Premierul georgian Irakli Garibaşvili a semnat joi cererea pentru demararea procedurii speciale de recunoaştere a ţării sale drept candidat la aderarea la Uniunea Europeană, informează EFE şi AFP, potrivit Agerpres.
”Este o zi istorică. Semnez cererea în numele ţării”, a declarat şeful guvernului înainte de a-şi pune semnătura pe document în cadrul unei ceremonii transmise în direct la televiziune.
”Pentru noi, un viitor în Europa este singura opţiune. Este obiectivul nostru strategic”, a subliniat Garibaşvili, potrivit site-ului Guvernului georgian.
El a subliniat că Georgia este, din punct de vedere istoric, o ţară care aparţine culturii şi civilizaţiei europene.
Tbilisi a fost încurajat să facă acest pas după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut acest lucru luni pentru a opri invazia militară în Ucraina ordonată de preşedintele rus Vladimir Putin.
Georgia, care are experienţa amară a războiului din 2008 împotriva Rusiei şi două republici separatiste recunoscute de Moscova, încearcă astfel să-şi protejeze securitatea şi să-şi garanteze sprijinul celor 27 de state membre, scrie EFE.
În 2014, Georgia a semnat Acordul de Asociere cu UE, care include Acordul de liber schimb, iar în 2017 a obţinut liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeană.
Orice țară europeană care respectă valorile UE menționate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și care se angajează să promoveze aceste valori poate solicita să devină membră a UE. Valorile Uniunii sunt menționate la articolul 2 din tratat, care stipulează că “Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”.
Primul pas este îndeplinirea de către țara în cauză a criteriilor de aderare. Aceste criterii au fost definite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European, la Copenhaga în 1993, fiind adesea numite „criteriile de la Copenhaga”.
Criteriile de la Copenhaga stabilesc o serie de condiții democratice, economice și politice pentru țările care doresc să adere la UE:
- instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților
- o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței în UE
- capacitatea de a-și asuma și de a implementa în mod eficace obligațiile aferente statutului de membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare
La rândul său, UE trebuie să aibă capacitatea de a integra noi membri.
