În cadrul summitului G7, prim-ministrul britanic Boris Johnson a făcut apel la liderii mondiali să ia măsuri urgente pentru a scoate din Ucraina alimente esențiale.

„Acțiunile lui Putin în Ucraina creează replici teribile, determinând creșterea prețurilor la energie și alimente în întreaga lume. Liderii mondiali trebuie să se unească pentru a ajuta Ucraina și pentru a face viața mai ușoară pentru gospodăriile din întreaga lume. Nimic nu ar trebui să fie exclus de pe masă”, a declarat Boris Johnson.

Mai mult, el a subliniat că liderii G7 trebuie să pună capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial la alimente și privează Ucraina de venituri, punând milioane de oameni în pericol din cauza foametei.

„Vom colabora cu partenerii pentru a pune capăt blocadei cerealelor din partea Rusiei și cu Ucraina pentru a repara căile ferate vitale”, a subliniat premierul britanic.

Putin’s actions in Ukraine are creating terrible aftershocks, driving up energy and food prices across the world.

Global leaders need to come together to help Ukraine and make life easier for households across the world.

Nothing should be off the table. https://t.co/BdL2RbirwK

— Boris Johnson (@BorisJohnson) June 27, 2022

Blocajul rusesc asupra unor porturi ucrainene importante, cum ar fi Odesa, atacurile asupra fermelor și depozitelor, precum și alte probleme structurale uriașe cauzate de invazia rusă, au împiedicat produsele alimentare ucrainene să ajungă pe piața mondială, potrivit Downing Street.

Ucraina este „grânarul Europei”, furnizând 10% din grâul mondial, 12-17% din porumbul mondial și jumătate din uleiul de floarea-soarelui din lume. 25 de milioane de tone de porumb și grâu – întregul consum anual al tuturor țărilor mai puțin dezvoltate – nu pot fi exportate și riscă în prezent să putrezească în silozurile ucrainene. Această problemă urmează să se agraveze dramatic odată cu recolta din iulie.

Adresându-se lliderilor G7, Boris Johnson a subliniat faptul că această criză – care are consecințe globale de anvergură – necesită o soluție coordonată la nivel internațional.

Pentru a sprijini eforturile Ucrainei de a găsi și dezvolta rute de ieșire din țară, Regatul Unit oferă expertiză pentru a crea un pasaj sigur pentru navele comerciale.

„Colaborăm cu Ucraina, cu ONU și cu alți parteneri internaționali pentru a găsi soluții care să contracareze stăpânirea rusă, soluții care pot fi apoi puse în aplicare de Ucraina și de susținătorii săi internaționali”, se arată în comunicatul citat. 

Regatul Unit contribuie cu până la 10 milioane de lire sterline pentru materiale și echipamente pentru căile ferate ucrainene, pentru a repara infrastructura feroviară și pentru a ajuta la scoaterea cerealelor din țară pe calea ferată. Marea Britanie poartă discuții strânse cu guvernul Ucrainei cu privire la modul de a maximiza capacitatea feroviară și de a menține în mișcare atât trenurile, cât și cerealele.

„Doar Putin poate pune capăt acestui război inutil și zadarnic. Dar liderii globali trebuie să se unească și să își aplice forța economică și politică pentru a ajuta Ucraina și pentru a face viața mai ușoară pentru gospodăriile din întreaga lume”, a mai spus premierul britanic. 

Înaintea summitului, Boris Johnson le-a cerut sâmbătă liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina după mai bine de patru luni de invazie rusă, avertizând asupra oricărei „oboseli” în sprijinirea Kievului. El a anuțat că guvernul Marii Britanii „este pregătit să ofere 525 de milioane de dolari” Ucrainei sub formă de garanţii pentru împrumuturi de la Banca Mondială.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson este interesat de proiectul francez al Comunităţii Politice Europene (CPE), care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit, a transmis duminică Palatul Elysée, în urma unei discuţii purtate de preşedintele Emmanuel Macron cu şeful guvernului de la Londra, informează AFP.

Preşedintele francez a simţit “mult entuziasm” la Boris Johnson atunci când i-a evocat acestuia Comunitatea Politică Europeană, care ar permite să “ofere o direcţie cu britanicii”, a indicat Palatul Elysée, după discuţiile avute pe acest subiect în marja summitului G7 din Bavaria.

Boris Johnson i-a spus lui Macron că el a “avut această idee în 2016”, iar preşedintele francez i-a răspuns că, în acest caz, îi atribuie “paternitatea” ei.

“Este formidabil. Aceasta va permite să avem o abordare interguvernamentală, în care să-i reimplicăm pe britanici, Balcanii de Vest”, a menţionat preşedinţia franceză, după ce Macron a lansat în urmă cu o lună și jumătate această idee, invitându-i și pe britanici să se alăture.

Palatul Elysée a afirmat că Boris Johnson “vrea să aibă ceva în care să se discute în afara UE”, şi a reamintit că o primă reuniune a CPE la nivel de şefi de stat şi de guvern va avea loc în al doilea semestru al anului, sub preşedinţia cehă a Consiliului UE.

“Preşedintele a vorbit despre aceasta şi, desigur, suntem dispuşi să discutăm cu preşedintele şi cu colegii noştri din UE dacă ne vor furniza mai multe detalii”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson.

“Studiem toate modalităţile de a ne apropia democraţiile şi o vom studia şi pe aceasta”, a adăugat el, precizând că nu a existat “nicio sugestie” că aceasta ar duce la o revenire asupra libertăţii de circulaţie căreia Brexitul i-a pus capăt.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au purtat săptămâna trecută, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în concluziile adoptate privind Europa în sens larg.

De Ziua Europei, la încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.

Premierul britanic Boris Johnson i-a spus duminică președintele francez Emmanuel Macron că orice încercare de a negocia „acum” o soluție cu Rusia nu va face decât să provoace o instabilitate de durată și îi va da lui Vladimir Putin ocazia de a manipula țările suverane și piețele internaționale la nesfârșit, informează Downing Street. 

În cursul unei întâlniri în marja summitului G7, cei doi lideri au discutat despre criza din Ucraina și au convenit că acesta este „un moment critic pentru evoluția conflictului și că există o oportunitate de a schimba cursul războiului”.

Atât prim-ministrul britanic, cât și președintele Macron au subliniat necesitatea de a sprijini Ucraina pentru a-și întări poziția atât în război, cât și în orice negocierile viitoare.

Președintele Macron a lăudat sprijinul militar continuu acordat de Regatul Unit Ucrainei, iar liderii au convenit să intensifice această activitate. 

De asemenea, cei doi au decis să continue și să consolideze colaborarea strânsă dintre Regatul Unit și Franța în domenii precum apărarea și securitatea.

Reamintim că Boris Johnson le-a cerut sâmbătă liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina după mai bine de patru luni de invazie rusă, avertizând asupra oricărei „oboseli” în sprijinirea Kievului şi anunţând ajutor economic suplimentar. 

El a precizat că guvernul Marii Britanii „este pregătit să ofere 525 de milioane de dolari” Ucrainei sub formă de garanţii pentru împrumuturi de la Banca Mondială. Astfel, sprijinul financiar şi umanitar total al Londrei a ajuns la aproximativ 1,8 miliarde de dolari.