comisie, fie au elaborat modificări legislative pentru a garanta respectarea deplină a dispozițiilor directivei. Pentru restul statelor membre, Comisia a inițiat sau are în vedere inițierea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul tratatelor UE.

Dreptul la libera circulație este unul dintre drepturile cele mai apreciate de către cetățenii UE”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „Doresc să mă asigur că toți cetățenii UE se pot bucura efectiv de acest drept. Evenimentele care au avut loc vara trecută au reprezentat un semnal de alarmă pentru Europa. Comisia nu va ezita să ia poziție în cazul în care statele membre nu aplică în mod corect acest drept fundamental, în special în ce priveşte garanțiile procedurale care protejează cetățenii UE de o decizie de expulzare arbitrară sau disproporționată. Mă declar mulțumită că majoritatea statelor membre au transpus integral normele UE în materie de liberă circulație. Sper ca şi celelalte țări să facă același lucru cât mai repede. Comisia Europeană va rămâne foarte vigilentă până ce toate statele membre vor răspunde pe deplin preocupărilor exprimate de Comisie în domeniul legislaţiei”.
Din vara anului 2010, au fost identificate de către Comisie, și discutate în cadrul reuniunilor bilaterale cu statele membre, 786 de probleme. Comisia a precizat că, în cazul în care acestea nu sunt soluționate, va fi inevitabilă demararea procedurilor de constatare a încălcării legislaţiei UE. Prin urmare, 711 probleme (aproximativ 90%) au fost soluționate prin dialog și/sau prin prezentarea de proiecte de modificări legislative de către statele membre. Numai 75 de probleme rămân nesoluționate și fac, la ora actuală, obiectul procedurii de constatare a încălcării legislaţiei UE. În cazul Franței, guvernul a adoptat la 16 iunie modificările legislative impuse de către Comisie pentru a asigura conformitatea cu Directiva privind libera circulație a persoanelor, inclusiv garanțiile care protejează cetățenii UE împotriva expulzărilor arbitrare sau a tratamentului discriminatoriu. Comisia continuă să colaboreze cu restul țărilor, pentru a soluționa problemele cărora nu li s-a găsit încă o rezolvare, cum ar fi intrarea și șederea membrilor de familie, permisele de ședere pentru resortisanții țărilor terțe, precum și garanțiile împotriva expulzărilor.

În perioade dificile din punct de vedere economic, unele state membre pot fi tentate să ia măsuri discriminatorii care îi afectează pe cetățenii UE sau pe membrii familiilor acestora. Directiva UE privind libera circulație a persoanelor oferă însă suficiente garanții pentru a se asigura că exercitarea de către cetățeni a dreptului lor la liberă circulație nu reprezintă o povară disproporționată pentru bugetul unui stat membru. Astfel, acțiunile naționale unilaterale în acest domeniu nu își au locul.

Comisia este hotărâtă să înlăture ultimele obstacole cu care se confruntă cetățenii UE în exercitarea drepturilor lor, astfel cum se prevede în primulRaport UE privind cetățenia publicat în octombrie 2010. Întreprinderile și cetățenii au obținut avantaje importante pe măsură ce UE a înlăturat rând pe rând obstacolele interne din calea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor. În perioada 2004-2007, creșterea mobilității forței de muncă sub influența noilor țări care au aderat la UE a determinat o creștere a Produsului Intern Brut al UE cu aproximativ 40 de miliarde de euro. UE trebuie să construiască mai departe având la bază aceste realizări, astfel încât toată lumea – de la turiști și studenți la lucrători și proprietari de întreprinderi mici – să poată beneficia cu adevărat de un spațiu european de libertate, securitate și justiție.

Context

La 25 august 2010, vicepreședintele Reding a afirmat, referindu-se la situația drepturilor la liberă circulație ale cetățenilor UE: „Este evident că persoanele care încalcă legea trebuie să suporte consecințele. Și este, totodată, clar că nimeni nu ar trebui să fie expulzat doar pentru că este de etnie romă.” (a se vedea MEMO/10/384).

Situația transpunerii în legislaţia naţională a Directivei UE privind libera circulație

Până la sfârșitul anului 2010, Portugalia și Finlanda au răspuns preocupărilor Comisiei fie în cadrul unui dialog bilateral, furnizând un număr suficient de clarificări cu privire la problemele semnalate, fie prin intermediul adoptării de legi care asigură conformitatea cu dispozițiile directivei. 14 state membre (BulgariaDanemarcaEstoniaFranțaGreciaUngariaItaliaIrlandaLetoniaLuxemburgOlandaRomâniaSlovacia și Slovenia) au prezentat între timp proiecte de modificări legislative, inclusiv calendare precise pentru adoptarea și intrarea în vigoare rapidă a acestora, pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind libera circulație. Comisia examinează în prezent aceste documente, dar și detaliile măsurilor pe careDanemarca și Olanda le-au prevăzut sau le-au adoptat recent pentru a asigura conformitatea deplină cu legislația UE. În ceea ce privește problemele rămase nerezolvate cu celelalte state membre, în perioada martie – iunie 2011, au fost demarate proceduri de constatare a încălcării legislaţiei UE împotriva AustrieiCipruluiRepublicii CeheGermanieiMalteiLituanieiSpanieiSuedieiPoloniei și Marii Britanii. Situația liberei circulații în Belgiaeste, în prezent, analizată de către Comisie.

Principalele problemele legate de transpunerea și punerea în aplicare incompletă sau incorectă se referă la trei aspecte principale:

* intrarea și șederea membrilor de familie, inclusiv a partenerilor;

* eliberarea vizelor și a permiselor de ședere pentru membrii de familie ai resortisanților țărilor terțe; și

* garanțiile împotriva expulzărilor.

Etapele următoare

Comisia va urmări îndeaproape modul în care statele membre care au anunțat că vor adopta proiecte legislative își onorează angajamentele. În cursul anului 2012, Comisia va evalua transpunerea și punerea în aplicare a dispozițiilor directivei în toate statele membre, obținând astfel informații pentru redactarea, în 2013, a unui raport cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind libera circulație, care va fi transmis Parlamentului European și Consiliului.

Situația actuală a integrării romilor

La data de 5 aprilie 2011, Comisia a propus un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (IP/11/400MEMO/11/216). Acest cadru va contribui la orientarea politicilor naționale privind romii și la mobilizarea fondurilor disponibile la nivelul UE pentru sprijinirea eforturilor de integrare. Cadrul se axează pe patru domenii prioritare: accesul la educație, locuri de muncă, sănătate și locuințe. Statele membre ar trebui să stabilească obiective naționale specifice de integrare a romilor, care să reflecte dimensiunea populației lor rome și situația actuală a politicilor lor de integrare. Pentru a susține eforturile naționale, sunt disponibile fonduri UE și un cadru juridic solid de combatere a discriminării. Cu ocazia adoptării cadrului UE, vicepreședintele Reding a declarat: „Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este ca statele membre să contribuie la garantarea faptului că toți copiii romi termină cel puțin școala primară.

În ultimul an, Comisia a continuat să lucreze în strânsă colaborare cu statele membre pentru a facilita folosirea fondurilor structurale, în special a Fondului Social European (FSE), pentru sprijinirea incluziunii romilor. În Ungaria, Bulgaria, Slovacia și România au fost organizate seminarii bilaterale care au permis schimbul de expertiză şi bune practici în ceea ce privește proiecte FSE de succes.

La data de 24 iunie 2011, Consiliul European a adoptat cadrul UE propuse de Comisia Europeană pentru strategiile naționale de integrare a romilor (IP/11/789). Toate cele 27 de guverne naționale trebuie să prezinte Comisiei, până la sfârșitul anului 2011, strategiile lor naționale de integrare a romilor. Comisia, cu sprijinul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, va evalua aceste planuri și va prezenta un raport în acest sens în primăvara anului viitor.

În vara acestui an, proiectul „Colorful but colorblind” – cofinanțat de Uniunea Europeană și menit să combată prin creaţii cinematografice stereotipurile referitoare la romi – a primit un prestigios premiu din partea Societății Jurnaliștilor Profesioniști din SUA (a se vedea IP/11/978).

Persoane de contact:

Matthew Newman (+32 2 296 24 06)

Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)

Pagini Utile

  • Sala de presă a Direcției Generale pentru Justiție:

http://ec.europa.eu/justice/news/intro/news_intro_en.htm

  • Pagina de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar UE pentru justiție:

http://ec.europa.eu/reding

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită părțile interesate să reflecteze și să contribuie la tranziția ecosistemului de mobilitate, care acoperă aprovizionarea cu automobile, transportul pe apă și transportul feroviar.

Astfel, Comisia solicită întreprinderilor din întregul sector, autorităților publice, partenerilor sociali, organizațiilor de cercetare și tuturor părților interesate să își exprime opiniile cu privire la modul în care ecosistemul mobilității poate realiza tranziția ecologică și digitală, sporindu-și în același timp reziliența, informează un comunicat remis CaleaEuropeamă.ro

Toți sunt invitați să contribuie la o mai bună definire a costurilor, nevoilor și condițiilor care vor însoți transformarea ecosistemului de mobilitate industrială. Prin acest proces, în cursul anului 2022 va fi finalizat un plan convenit de comun acord, cunoscut sub numele de „calea spre tranziție”.

„Mobilitatea și transportul sunt esențiale pentru cetățenii europeni, pentru economia noastră și pentru ocuparea forței de muncă. Însă acest ecosistem industrial este, de asemenea, supus unor transformări semnificative. Astăzi, lansăm un dialog cu toate părțile interesate din ecosistem pentru a colabora și a propune o cale de a face mai ecologice industriile de aprovizionare din sectorul automobilelor, al transportului pe apă și feroviar, de a le sprijini în adoptarea digitalizării și de a consolida reziliența lanțurilor lor valorice”, a transmis comisarul Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

Mai mult, Comisia Europeană a propus dezvoltarea căilor de tranziție în diferite ecosisteme în cadrul actualizării strategiei industriale din mai 2021, ca parte a eforturilor de accelerare a transformării ecologice și digitale a industriei europene.

Actualizarea a fost însoțită de primul raport anual privind piața unică, care oferă o analiză a provocărilor cu care se confruntă diferite sectoare industriale și servește drept punct de plecare pentru o analiză și o pregătire ulterioară a căilor de tranziție, cu scopul de a dezvolta căi de tranziție pentru toate ecosistemele relevante.

Ecosistemul de mobilitate urmează acum activitatea deja lansată pentru ecosistemele turismului, industriilor mari consumatoare de energie, construcțiilor, proximității și economiei sociale. Consultarea privind calea de tranziție pentru ecosistemul de mobilitate va dura până la 31 martie 2022.

Continue Reading

GENERAL

UE ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas

Published

on

© European Union 2021

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a manifestat îngrijorările cu privire la o ”integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt din ce în ce mai îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Ucraina şi se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”, a explicat Borrell în cursul unei audieri de către Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care consideră că această comasare de ”forțe ruse la frontieră este legată de integrarea” Donbasului.

Uniunea Europeană lucrează la ”cel puțin șapte scenarii diferite”, dar nu crede că ”vom trece imediat la cel mai rău scenariu, deși există mai multe în care situația ar putea fi suficient de periculoasă pentru a necesita o stare permanentă de alertă”.

”Un atac masiv în Ucraina nu este scenariul cel mai probabil, dar există și alte modalități de a ataca, precum atacurile cibernetice”, a completat Borrell, făcând trimitere la incidentul de săptămâna trecută, când mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost afectate, gest condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Subiectul s-a aflat pe masa discuțiilor dintre Annalena Baerbock și Dmitro Kuleba, cu prilejul primei vizite a noului ministru german de externe la Kiev, ce i-a oferit acesteia oportunitatea de a reitera angajamentul față de securitatea Ucrainei și a Europei, dând asigurări că Rusia va avea de suferit ”un preț uriaș” dacă alege calea escaladării

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic

Atacul cibernetic a avut loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Statele Unite au semnalat că dețin informații potrivit cărora Rusia ”pregătește terenul pentru opțiunea fabricării unui pretext pentru invazie în estul Ucrainei”, informează France24.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile, amintește John Dunlop în lucrarea ”The Moscow Bombings of September 1999: Examinations of Russian Terrorist Attacks at the Onset of Vladimir Putin’s Rule”. 

De altfel, Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, generând temeri, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Soluționarea politică a conflictului din regiunea Donbasului, șfâșiată de un război izbucnit acum șapte ani între Kiev și separatiștii pro-ruși ce a făcut peste 10.000 de victime și a rănit mai bine de 24.000 de persoane, pare că se află în impas, conform Council on Foreign Relations

Din februarie 2015, Franța, Germania, Rusia și Ucraina au încercat să medieze o încetare a violențelor prin intermediul acordurilor de la Minsk. Acordul include prevederi privind încetarea focului, retragerea armamentului greu și controlul deplin al guvernului ucrainean în întreaga zonă de conflict. Cu toate acestea, eforturile de a ajunge la o înțelegere diplomatică și la o rezoluție satisfăcătoare nu au avut succes.

Reluarea dialogului în cadrul formatului Normandia din care fac parte cele patru țări mai sus amintite va reprezenta una dintre temele discutate de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu omologul rus, Serghei Lavrov, în cadrul primei sale vizite la Moscova. 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIE Digital: Comisia Europeană lansează primele cereri de propuneri în valoare de 258 milioane euro pentru a îmbunătăți infrastructura de conectivitate digitală a UE

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat miercuri primele cereri de propuneri în cadrul componentei digitale a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital). Cu un buget planificat de 258 de milioane euro, cererile de propuneri vizează îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală, în special a rețelelor Gigabit și 5G, în întreaga Uniune, contribuind la transformarea digitală a Europei.

Comisia va cofinanța acțiuni care vizează dotarea cu conectivitate 5G a principalelor rute de transport din Europa și a furnizorilor de servicii-cheie din comunitățile locale, precum și acțiuni de implementare sau modernizare a rețelelor bazate pe tehnologii avansate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Propunerile se vor axa, de asemenea, pe infrastructura de conectare a serviciilor cloud federative, pe infrastructurile de bază pentru porțile digitale globale, cum ar fi cablurile submarine, precum și pe acțiunile pregătitoare pentru crearea de platforme digitale operaționale pentru infrastructurile de transport și cele energetice din întreaga UE.

Citiți și: La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

În decembrie, Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care definește domeniul de aplicare și obiectivele acțiunilor sprijinite de UE care sunt necesare pentru îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei în 3 ani. Aceste acțiuni vor primi o finanțare de peste 1 miliard de euro (2021-2023).

Propunerile MIE Digital sunt deschise în principal entităților, inclusiv întreprinderilor, stabilite în statele membre. Solicitanții interesați pot afla mai multe despre cerere, evaluare și procesul de atribuire în cadrul zilei de informare online care va avea loc la 19 ianuarie.


Cu un buget planificat de până la 2 miliarde EUR până în 2027, Mecanismul pentru interconectarea Europei – Sectorul digital va sprijini transformarea digitală și obiectivele deceniului digital al Europei pentru conectivitatea fixă și mobilă. Acesta face parte din programul Mecanismul pentru interconectarea Europei, care sprijină investițiile în rețelele transeuropene digitale, de transport și energie, în valoare de 33,7 miliarde EUR în perioada 2021-2027.

Prima generație a Mecanismului pentru interconectarea Europei 2014-2020 a îmbunătățit infrastructurile care conectează statele membre și a adus Wi-Fi gratuit comunităților locale prin intermediul programului WiFi4EU. Mecanismul a sprijinit, de asemenea, dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale și semirurale din întreaga Europă prin intermediul Fondului pentru bandă largă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEBF).

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

Dragoș Pîslaru5 hours ago

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

SUA6 hours ago

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

CONSILIUL UE6 hours ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE6 hours ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO8 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO8 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending