Ministrul de externe Bogdan Aurescu consideră perfect legitimă solicitarea României de a găzdui mai multe trupe NATO în contextul agresiunii Rusiei din vecinătatea imediată a țării, potrivit unui interviu acordat France24, preluat de Ministerul Afacerilor Externe.
Întrebat dacă acumularea de forțe NATO în Europa de Est și Centrală poate fi interpretată ca o provocare la adresa Rusiei, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că este o „reacție de autoapărare” la acțiunile întreprinse de Moscova din 2014 încoace, în vecinătatea flancului estic al Alianței.
„Nu poate fi văzută ca o provocare, nu poate fi văzută ca o măsură de escaladare de niciun fel. Ceea ce am făcut din 2014, după ocuparea ilegală a Crimeei, pe flancul estic, a fost un răspuns, o reacție de autoapărare. A fost o reacție care, de fapt, consolidează postura de descurajare și de apărare a NATO de pe Flancul Estic din cauza acțiunilor care au fost întreprinse de Rusia”, a precizat Aurescu.
Mai mult, șeful diplomației române a subliniat amenințarea reprezentată de Rusia în special în partea de sud a flancului estic, în bazinul Mării Negre, unde deține o forță armată a cărei dimensiune este cu mult peste cea a NATO.
„Dacă comparăm mărimea forțelor, aproximativ 15.000 de soldați NATO pe flancul estic, cu peste 150.000 de militari ruși în bazinul Mării Negre, cred că este destul de clar că ceea ce face NATO pe flancul estic nu este deloc o provocare la adresa Rusiei, ci mai degrabă un răspuns legitim al Alianței Nord-Atlantice în beneficiul securității aliaților de pe flancul estic”, a explicat ministrul de externe.
Bogdan Aurescu a amintit, în context, că a cerut „de ceva timp o consolidare a poziției NATO pe flancul estic, iar această criză (invazia Ucrainei, n.r.) a accelerat acest proces”. De aceea, România va continua să ceară „mai multe trupe și mai multe echipamente pe teritoriul României, în partea sudică a flancului estic, care este cea mai expusă”, a adăugat acesta.
„România are cea mai lungă graniță aliată, granița terestră cu Ucraina – avem 640 de kilometri de graniță cu Ucraina, avem Crimeea la aproximativ 300 de kilometri în largul coastei României, peste bazinul nord-vestic al Mării Negre. Și cred că este perfect legitim să avem mai multe trupe NATO în România. Soldații americani au sosit deja, militarii francezi vin zilele acestea în România, alți aliați, cum ar fi Belgia, vor desfășura forțe în România. Cred că este foarte important să vedem că solidaritatea Aliată funcționează. Salutăm călduros venirea mai multor Aliați în România, în partea sudică a flancului estic, la Marea Neagră, pentru că, într-adevăr, avem nevoie de o astfel de descurajare și apărare în fața a ceea ce face Rusia în vecinătatea noastră imediată.”, a mai afirmat ministrul român de externe.
Întrebat dacă se confirmă temerile cetățenilor români cu privire la extinderea războiului din Ucraina și pe teritoriul României, Bogdan Aurescu a exclus această posibilitate datorită garanțiilor de securitate oferite de NATO și a reiterat că măsurile de consolidare ale Alianței pe flancul estic nu sunt altceva decât un răspuns defensiv la adresa agresiunii ruse.
„Considerăm că România și cetățenii români nu au motive să se teamă, pentru că suntem acoperiți de garanțiile de securitate care sunt înscrise în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Apărarea colectivă, care este garantată de NATO și de forțele Aliate, este de fier. Cred că revărsarea nu va afecta, în niciun caz, țările NATO. Dar, într-adevăr, situația de securitate în ansamblu se deteriorează. De aceea, așa cum am discutat anterior, are loc consolidarea flancului estic, iar măsurile luate de NATO, repet, nu sunt altceva decât un răspuns la poziția agresivă a Rusiei”, a subliniat șeful diplomației române.
Marți, 1 martie, NATO a desfășurat în România, pentru prima oară în istoria Alianței, Forța de Reacție Rapidă, prin sosirea a 500 de militari francezi. Totodată, Belgia va disloca în perioada următoare 300 de militari în România.
La 25 februarie 2022, cu prilejul summitului extraordinar al NATO, desfăşurat prin videoconferinţă, pe fondul situaţiei militare din Ucraina, liderii Consiliului Nord-Atlantic au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO.
NATO a activat pe 23 februarie în premieră planurile de apărare pentru țările de pe flancul estic în urma unei reuniuni de urgență care s-a desfășurat în baza activării articolului 4 de către România, Polonia și alte state de pe flancul de est.
Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este desfăşurată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.
De asemenea, Aliații NATO au decis să îmbunătățească NRF în 2014 prin crearea unei „forțe vârf de lance” în cadrul acesteia, cunoscută sub numele de Forța operațională comună cu grad foarte ridicat de pregătire (VJTF). Această NRF îmbunătățită este una dintre măsurile Planului de acțiune privind gradul de pregătire (RAP), care vizează să răspundă la schimbările din mediul de securitate și să consolideze apărarea colectivă a Alianței.