Connect with us

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Este perfect legitim să avem mai multe trupe NATO în România. Avem nevoie de apărare în fața a ceea ce face Rusia în vecinătatea noastră imediată

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul de externe Bogdan Aurescu consideră perfect legitimă solicitarea României de a găzdui mai multe trupe NATO în contextul agresiunii Rusiei din vecinătatea imediată a țării, potrivit unui interviu acordat France24, preluat de Ministerul Afacerilor Externe.

Întrebat dacă acumularea de forțe NATO în Europa de Est și Centrală poate fi interpretată ca o provocare la adresa Rusiei, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că este o „reacție de autoapărare” la acțiunile întreprinse de Moscova din 2014 încoace, în vecinătatea flancului estic al Alianței. 

„Nu poate fi văzută ca o provocare, nu poate fi văzută ca o măsură de escaladare de niciun fel. Ceea ce am făcut din 2014, după ocuparea ilegală a Crimeei, pe flancul estic, a fost un răspuns, o reacție de autoapărare. A fost o reacție care, de fapt, consolidează postura de descurajare și de apărare a NATO de pe Flancul Estic din cauza acțiunilor care au fost întreprinse de Rusia”, a precizat Aurescu.

Mai mult, șeful diplomației române a subliniat amenințarea reprezentată de Rusia în special în partea de sud a flancului estic, în bazinul Mării Negre, unde deține o forță armată a cărei dimensiune este cu mult peste cea a NATO. 

„Dacă comparăm mărimea forțelor, aproximativ 15.000 de soldați NATO pe flancul estic, cu peste 150.000 de militari ruși în bazinul Mării Negre, cred că este destul de clar că ceea ce face NATO pe flancul estic nu este deloc o provocare la adresa Rusiei, ci mai degrabă un răspuns legitim al Alianței Nord-Atlantice în beneficiul securității aliaților de pe flancul estic”, a explicat ministrul de externe.

Bogdan Aurescu a amintit, în context, că a cerut „de ceva timp o consolidare a poziției NATO pe flancul estic, iar această criză (invazia Ucrainei, n.r.) a accelerat acest proces”. De aceea, România va continua să ceară „mai multe trupe și mai multe echipamente pe teritoriul României, în partea sudică a flancului estic, care este cea mai expusă”, a adăugat acesta.

„România are cea mai lungă graniță aliată, granița terestră cu Ucraina – avem 640 de kilometri de graniță cu Ucraina, avem Crimeea la aproximativ 300 de kilometri în largul coastei României, peste bazinul nord-vestic al Mării Negre. Și cred că este perfect legitim să avem mai multe trupe NATO în România. Soldații americani au sosit deja, militarii francezi vin zilele acestea în România, alți aliați, cum ar fi Belgia, vor desfășura forțe în România. Cred că este foarte important să vedem că solidaritatea Aliată funcționează. Salutăm călduros venirea mai multor Aliați în România, în partea sudică a flancului estic, la Marea Neagră, pentru că, într-adevăr, avem nevoie de o astfel de descurajare și apărare în fața a ceea ce face Rusia în vecinătatea noastră imediată.”, a mai afirmat ministrul român de externe.

Întrebat dacă se confirmă temerile cetățenilor români cu privire la extinderea războiului din Ucraina și pe teritoriul României, Bogdan Aurescu a exclus această posibilitate datorită garanțiilor de securitate oferite de NATO și a reiterat că măsurile de consolidare ale Alianței pe flancul estic nu sunt altceva decât un răspuns defensiv la adresa agresiunii ruse.

„Considerăm că România și cetățenii români nu au motive să se teamă, pentru că suntem acoperiți de garanțiile de securitate care sunt înscrise în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Apărarea colectivă, care este garantată de NATO și de forțele Aliate, este de fier. Cred că revărsarea nu va afecta, în niciun caz, țările NATO. Dar, într-adevăr, situația de securitate în ansamblu se deteriorează. De aceea, așa cum am discutat anterior, are loc consolidarea flancului estic, iar măsurile luate de NATO, repet, nu sunt altceva decât un răspuns la poziția agresivă a Rusiei”, a subliniat șeful diplomației române.

Marți, 1 martie, NATO a desfășurat în România, pentru prima oară în istoria Alianței, Forța de Reacție Rapidă, prin sosirea a 500 de militari francezi. Totodată, Belgia va disloca în perioada următoare 300 de militari în România.

La 25 februarie 2022, cu prilejul summitului extraordinar al NATO, desfăşurat prin videoconferinţă, pe fondul situaţiei militare din Ucraina, liderii Consiliului Nord-Atlantic au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO.

NATO a activat pe 23 februarie în premieră planurile de apărare pentru țările de pe flancul estic în urma unei reuniuni de urgență care s-a desfășurat în baza activării articolului 4 de către România, Polonia și alte state de pe flancul de est.

Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este desfăşurată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.

De asemenea, Aliații NATO au decis să îmbunătățească NRF în 2014 prin crearea unei „forțe vârf de lance” în cadrul acesteia, cunoscută sub numele de Forța operațională comună cu grad foarte ridicat de pregătire (VJTF). Această NRF îmbunătățită este una dintre măsurile Planului de acțiune privind gradul de pregătire (RAP), care vizează să răspundă la schimbările din mediul de securitate și să consolideze apărarea colectivă a Alianței.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Eurostat: Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provine din surse regenerabile

Published

on

© European Communities, 2009/Source: EC - Audiovisual Service

Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provenea din surse regenerabile în 2021, arată datele publicate vineri de Eurostat

Energia destinată încălzirii și răcirii reprezintă aproape 50% din consumul final brut total de energie din UE. În termeni absoluți, consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire în UE a crescut treptat de-a lungul timpului (în principal datorită contribuției biomasei și a pompelor de căldură).

Cu toate acestea, pentru 2021, consumul brut al tuturor combustibililor a crescut, de asemenea, în principal datorită redresării economice după ridicarea restricțiilor COVID-19. Prin urmare, ponderea energiei regenerabile în consumul final brut în scopuri de încălzire și răcire a scăzut cu 0,1 puncte procentuale (pp), de la 23,0 % în 2020 la 22,9 % în 2021. Această valoare este aproape dublă față de cea din 2004 (11,7 %). Evoluțiile din sectorul industrial, al serviciilor și al gospodăriilor (inclusiv electrificarea încălzirii prin utilizarea pompelor de căldură) au contribuit la creșterea consumului de energie regenerabilă pentru încălzire și răcire.

Dintre statele membre ale UE, Suedia s-a remarcat cu peste două treimi (68,6%) din energia utilizată pentru încălzire și răcire în 2021 provenind din surse regenerabile (în principal biomasă și pompe de căldură), urmată de Estonia (61,3%), Letonia (57,4%) și Finlanda (52,6%), toate acestea utilizând o mare parte din biomasă.

În schimb, cele mai mici ponderi ale surselor regenerabile pentru încălzire și răcire au fost înregistrate în Irlanda (5,2%), Țările de Jos (7,7%) și Belgia (9,2%).

Toate statele membre ale UE au raportat o creștere între 2004 și 2021. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Cipru (+32,1 puncte procentuale; pp), urmat de Malta (+30,3 pp), Estonia (+28,0 pp) și Suedia (+22,7 pp). Creșteri mai mici au fost înregistrate în Irlanda (+2,3 pp), Belgia (+6,3 pp) și Olanda (+5,5 pp).

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Hotărârea CIJ de la Haga privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 3 februarie 2023, a 14 ani de la pronunțarea, în 2009, a Hotărârii Curții Internaționale de Justiție de la Haga (CIJ) în procesul privind  Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat, pentru România, prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane a țării noastre după Marea Unire din 1918. De asemenea, a fost prima hotărâre din istoria Curții Internaționale de Justiție pronunțată în unanimitate de judecătorii CIJ, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluționat prin negocieri bilaterale.

Acest important succes juridic și diplomatic, care a soluționat în mod definitiv diferendul și în urma căruia României i-au revenit aproximativ 9.700 kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră, adică aproape 80% din suprafața aflată în dispută în fața CIJ, este un exemplu de soluționare în mod pașnic a diferendelor din zona Mării Negre, prin utilizarea normelor și instrumentelor de drept internațional.

,,România păstrează și promovează un angajament profund pentru respectarea dreptului internațional. Mă bucur să pot să spun, și la 14 ani după pronunțarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră, că aceasta rămâne una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă. Felicit, încă o dată, pe toți colegii din echipa pe care am condus-oformată preponderent din experți români, pentru munca de excepție pe care au depus-o pentru a apăra interesele strategice ale României. În cadrul Procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, Curtea Internațională de Justiție a apreciat că Insula Șerpilor nu are niciun rol sau influență asupra trasării liniei de delimitare între platoul continental și zonele economice exclusive ale părților, respectiv România și Ucraina. Astăzi, Insula Șerpilor a devenit un simbol al rezistenței și curajului celor care luptă pentru libertate și pentru un viitor democratic. Prezența trupelor ruse atât de aproape de granițele noastre a fost unul dintre cele mai dificile momente ale acestui conflict, dar și un semnal clar al nevoii de a continua să oferim sprijin multidimensional Ucrainei, oricât va fi nevoie, până la câștigarea acestui război și tragerea la răspundere a celor vinovați de crimele comise în Ucraina. Pentru că sprijinirea Ucrainei înseamnă întărirea securității României. Astăzi, în sprijinul Ucrainei, România se implică puternic în eforturile de valorificare a instrumentelor de drept internațional și a mecanismelor jurisdicționale relevante pentru tragerea la răspundere a Rusiei și a celor vinovați pentru actele ilegale și crimele comise pe teritoriul statului vecin. În acest sens, este o onoare pentru mine să intervin, în calitate de Agent al României, în cadrul procedurilor inițiate de Ucraina la CIJ împotriva Rusiei”, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu acest prilej.

Echipa României în procesul de la Haga a fost condusă, pe toată durata procesului (2004-2009), de actualul ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în calitate de Agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție. Din echipa României au făcut parte diplomați și experți din cadrul MAE, precum și specialiști din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. În total, echipa a fost compusă din 20 de membri – 17 români, mai ales diplomați juriști din cadrul MAE și alți experți, si trei consilieri străini, experți în domeniul dreptului internațional, toți acționând sub autoritatea Agentului României. Componenta română a echipei a elaborat pledoariile scrise, în total 1713 pagini de argumente și elemente de probă, respectiv cele peste 400 de pagini ale pledoariilor prezentate în cadrul audierilor publice din septembrie 2008 în fața judecătorilor CIJ. 

Soluționarea diferendului referitor la delimitarea maritimă din Marea Neagră este un exemplu și pentru alte state și instanțe, hotărârea pronunțată de CIJ fiind, de-a lungul timpului, citată în jurisprudența CIJ, dar și a altor curți și tribunale internaționale, precum şi în doctrina dreptului internațional în materie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Virgil Popescu, la Baku: Alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vom stabili cadrul pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră

Published

on

© Virgil Popescu/Facebook

Ministrul energiei, Virgil Popescu, care participă alături de preşedintele Klaus Iohannis, la Baku, la Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, a transmis vineri că va fi o zi importantă, în care alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vor stabili cadrul concret pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră.

„În această dimineață am participat la deschiderea oficială a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze. Președintele Republicii Azerbaijan Ilham Aliyev, președintele României Klaus Iohannis și comisarul Kadri Simson au fost prezenți la această ceremonie, ocazie cu care au transmis mesaje importante pentru construcția viitorului design al pieței energiei, în actualul context geopolitic. Președintele României Klaus Iohannis a subliniat importanța parteneriatului româno – azer și a transmis că țara noastră a oferit garanția angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte și să extindă Coridorul către noi piețe în Europa Centrală și de Sud-Est. Totodată, a mai spus că rămânem puternic interesați în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru național aflat în creștere”, a transmis Virgil Popescu, într-un mesaj pe Facebook.

 

Ministrul a precizat că şi preşedintele azer Ilham Aliyev a reiterat angajamentul de a susţine prin proiecte concrete dezideratul atingerii securităţii energetice.

„Va fi o zi importantă, în care alături de partenerii azeri, georgieni și unguri vom stabili cadrul concret pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră. De asemenea, în cadrul discursului pe care l-am susținut la reuniunea ministerială am transmis din nou că România susține activ extinderea Coridorului Sudic de gaze și sunt necesare acțiuni imediate și pași concreți pentru a realiza acest lucru. Mai mult chiar, am propus să avem întâlniri semestriale pentru a realiza un plan concret de extindere. Orice propunere pentru un proiect suplimentar de transport de gaze în Europa de Sud-Est și Balcani este binevenită, având în vedere că disponibilitatea gazelor va fi una dintre cele mai mari provocări ale anului 2023”, a mai afirmat ministrul energiei.

Virgil Popescu a mai menționat că România dispune de o infrastructură operațională și viabilă de transport a gazelor naturale, care poate contribui la securitatea energetică regională, la implementarea planurilor de dezvoltare a Coridorului de Gaze de Sud și la transportul volumelor de gaze azere pe piețele regionale.

„În aceste vremuri fără precedent de volatilitate și tranziție, parteneriatele dintre guverne și companiile energetice rămân esențiale pentru a asigura un dialog deschis pe o agendă care trebuie să stimuleze investițiile, securitatea energetică, tranziția și inovația”, a subliniat ministrul energiei.

Continue Reading

Facebook

CHINA4 hours ago

Balon de spionaj chinez deasupra SUA: Antony Blinken își amână vizita în China, în timp ce Beijingul afirmă că “dirijabilul este de natură civilă”, regretând incidentul

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Gheorghe Falcă sprijină înăsprirea regulilor privind publicitatea politică în UE: Vorbim despre sănătatea democrației noastre

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Transportul animalelor vii trebuie să continue indiferent de distanță și durată, câtă vreme bunăstarea este asigurată

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provine din surse regenerabile

U.E.8 hours ago

UE sprijină Ucraina în acțiunea de deminare a zonelor eliberate de ocupația rusă printr-un program suplimentar de 25 de milioane de euro

NATO8 hours ago

Norvegia își dotează armata cu 54 de tancuri Leopard 2 de nouă generație într-una „dintre cele mai dificile situații de securitate de după cel de-al Doilea RM”

U.E.9 hours ago

Summitul UE-Ucraina: Ursula von der Leyen anunță un nou sprijin pentru Ucraina pentru 2023. Pachetul se ridică la 450 de milioane de euro și va fi destinat asistenței umanitare, redresării și susținerii reformelor

NATO10 hours ago

NATO își exprimă îngrijorarea că Rusia nu își respectă obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare

ROMÂNIA10 hours ago

Bogdan Aurescu: Hotărârea CIJ de la Haga privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă

ROMÂNIA11 hours ago

Virgil Popescu, la Baku: Alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vom stabili cadrul pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră

ENERGIE1 day ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO1 week ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending