Connect with us

COMUNICATE DE PRESĂ

Bilanțul celei de-a doua ediții a Forumului Diversității Culturale

Published

on

Duminică, 5 noiembrie, cea de-a doua ediţie a Forumului Diversităţii Culturale a ajuns la final. Timp de 3 zile, evenimentul a reunit la ARCUB Gabroveni peste 300 de participanți: delegați ai instituțiilor publice, experţi în antropologie, sociologie, psihologie, istorie, muzeistică, patrimoniu cultural, arte frumoase şi design, elevi, studenţi, profesori, artişti, reprezentanţi ai minorităţilor din România, alături de publicul larg.

Forumul a adus pe masa de discuție trei subiecte cheie, care au stat la baza întregului eveniment: contribuția minorităților istorice la dezvoltarea socio-culturală a României, valurile de imigrație din ultimii peste 25 de ani și bunele practici dezvoltate prin conviețuirea interetnică din România care pot fi folosite pentru o integrare eficientă a migranților și refugiaților.

Tematica evenimentului a avut o abordare multidisciplinară, adaptată pentru fiecare categorie de public prin: conferințe, dezbateri, ateliere de lucru, întâlniri și discuții, tururi ale orașului și momente artistice.

Conferințe și dezbateri

Conferințele și dezbaterile au adus laolaltă specialiști din diferite sectoare: Bianca-Maria Bălșan, manager cultural și președintele Asociației MAIE, Maia Morgenstern, actriță (Teatrul de Stat Evreiesc), Mihaela Drăgan, actriță și fondator al companiei de teatru Giuvlipen, Christiane Cosmatu, Subsecretar de Stat (DRI), Virgil Ștefan Nițulescu, Director de Cabinet (Ministerul Culturii), Bogdan Preda, Consilier Integrare (CNRR), Eliza Drob, co-fondator al Asociației ActivRandom, psihologul Monica Doroftei.

Calea Europeană a transmis live festivitatea de deschidere și prima sesiune plenară:

În a doua zi de Forum au participat: Cosmin Năsui, curator (Post Modernism Museum), Oana Marinache, președinte (Asociația Istoria Artei), Ștefania Dinu, director adjunct (Muzeul Național Cotroceni), Aurelia Tudor,cercetător științific (Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti) și Cătălin Manea, șef secție Istorie și Documentare (Muzeul Național Cotroceni).

Cele trei subiecte de discuție propuse în sesiunile plenare: Identitate și diversitate într-o societate interculturală, Cât de pregătiți suntem ca societate pentru integrarea migranților și refugiaților? și Contribuția diferitelor culturi la patrimoniul cultural românesc, au generat între participanți discuții ample care stau ca mărturie pentru interesul crescut și nevoia de a readuce pe agenda publică aceste teme esențiale pentru societatea contemporană.

Ateliere

Atelierele de lucru au fost proiectate în jurul diversității culturale conform specificului fiecărei categorii de public vizat. Sâmbătă, în a doua zi de Forum, la atelierul de desen Dialog intercultural prin artă, artistul grafic Corina Drăgan a îndrumat 12 copii cu vârste între 7 și 12 ani în a surprinde, prin desen și pictură, caracteristicile estetice ale diferitelor culturi etnice. Au rezultat 10 opere de artă colaborativă, prin care cei mici au dat dovadă de o excelentă muncă în echipă.

Tot sâmbătă, la atelierul Peisajele alimentare ale diversității, Monica Stroe a stat de vorbă cu participanții despre formele gastronomice care au rezultat din contactul diferitelor tradiții alimentare regăsite în București și le-a dezvăluit metodele de identificare a hranei din sfera patrimoniului local. Discuțiile au stârnit apetitul participanților pentru studiul aprofundat a antropologiei gastronomice locale.

În aceeași zi, Cătălina Murariu a discutat cu peste 12 profesori pe tema instrumentelor care facilitează explorarea diversității împreună cu liceenii, în atelierul Metode de educație nonformală pentru și despre diversitatea culturală din București. Pornind de la materialele de educație nonformală create în cadrul altor doua proiecte demarate de Asociația MAIE (Imaginile Bucureștiului.Ateliere Creative pentru diversitate și Noile minorități din București) și prezentate în timpul atelierului, fiecare profesor a gândit un plan de acțiune în ceea ce privește dezvoltarea activităților de cunoaștere a diversității culturale în rândul elevilor.

Duminică, Andrei Carcea a susținut un atelier de design thinking, unde participanții au aflat cum, printr-un spirit proactiv și prin muncă în echipă, pot dezvolta o întreagă strategie de utilizare a diversității în folosul dezvoltării comunităților. Participanții la atelier au schițat o strategie de reabilitate a spațiilor urbane dezafectate, pentru care noua menire poate fi găzduirea întâlnirilor de lucru între diferite părți interesate de creșterea conștientizării publicului asupra diversității culturale. Participanții și-au propus să continue pregătirea strategiei concepută în timpul întâlnirii și să o recomande pentru implementare instituțiilor publice abilitate.

Vernisaj Imaginile Bucureștiului

Diversitatea culturală a fost prezentată, din punct de vedere artistic și vizual, vineri, 3 noiembrie, prin vernisajul expoziției Imaginile Bucureștiului, un proiect pornit de Asociația MAIE și dezvoltat de elevii Colegiului Tehnic de Poștă și Telecomunicații Gh. Airinei sub îndrumarea fotografului Adi Bulboacă.

Cei peste 60 de participanții la vernisaj au descoperit cum, în cadrul proiectului, elevii au surprins fotografic interferențele dintre culturi prin imaginile realizate în patru spații: Templul Coral, Biserica Armenească, Biserica Luterană și Centrul Islamic Islamul Azi. Imaginile au fost prezentate în cadrul Forumului Diversității Culturale alături de filmul making of, care dezvăluie pașii elevilor în interacțiunea cu diferitele unghiuri ale diversității culturale a Bucureștiului.

Biblioteca Vie a Diversității

Sâmbătă a avut loc Biblioteca Vie a Diversității, un experiment social, inițiat de Asociația MAIE, în care peste 50 de vizitatori au fost invitați ca, în loc de cărți, să „împrumute” și să „citească” poveștile a 11 reprezentanți ai minorităților naționale și ai noilor grupuri etnice din România, ale căror narațiuni au la bază pe cultura și tradițiile moștenite.

„Cititorii” au avut la dispoziție catalogul de prezentare a bibliotecii, au primit permise de cititor și au avut grijă să returneze cărțile la timp. La plecare, fiecare vizitator a primit câte un semn de carte ca amintire a Bibliotecii Vii și a „cărților citite”. Experimentul și-a îndeplinit misiunea de a-i sprijini pe vizitatori să depășească teama și reținerea față de necunoscut, stereotipurile sociale și lipsa de toleranță. Întâlnirile de lectură, dintre care unele s-au întins pe mai multe ore, au avut în loc de concluzie schimburi de adrese de e-mail și numere de telefon.

Concert Aida și noi

Concertul Aida și noi a reunit sâmbătă seara, la finalul celei de-a doua zi de Forum, peste 60 de spectatori în fața unui show care a ilustrat diversitatea culturală muzicală printr-o fuziune armonioasă de sunete rock, gypsy, jazz, balkan, tango, urban folk și o doză bună de umor.

Aida și noi au stat ca simbol pentru diversitatea culturală și prin componența trupei, formată din membri sosiți în România din diferite colțuri ale lumii: Aida din Sarajevo, Mihai din Berlin, Dan și Bogdan din București, Ati din Santiago de Chile.

Tururi de redescoperire a orașului

Sâmbătă și duminică, Andrei Mărgulescu,Vali Negoi și Janina Ilie au purtat peste 40 de participanți ai Forumului Diversității Culturale în trei tururi de redescoperire a Bucureștiului prin prisma diversității arhitecturale.

„Turiștii” au vizitat zona Giulești Sârbi, Muzeul Culturii Romilor, Cartierul Evreiesc diferite lăcașuri de cult: Templul Coral, Biserica Anglicană, Biserica Grecească și Biserica Italiană. La finalul tururilor concluzia, așa cum o enunță Andrei Mărgulescu, este că „Orașul are suflet grec, armean, italian, român […] ortodox, catolic, anglican, evanghelic!”.

Forumul Diversității Culturale, ediția III

„Trăim într-o societate interculturală care dă naștere celor mai variate și originale forme de expresie a interacțiunii culturale, fie că vorbim despre arhitectura care stă ca mărturie a conviețuirii de secole, sau despre reunirea artiștilor care provin din culturi diferite și crează împreună noi forme de expresie… Ne propunem ca, în fiecare an, cu prilejul Forumului Diversității Culturale să ne aducem aminte de frumusețea mozaicului cultural care ne definește. Bianca Maria Bălșan – președinte, Asociație MAIE

Detalii despre Forumul Diversității Culturale aici: http://maieuropean.ro/forumul-diversitatii-culturale/ și https://www.facebook.com/MAIEuropean/

 

 

.

COMUNICATE DE PRESĂ

Infografic Monitorul Social: Media abandonului școlar timpuriu în România, cu 6% mai mare decât media europeană și departe de obiectivele asumate prin Strategia Europa 2020

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou infografic părăsirea timpurie a școlii și rețeaua școlară deficitară, în care avertizează că una dintre cele mai mari probleme cu care se confrută România este părăsirea timpurie a școlii, adică numărul mare al persoanelor care nu își continuă studiile după finalizarea ciclului gimanzial inferior (cel mult clasa a VIII-a).

Media României (16,4%) este mult peste cea europeană (10,6%) și departe de ținta pe care ne-am asumat-o la începutul deceniului trecut, prin Agenda Europa 2020 – 11,3%.

“Când ne uităm însă la date în funcție de mediu de rezidență, observăm cât de inegal este sistemul de învățământ românesc: în vreme ce persoanele din orașele mari au o rată a parăsirii școlii de două ori mai mică decât media europeană (4,2% vs. 9,8%), persoanele din mediul rural au o rată de peste două ori mai mare decât media europeană (25,4% vs. 11%) și de șase ori mai mare decât cea a persoanelor din mediul urban (25,4% vs. 4,2%)”, informează FES România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

© Infografic Monitorul Social

De ce renunță la școală după finalizarea celor opt clase atât de multe persoane din mediul rural, spre deosebire de cei din mediul urban? O parte din explicație este lipsa infrastructurii școlare: în rural nu există suficiente licee, astfel că cei care vor să continue să învețe după ce finalizează clasa a VIII-a trebuie să facă un efort suplimentar să meargă la un liceu din cel mai apropiat oraș.

Infrastructura școlară din mediul rural nu a mai fost dezvoltată de pe vremea când învățământul obligatoriu se limita la opt clase. Numărul elevilor care învață în mediul rural nu este cu mult diferit față de cel al celor care învață la oraș: anul acesta, din cei 172.531 de elevi înscriși la Evaluarea Națională (examen susținut la finalul clasei a VIII-a), 59% proveneau din mediul urban, iar 41% din mediul rural, diferența numerică fiind de aproape 32 mii de elevi.

Dacă ne uităm însă la infrastructura școlară, în mediul rural sunt de cinci ori mai puține licee decât în mediul urban (262 vs. 1297). Astfel, fără un transport public accesibil asigurat pentru toți elevii, costul poate deveni prea mare, în special pentru familiile din comunitățile marginalizate, ceea ce poate împinge foarte mulți elevi din mediul rural să abandoneze școala.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Peste 200 de organizații europene, dintre care 46 din România, scrisoare deschisă către liderii europeni și naționali: Nu tăiați fondurile europene pentru societatea civilă

Published

on

© European Union, 2018

Peste 200 de organizații europene, dintre care 46 din România, au înaintat în aceste zile liderilor europeni și naționali un mesaj de profundă îngrijorare despre cum rolul societății civile nu este reflectat în bugetul planificat pentru Uniunea Europeană 2021-2027. Din România, mesajul a ajuns la Președinție, Guvern, precum și la toți reprezentanții noștri din Parlamentul European, informează în comunicat al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile remis CaleaEuropeană.ro.

Scrisoarea apreciază cum deseori societatea civilă este lăudată drept un partener important al UE. Cu toate acestea, programul Rights and Values, așteptat ca un instrument flexibil care să permită organizațiilor din statele membre să continue să acționeze viguros pentru apărarea drepturilor fundamentale în fața abuzurilor de orice fel, a fost redus, conform documentului CE 2020/442. Scăderea propusă de Comisia Europeană este de peste 20% față de valoarea propusă tot de CE în 2018, și aceea oricum cu mult mai mică decât valoarea solicitată de Parlamentul European, și de societatea civilă din întreaga Europă.

Scrisoarea disponibilă AICI este inițiată de European Civic Forum, cu ajutorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile și a altor organizații naționale.

Anticipând următoarea ședință a Consiliului European programată pentru 19 iunie, le solicităm astfel autorităților susținerea activă pentru a rectifica ceea ce pare a fi o greșeală politică semnificativă, cu potențial de a afecta milioane de cetățeni europeni, precum și creșterea bugetului programului Rights and Values la nivelul solicitat prin votul Parlamentului European, acela de 1.83 miliarde EUR.

Lista semnatarilor din România se regăsește mai jos:

  1. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
  2. ActiveWatch
  3. Agenda 21
  4. Apador-CH
  5. Asociația Academia de Advocacy
  6. Asociația ACCEPT
  7. Asociația Divina Providența
  8. Asociația Ecopolis
  9. Asociația E-Romnja
  10. Asociația Eurolife
  11. Asociația Formare, Dezvoltare, Asistență FORDA
  12. Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni
  13. Asociația Help Autism
  14. Asociația Human Catalyst
  15. Asociația pentru Relații Comunitare
  16. Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistență
  17. Asociația Pro Democrația
  18. Asociația Transcena
  19. Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
  20. CENTRAS
  21. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
  22. Centrul FILIA
  23. Centrul pentru Inovare Publică
  24. Centrul pentru Resurse Civice
  25. Centrul Român pentru Politici Europene CRPE
  26. CIVICA
  27. Declic
  28. ECPI-Euroregional Center for Public Initiatives
  29. Europuls
  30. FECED Leul Albastru
  31. FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
  32. FONSS
  33. Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate
  34. Fundația Comunitară București
  35. Fundația Corona
  36. Fundația de Abilitare Speranța
  37. Fundația Inimă de Copil
  38. Fundația PACT – Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare
  39. Fundația Tineri pentru Tineri
  40. Fundația Viață și Lumină
  41. Funky Citizens
  42. Opportunity Associates
  43. RO TSA Rețeaua Organizațiilor în Autism
  44. Romani CRISS
  45. Societatea Academică din România
  46. TERRA Milleniul III

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) este o organizație neguvernamentală, independentă, înființată în anul 1994, la inițiativa Comisiei Europene. FDSC promovează o societate civilă puternică și sustenabilă, care contribuie la apărarea valorilor democratice, prin sprijinirea actorilor societății civile, mobilizarea de resurse, încurajarea unui mediu favorabil și întărirea cooperării cu celelalte sectoare. Pentru mai multe informații, accesați www.fdsc.ro.

European Civic Forum este o reţea transnaţională care reuneşte peste 100 de organizaţii din 27 de ţări europene, lucrând activ pentru apărarea drepturilor omului, promovarea democraţiei şi a educaţiei civice. Pentru mai multe informaţii, vizitați www.civic-forum.eu.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

ICDE face apel pentru organizarea unui summit UE-SUA, ca semnal de unitate a Occidentului pe scena internațională

Published

on

© The White House/ Facebook

Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), think-tank dedicat promovării valorilor europene și culturii democratice și a apartenenței României la Uniunea Europeană și la NATO, face apel către liderii comunității occidentale să demareze pregătirile politico-diplomatice pentru organizarea unui summit cu participarea șefilor de state sau de guverne din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene și a președintelui Statelor Unite ale Americii.

“La 75 de ani de ani distanță de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și la șapte decenii de la apariția marilor proiecte de integrare euro-atlantică și europeană suntem în fața unor transformări epocale care vor determina reașezarea ordinii globale. Evoluțiile recente de pe scena politicii internaționale, determinate de pandemia COVID-19, efectele sale economice și implicațiile sale strategice și de securitate, au condus la o deteriorare a cooperării internaționale și au amplificat, pe alocuri, tensiunile transatlantice între aliați și parteneri strategici. Aceste semnale reclamă, în opinia noastră, un dialog și o reînnoire a angajamentului comun între cele două maluri ale Atlanticului de Nord, atât în cadrul NATO, cât și la nivelul parteneriatului strategic dintre UE și SUA“, se arată într-un comunicat ICDE publicat pe pagina sa.

ICDE amintește faptul că precedenta reuniune la nivel înalt în format extins între Uniunea Europeană și SUA a avut loc în luna mai a anului 2017, la Bruxelles, între Președinții Comisiei Europene și Consiliului European de la vremea respectivă, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, și Președintele Statelor Unite, Donald Trump. De atunci, o serie de alte întâlniri între Președinții Trump și Juncker și alte reuniuni ministeriale au oferit numai soluții punctuale pentru provocări strategice pe termen lung, precum comerțul internațional sau poziționarea față de alți actori statali precum China, Iran sau Federația Rusia. Totodată, întâlnirile de la începutul acestui an între Președintele Donald Trump și Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și între Secretarul de Stat Mike Pompeo și Înaltul Reprezentant Josep Borrell au indicat necesitatea unui summit UE-SUA.

De asemenea, ICDE amintește faptul că Uniunea Europeană a programat, pentru luna septembrie, un summit între cei 27 de șefi de state sau de guverne și președintele Chinei, în timpul Președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Pozițiile și deciziile recente ale administrației Statelor Unite privind politica față de China sau Organizația Mondială a Sănătății și dezbaterea din interiorul Uniunii Europene privind autonomia sa strategică sau politica pe termen lung privind China sunt doar câteva dintre exemplele unor acțiuni cu implicații majore pentru viitorul relației transatlantice.

ICDE consideră că România, stat a cărui politică externă este definită de triada conceptuală a Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la UE și la NATO, ar trebui să se implice activ pentru înfăptuirea unui demers care să contribuie la unitatea transatlantică în fața provocărilor globale actuale și viitoare.

Prin urmare, ICDE subliniază necesitatea reafirmării angajamentului comun pentru valorile occidentale și coordonării pe plan global între cei doi parteneri strategici – Uniunea Europeană și Statele Unite – și solicită decidenților politici să demareze cât mai curând un astfel de proces politico-diplomatic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending