Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, efectuează vineri o vizită oficială la București, ca parte a primei sale deplasări în țările de pe flancul estic al NATO pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de agresiunea militară a Rusiei la adresa statului vecin. Harris, aflată la a treia sa vizită în Europa de la preluarea mandatului, va ajunge în capitala României după o vizită efectuată la Varșovia pentru a reasigura cele mai mari țări de pe flancul estic de sprijinul Washington-ului în fața amenințării rusești și pentru a discuta pașii viitoarelor acțiuni de descurajare, de asigurare a securității energetice, de gestionare a fluxurilor de refugiați și a ajutorului umanitar pentru Ucraina și de înăsprire a sancțiunilor împotriva Moscovei.

Mâine (n.r. – 11 martie), când va ateriza pe sol românesc, Kamala Harris va ajunge în țara cu cea mai mare graniță cu Ucraina, națiunea invadată de Rusia. Harris va fi primită vineri la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, când va deveni primul vicepreședinte american după Joe Biden și cel mai înalt oficial al SUA care vizitează România după opt ani. Ultima vizită a unui vicepreședinte al SUA în România a avut loc în mai 2014, când actualul președinte, Joe Biden, efectua o vizită la București pe fondul anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și a destabilizării estului Ucrainei. De la 20 ianuarie 2021, de când a devenit prima vicepreședinte din istoria SUA, și până în prezent, Kamala Harris s-a aflat în Europa la Paris, unde a deschis alături de Emmanuel Macron Forumul Pentru Pace, și la Conferința de Securitate de la München. Mai mult, vizita vicepreședintelui SUA la București și la Varșovia, cel mai înalt nivel de decizie politică americană în afară de președintele Biden, reprezintă o prelungire a călătoriilor recente ale secretarului de stat Antony Blinken în Polonia și republicile baltice și ale șefului Pentagonului în Europa pentru a reasigura aliații că SUA vor apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.

Potrivit Administrației Prezidențiale, primirea oficială a Kamalei Harris va avea loc la ora 14:00, pe platoul de ceremonii de la Palatul Cotroceni. Apoi, Iohannis și Harris au programate convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, la finalul cărora, de la ora 15:30, vor susţine declaraţii de presă comune.

Vizita vicepreședintelui american la București a fost precedată de o convorbire telefonică cu premierul Nicolae Ciucă și de o vizită, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, a președintelui Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore din Armata SUA, generalul Mark A. Milley. De asemenea, prezența lui Harris în România urmează unui dialog strategic intensificat între SUA și România, probat prin participarea președintelui Joe Biden la summitul București 9 găzduit de președintele Iohannis anul trecut, prin vizita la București, în octombrie anului, a secretarului american al apărării Lloyd Austin, prin vizita la Washington, în noiembrie anul trecut, a ministrului de externe Bogdan Aurescu, care a deschis alături de șeful diplomației SUA Antony Blinken reuniunea dialogului strategic româno-american sau prin acordul România – SUA anunțat la Glasgow de președintele Iohannis și de emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, pentru a construi în România o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

De altfel, prezența vicepreședintelui Kamala Harris în România reconfirmă soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral și angajamentul ferm al Statelor Unite de a susține securitatea României și a aliaților NATO de pe Flancul Estic, reflectând, totodată, aprecierea Administrației americane pentru abordarea responsabilă și implicată a țării noastre în contextul amenințărilor actuale de securitate generate de agresiunea ilegală a Federației Ruse, precum și în gestionarea fluxurilor de refugiați de la granițe și acordarea de asistență umanitară.

Vizita vicepreședintelui Kamala Harris are loc și în contextul împlinirii în acest an a douăzeci și cinci de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral – moment aniversar relevant pentru a stimula aprofundarea în continuare a Parteneriatului Strategic, pe toate dimensiunile sale. Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite a fost lansat, la București, la 11 iulie 1997, de președinții Emil Constantinescu și Bill Clinton, iar anul trecut, Bucureștiul și Washingtonul au marcat zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic și de la semnarea Acordului privind sistemul antirachetă.

Întrevederea președintelui României cu vicepreședintele Statelor Unite ale Americii se înscrie în cadrul eforturilor aliate și transatlantice de coordonare strânsă în vederea gestionării situației de securitate, în special la Marea Neagră, cu impact asupra securității euroatlantice, și vine în continuarea consultărilor la cel mai înalt nivel între liderii aliați (din 11, 18 și 28 februarie), la care a participat președintele României și care au avut loc la inițiativa președintelui Statelor Unite, Joe Biden.

La cea din urmă discuție, la care a participat în premieră și prim-ministrul Japoniei, președintele Klaus Iohannis  a făcut un apel la liderii statelor aliate să trimită mai mulți militari în România pentru accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România și a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. Între timp, România a înființat acest hub, găzduind acest centru de distribuție a ajutoarelor umanitare în Ucraina, la Suceava, sub egida rescEU – Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

În acest context, arată Administrația Prezidențială, președintele Klaus Iohannis și vicepreședintele Kamala Harris vor discuta despre măsurile aliate de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv perspectiva creșterii în continuare a prezenței militare americane și aliate în România, ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre și a întregii regiuni. De asemenea, va fi abordată coordonarea, în continuare, a comunității transatlantice privind adoptarea de noi sancțiuni privind Rusia. De asemenea, întrevederea dintre președintele Klaus Iohannis și vicepreședintele Kamala Harris va reprezenta un bun prilej pentru reafirmarea atașamentului comun pentru consolidarea relației transatlantice și promovarea valorilor și rezilienței democratice.

Pentagonul a anunțat zilele trecute că amplasează centre de operațiuni aeriene în România și Polonia și dislocă încă 500 de militari pe flancul estic al NATO, având în vedere mai ales faptul că 22 de avioane de luptă aliate – șase Typhoon Eurofighter germane, opt Typhoon Eurofighter italiene și opt F-16 americane – asigură în prezent, pe fondul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, misiuni de poliție aeriană întărită a NATO în România. De asemenea, pentru perioade scurte de timp, două avioane de ultimă generație F-35 ale SUA și patru de tip F/A-18 Super Hornet  au executat recent misiuni și antrenamente în România.

Până acum, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România.

România găzduiește prezență militară americană pe teritoriul său la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la Baza de la Deveselu unde este amplasat sistemul antirachetă al NATO, și la Baza Aeriană Câmpia Turzii, unde SUA au realizat anul trecut cea mai mare investiție militară americană anuală în Europa, de peste 130 milioane de euro.

Într-o dovadă suplimentară a acestui angajament, două bombardiere strategice B-52 ale SUA au efectuat zilele trecute exerciții de integrare aer-sol în spațiul aerian al României și pe flancul estic al NATO.