Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au recunoscut “calea europeană” a Ucrainei și cer Comisiei Europene să prezinte avize privind cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei

Published

on

© European Union, 2022

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut joi, la Versailles, “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

După ce au temperat, prin declarații politice în preambulul summitului, așteptările că ar putea decide o procedură accelerată pentru primirea Ucrainei în UE, așa cum a solicitat președintele Volodimir Zelenski, liderii statelor membre au deosebit contextul în care Ucraina a depus cererea de aderare la UE de gesturile similare și ca efect de domino simbolic ale Chișinăului și Tbilisi-ului.

Consiliul European a recunoscut aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina, astfel cum se menționează în Acordul de asociere. La 28 februarie 2022, exercitând dreptul Ucrainei de a-și alege propriul destin, președintele Ucrainei a transmis cererea Ucrainei de a deveni membră a Uniunii Europene. Consiliul a acționat rapid și a invitat Comisia să-și prezinte avizul cu privire la această cerere în conformitate cu dispozițiile relevante din tratate”, au statuat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni în Declarația de la Versailles.

În așteptarea acestui aviz și fără întârziere, vom continua să ne consolidăm legăturile și să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina să își urmeze calea europeană. Ucraina face parte din familia noastră europeană“, au afirmat cei 27.

De asemenea, Consiliul a invitat Comisia să își prezinte avizele cu privire la cererile depuse de Republica Moldova și de Georgia.

“O noapte istorică la Versailles. După 5 ore de discuții aprinse, liderii UE au spus da eurointegrării ucrainene. Procesul a început. Acum depinde de noi și de ucraineni să realizăm acest lucru rapid”, a anunțat, pe Twitter, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.

Premierul sloven Janez Janša a declarat că subiectul candidaturii Ucrainei la aderarea la UE a fost “problema care a necesitat mult timp” în cadrul dezbaterilor. Într-o remarcă la adresa premierului olandez, Janša a spus că liderii sunt împărțiți între o majoritate care consideră că “ucrainenii care luptă pentru viața lor… au nevoie de un mesaj politic puternic că aparțin familiei noastre europene” și alte țări “care încă dezbat procedurile”.

“Nu există procedură rapidă de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Mark Rutte, al doilea cel mai longeviv membru al Consiliului European după omologul maghiar Viktor Orban, în timp ce Ucraina şi-a înaintat candidatura în speranţa de a adera “imediat” la Uniunea Europeană.

În concluziile adoptate joi noaptea, sub auspiciile președintelui Emmanuel Macron și ale președinției franceze a Consiliului UE, liderii europeni au denunțat din nou agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, care “încalcă grav dreptul internațional și principiile Cartei ONU și subminează securitatea și stabilitatea la nivel european și mondial”.

“Rusia a readus războiul în Europa”, au consemnat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni reuniți lângă Paris în cadrul unui Consiliu European consacrat unei Europe suverane prin stoparea dependenței de Rusia și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, înăsprirea sancțiunilor la adresa Moscovei, consolidarea sectorului de apărare la nivel european și crearea unei baze economice solide.

În concluziile adoptate, liderii au cerut Rusiei să înceteze acțiunea sa militară, și-au reafirmat hotărârea de a sprijini reconstrucția unei Ucraine democratice după încetarea agresiunii ruse, s-au arătat pregătiți să adopte rapid noi sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului și au subliniat că UE va continua să furnizeze ajutor umanitar Ucrainei.

Cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

Săptămâna trecută, luni, 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru.

Preşedintele ucrainean a primit sprijinul Parlamentului European, care a adoptat la 1 martie cu o majoritate zdrobitoare o rezoluţie care a condamnat “agresiunea” rusă împotriva Ucrainei şi a cerut instituţiilor europene “să lucreze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE”. 

Însă, Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a aderării Ucrainei la UE nu înseamnă că procesul de aderare a început sau că această ţară ar beneficia de vreo procedură specială de aderare, cum au dat de înţeles unele mesaje transmise de la Kiev.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul G20: Președintele Consiliului European consideră că singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și celei energetice este ca Rusia să oprească războiul din Ucraina

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și energetice este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU, și-a început discursul președintele Consiliului European, Charles Michel, susținut înainte de summitul G20, găzduit de Bali, Indonezia, care se desfășoară într-o ”lume foarte diferită” de cea de anul trecut, de la Roma.

”Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și membru al G20, atacă Ucraina, o națiune liberă și suverană. Războiul Rusiei ne afectează pe toți, indiferent unde trăim, din Europa până în Africa sau Orientul Mijlociu. Iar cel mai bun mod de a pune capăt crizei acute de alimente și energie este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU”, a amintit Michel.

Acesta a atras atenția asupra numărului în creștere de persoane care ”se confruntă cu foamete severă și malnutriție”, fapt alimentat de hotărârea Kremlinului de a ”transforma alimentele în arme, sporind foametea, sărăcia și instabilitatea”.

”Acest lucru are, de asemenea, consecințe globale dramatice asupra lumii în curs de dezvoltare, inclusiv aici, în Asia. Și permiteți-mi să fiu clar, repet încă o dată, sancțiunile UE adoptate împotriva Rusiei nu vizează agricultura și produsele alimentare și nu vizează exportul de îngrășăminte din Rusia. Pe de altă parte, Rusia a impus restricții asupra exportului propriilor produse alimentare și, chiar înainte de a lansa războiul, a impus restricții asupra îngrășămintelor. În UE, depunem eforturi susținute pentru a aborda consecințele globale ale acestui război și de aceea mobilizăm fonduri de 8 miliarde de euro pentru a aborda securitatea alimentară, în special pentru țările în curs de dezvoltare”, a punctat președintele Consiliului European.

Într-o pledoarie pentru menținerea în vigoare a Inițiativei privind exportul de cereale prin porturile de la Marea Neagră, Charles Michel a amintit că, înainte de război, Ucraina a exportat 45 de miliarde de tone de produse agricole în lume prin intermediul culoarelor de solidaritate ale UE.

”Trebuie să abordăm, de asemenea, problema creșterii prețurilor la îngrășăminte și a întreruperii aprovizionării cu îngrășăminte, și aștept cu nerăbdare să particip mâine la un eveniment secundar dedicat acestui subiect. Sunt în continuare convins că putem și ar trebui să sprijinim țările în curs de dezvoltare să își producă propriile îngrășăminte durabile la nivel local, așa cum am făcut cu vaccinurile COVID”, și-a exprimat convingerea oficialul european.

Făcând trimitere la ”criza energetică” ale cărei efecte se răsfrâng asupra familiilor și companiilor, Charles Michel a evidențiat că G20 are ”responsabilitatea colectivă de a ne asigura că lumea dispune de energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile pentru toți”.

”Neutralitatea climatică până în 2050 este și rămâne busola noastră călăuzitoare. UE a rămas, în mod colectiv, cel mai mare contribuabil la fondurile publice pentru climă, care s-au ridicat la 23 de miliarde de euro în 2021. În calitate de G20, ar trebui să depunem eforturi pentru a direcționa o contribuție la fondurile pentru climă și trebuie să duce la îndeplinire (n.r. angajamentul) de 100 de miliarde de dolari pe an. Este timpul ca și ceilalți parteneri dezvoltați să își plătească partea lor echitabilă. Sprijinim, de asemenea, țările să decarbonizeze industria. Încercăm să le ajutăm să își accelereze tranziția către energia și tehnologia verde”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel îi cere Ursulei von der Leyen să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazelor folosite în producția de electricitate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazului folosit în producția de energie electrică, susținute de o analiză cost-beneficiu.

Prezent în Parlamentul European, care a dezbătut miercuri concluziile summitului Consiliului European din 20-21 octombrie, Michel a semnalat că ”prețul gazului pe piața internațională a scăzut substanțial din august, dar rămâne mult mai mare decât înainte de războiul din Ucraina”.

”Este esențial să reducem aceste prețuri, asigurându-ne în același timp securitatea aprovizionării. Comisia Europeană are sarcina de a pregăti un nou cadru de referință până la începutul anului 2023. Acest cadru ar trebui să reflecte mai bine realitatea pieței europene a gazelor naturale. De asemenea, Comisia este însărcinată să elaboreze cât mai curând posibil un coridor dinamic al prețurilor pentru a reduce volatilitatea prețurilor în tranzacțiile cu gaze naturale”, a detaliat președintele Consiliului European.

Făcând referire la cursa subvențiilor, Charles Michel a semnalat că este nevoie de o coordonare strânsă privind politicile naționale, în contextul unor prime astfel de stimulente pentru ca întreprinderile să își relocheze activitatea, în special peste Atlantic.

El a amintit și de ”dezbaterea strategică, absolut esențială, privind relația dintre Uniunea Europeană și China”, ce a avut loc la scurtă distanță după ce Xi Jinping a fost reales lider al Partidului Comunist, consolidându-și astfel puterea.

”Dorim să observăm că sistemul politic și instituțional chinez, este evident, complet diferit de modelul pe care îl avem la nivel european. În calitate de europeni, susținem drepturile omului, aceste valori ale libertăților personale fundamentale: libertatea presei, libertatea de exprimare. Cenzura nu își are locul în Uniunea Europeană și toți liderii și-au reafirmat angajamentul de a se ridica întotdeauna, de a nu privi niciodată în jos atunci când vine vorba de susținerea acestor valori fundamentale, deoarece credem că avem responsabilitatea de a apăra întotdeauna drepturile omului, principiile democratice”, a mai spus Michel.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți luna trecută la Bruxelles, au stabilit o foaie de parcurs pentru a răspunde crizei energetice și creșterii prețurilor la energie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la Atena, cancelarul german Olaf Scholz asigură că criza energetică din Uniunea Europeană va fi depășită “de o manieră solidară”

Published

on

© Bundeskanzler/ Twitter

Actuala criză energetică din Uniunea Europeană (UE) poate fi depăşită doar în mod solidar, a susţinut cancelarul federal german Olaf Scholz joi, la Atena, în condiţiile în care Berlinul se opune unei plafonări a preţurilor la gaz în Europa, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Obiectivul nostru: preţurile trebuie să scadă”, a subliniat social-democratul german la Atena, la finalul unei întrevederi cu omologul său grec Kyrakos Mitsotakis.

“Suntem de acord asupra faptului că această criză nu poate fi depăşită decât de o manieră solidară”, a afirmat Scholz, la o zi distanță după ce s-a aflat la Paris pentru a depăși împreună cu Emmanuel Macron dezacordurile franco-germane privind  aprovizionarea energetică europeană și creşterea preţurilor la energie.

“Am ajuns, consider eu, la decizii inteligente şi foarte bune” în timpul summitului european de săptămâna trecută, a insistat cancelarul federal.

Într-o postare pe Twitter, Scholz a arătat că Europa își dorește să devină mai puțin dependentă de importurile de energie.

“Unul dintre obiective este extinderea masivă a energiilor regenerabile. Dar este, de asemenea, clar că prețurile trebuie să scadă. Vom aborda acest aspect împreună în UE”, a spus el, deși Germania se numără printre ţările care se opun unei plafonări a preţurilor la gaz, care au crescut puternic în ultimele luni în majoritatea ţărilor, din cauza războiului din Ucraina şi a sancţiunilor economice impuse Rusiei.

În timpul summitului de săptămâna trecută, cele 27 de ţări membre ale UE au convenit asupra unei “foi de parcurs” pentru a pune în aplicare măsuri menite să încerce să limiteze explozia preţurilor la energie.  Înțelegerea pe care liderii UE au convenit-o asupra unei foi de parcurs solide și a unui mandat clar pentru stoparea creșterii prețurilor la energie prevede achiziții comune voluntare de gaze, dar cu un prag minim obligatoriu de 15%, și un plafon temporar pentru prețul gazelor folosite în producția de electricitate.

După ce trupele ruse au invadat Ucraina pe 24 februarie, Europa a reacţionat cu lentoare în această problemă energetică spinoasă, fiind slăbită de interesele divergente ale statelor membre, în timp ce iarna se apropie.

Reuniţi marţi, miniştrii europeni ai energiei au afişat în mod clar divergenţe persistente asupra unei plafonări a preţurilor la gaz, însă au decis să se reunească din nou pe 24 noiembrie, pentru a încerca să adopte un pachet de măsuri în încercarea de a depăşi această criză energetică.

Cancelarul federal german a fost acuzat de “egoism” după ce a anunţat la sfârşitul lui septembrie un plan de susţinere de 200 de miliarde de euro pentru economia germană, fără a se pune de acord cu partenerii săi europeni, care au acuzat că această intervenție va distorsiona piața, creând concurență neloială. Mai mult, pachetul a fost adoptat săptămâna trecută de Parlamentul de la Berlin.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

SCHENGEN11 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO14 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA17 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA17 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA18 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO20 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO20 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA23 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA24 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Team2Share

Trending