Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis: Lucrăm cu Comisia Europeană pentru operaționalizarea cât mai rapidă în România a hub-ului umanitar internațional în ajutorul Ucrainei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a discutat cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre intensificarea sprijinului către Ucraina, punctând că se lucrează pentru operaţionalizarea cât mai rapidă pe teritoriul României a unui hub umanitar care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în Ucraina.

“Vreau să folosesc această ocazie pentru a lăuda încă o dată curajul poporului ucrainean, care luptă pentru libertate și rezistă sub tirurile ucigașe ale unui invadator. Am discutat, în acest sens, intensificarea sprijinului, mai ales umanitar, către Ucraina. Vreau să îi mulțumesc Președintei Comisiei Europene pentru susținerea acordată pentru înființarea pe teritoriul României a unei facilități logistice, un așa-numit hub umanitar, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina. Lucrăm împreună pentru operaționalizarea cât mai rapidă a acestui centru”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă susținute la Palatul Cotroceni alături de von der Leyen.

“Ne aflăm într-o situație fără precedent, generată de agresiunea armată nejustificată, ilegală și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în care nu numai securitatea Ucrainei, dar și cea transatlantică este puternic amenințată“, a punctat președintele.

Șefa executivului european a sosit miercuri seară în România pentru a discuta cu președintele Klaus Iohannis despre situația din Ucraina și despre sprijinul Europei pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina, prilej cu care s-a întâlnit și cu prim-ministrul Nicolae Ciucă și a elogiat joi, la București, solidaritatea pe care România și cetățenii o demonstrează față de Ucraina și refugiații care fug din calea războiului.

Klaus Iohannis a precizat că România va juca rolul de gazdă al acestui centru, care se va institui sub umbrela RescEU – Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

“Este important de știut că acest centru va fi un centru mare. Acest centru va permite centralizarea ajutoarelor și trimiterea lor și în Ucraina, dar, după părerea mea, și în Republica Moldova. Cum a spus foarte bine doamna Președinte, acest centru va funcționa destul de mult timp. Noi credem că, din păcate, situația în Ucraina se va degrada în continuare, iar nevoia de ajutor va crește semnificativ”, a declarat el.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marți înfiinţarea, pe teritoriul României, a unui “hub” pentru donaţiile către Ucraina, propunere care a fost întâmpinată cu deschidere de liderii G7, NATO și UE luni seară, într-o teleconferință specială la care șeful statului a participat.

“În ceea ce priveşte contribuţia României la efortul comunităţii internaţionale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înfiinţarea pe teritoriul ţării noastre a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub, un centru, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni“, a declarat şeful statului, marţi, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat astăzi, 5 decembrie, o investiție de aproximativ 1,2 miliarde de euro în activități colaborative de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, odată cu adoptarea primei decizii de atribuire a 61 de proiecte sprijinite de Fondul European de Apărare (FEA).

Prin această decizie, UE finanțează proiecte privind capabilități de apărare de vârf, cum ar fi următoarea generație de avioane de luptă, vehicule blindate și nave, precum și tehnologii de apărare critice în domeniile spațiului, cibernetic, cloud militar, inteligență artificială, semiconductori și contramăsuri medicale. Proiectele vor constitui, de asemenea, vârful de lance al tehnologiilor disruptive, în special în domeniul tehnologiilor cuantice și al noilor materiale.

Categoriile care beneficiază de o finanțare notabilă sunt: lupta aeriană (aproximativ 190 milioane de euro), lupta terestră (aproximativ 155 milioane de euro), lupta navală (aproximativ 103 milioane de euro) și apărarea antiaeriană și antirachetă (aproximativ 100 milioane de euro). Proiectele legate de spațiul cosmic sunt sprijinite cu aproximativ 50 milioane de euro. Cu 38 milioane de euro investiți în proiecte de sprijinire a cercetării și dezvoltării în domeniul apărării cibernetice, UE finanțează dezvoltarea de capacități comune de apărare cibernetică.

De asemenea, se acordă sprijin proiectelor promițătoare în care sunt implicate IMM-uri și start-up-uri transfrontaliere în cadrul categoriei dedicate IMM-urilor, 24 de proiecte primind finanțare. În total, IMM-urile reprezintă aproximativ 43 % din entitățile care participă la proiecte.

După adoptarea deciziei de atribuire a Comisiei, vor fi semnate acordurile de finanțare cu consorțiile, iar proiectele vor începe să producă rezultate concrete. Obiectivul este de a sprijini competitivitatea industriei de apărare a UE, dezvoltarea tehnologiilor-cheie de care forțele armate europene au nevoie și de a consolida securitatea Uniunii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

UE și Japonia și-au intensificat astăzi, 2 decembrie, cooperarea în domeniul hidrogenului prin semnarea unui memorandum de cooperare (MoC) în vederea stimulării inovării și dezvoltării unei piețe internaționale a hidrogenului, informează Comisia Europeană.

În calitate de lideri în domeniul tehnologiei hidrogenului, UE și Japonia vor colabora în vederea producerii, comercializării, transportului, stocării, distribuției și utilizării durabile și la prețuri accesibile a hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Cooperarea va contribui la crearea unei piețe mondiale a hidrogenului bazată pe norme și transparentă, fără denaturări ale comerțului și investițiilor.

Memorandumul a fost semnat la Tokyo de comisarul pentru energie, Kadri Simson, și de ministrul japonez al economiei, comerțului și industriei, Yasutoshi Nishimura.

Ambele părți s-au angajat deja să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să accelereze tranziția către o energie curată, așa cum se subliniază în Alianța verde UE-Japonia. Hidrogenul poate avea o contribuție crucială atât la tranziția ecologică, cât și la securitatea energetică. Memorandumul identifică o serie de domenii în care guvernele, actorii industriali, instituțiile de cercetare și autoritățile locale din UE și Japonia vor fi încurajați să coopereze, cum ar fi:

  • politici, reglementări, stimulente și subvenții, inclusiv la nivel internațional, pentru a lucra în direcția unor standarde și certificări comune;
  • cele mai bune practici și lecții învățate în materie de cercetare, dezvoltare, aplicații și proiecte demonstrative privind hidrogenul regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon;
  • dezvoltarea de proiecte, inclusiv în contextul inițiativelor de cooperare multilaterală, inclusiv în vederea sprijinirii altor țări din întreaga lume;
  • educație, perfecționare, recalificare, recalificare și educație și formare profesională, inclusiv prin intermediul schimburilor.

UE și Japonia au un dialog bine dezvoltat în domeniul energiei, care acoperă subiecte precum securitatea energetică, energia eoliană offshore, gazul natural lichefiat (GNL), proiectarea pieței energiei electrice, tehnologiile energetice și energia nucleară.

Ambele părți și-au stabilit ca ambiție pe termen lung să fie neutre din punct de vedere climatic până în 2050, iar o cooperare mai strânsă în ceea ce privește emisiile de metan este, de asemenea, în discuție.

În cadrul summitului UE-Japonia din mai 2021, a fost creată o Alianță Verde în care hidrogenul a fost evidențiat ca fiind un domeniu-cheie al cooperării viitoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă patru noi programe Interreg, la care participă România și alte nouă țări UE, Ucraina și R. Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat patru noi programe Interreg, la care participă 10 state membre UE, între care și România, Ucraina și Republica Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro din fondurile UE pentru perioada 2021-2027, obiectivul fiind provocarea cooperării transfrontaliere, impulsionarea tranziției ecologice și sprijinirea asistenței medicale și a educației.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, aceste programe vor beneficia de o finanțare consolidată, având în vedere decizia Comisiei din martie de a suspenda cooperarea cu Rusia și Belarus în urma invaziei Ucrainei de către Rusia și de a transfera 26,2 milioane de euro, alocate inițial acestor două țări, pentru a îmbunătăți cooperarea cu Ucraina și Moldova.

215 milioane de euro pentru cooperarea transnațională în regiunea Dunării în domeniul inovării și al energiilor regenerabile

Programul Interreg pentru regiunea Dunării va investi în cooperare pentru a face regiunea Dunării mai inovatoare și mai durabilă. Acesta va sprijini investițiile ecologice pentru a spori utilizarea energiilor regenerabile, pentru a îmbunătăți gestionarea apei și pentru a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice. De asemenea, va investi în acțiuni comune pentru a gestiona riscurile legate de schimbările climatice. Programul va sprijini, de asemenea, o piață a muncii favorabilă incluziunii, cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile și dezavantajate.

187 de milioane de euro pentru cooperarea transfrontalieră între Polonia și Ucraina în domeniul conservării naturii, al asistenței medicale și al gestionării frontierelor

Programul Interreg NEXT Polonia-Ucraina va investi în adaptarea la schimbările climatice, gestionarea durabilă a apei (inclusiv dezvoltarea infrastructurii de canalizare) și protecția naturii și a biodiversității. Acesta va consolida unitățile regionale de asistență medicală, va îmbunătăți accesul la medicina de specialitate și de urgență și va sprijini asistența medicală pe termen lung. De asemenea, programul va sprijini cooperarea între autoritățile publice pentru a îmbunătăți guvernanța locală, inclusiv în domeniul gestionării frontierelor.

54 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Ucraina în vederea îmbunătățirii educației, asistenței medicale și conservării naturii

Programul Interreg NEXT România-Ucraina va investi, în principal, în educație incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaționale, parteneriate între instituții) și în asistență medicală de calitate (de exemplu, înființarea și modernizarea serviciilor de urgență și a centrelor mobile de screening). Investițiile în adaptarea la schimbările climatice și în protecția naturii și a biodiversității vor aborda probleme comune, cum ar fi incendiile de pădure, eroziunea solului, alunecările de teren, seceta și inundațiile care afectează terenurile agricole. Programul va sprijini, de asemenea, rețeaua mare de parcuri și rezervații naturale.

77 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Republica Moldova pentru o mai bună educație, asistență medicală și conservarea naturii

Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale și în creșterea rezilienței. De asemenea, programul va ajuta la conservarea biodiversității, contribuind în același timp la dezvoltarea economică a comunităților locale. Programul va investi în educație și formare (de exemplu, construirea sau modernizarea școlilor și universităților, modernizarea echipamentelor digitale). Accesul la asistență medicală va fi finanțat pentru a aborda disparitățile dintre serviciile medicale rurale și urbane din România, în timp ce Moldova va primi noi echipamente medicale de înaltă calitate. În cele din urmă, programul va investi în turism și cultură, îmbunătățind accesul la monumentele istorice din zonă.

Interreg este unul dintre instrumentele-cheie ale UE care sprijină cooperarea transfrontalieră. Acesta abordează provocări comune și găsește soluții comune în domenii precum sănătatea, mediul, cercetarea, educația, transportul și energia durabilă.

Pentru perioada 2021-2027, Interreg dispune de un buget total de aproape 10,1 miliarde de euro care acoperă 86 de programe și patru direcții de acțiune: transfrontalieră (Interreg A), transnațională (Interreg B), interregională (Interreg C) și integrarea regiunilor ultraperiferice (Interreg D).

Noile programe de cooperare Interreg NEXT pentru perioada 2021-2027 se concentrează pe cooperarea dintre UE și țările partenere de-a lungul frontierelor externe ale UE.

Cooperarea are loc în domeniile dezvoltării economice și sociale, protecției mediului, serviciilor de sănătate publică, măsurilor de siguranță și securitate, conectivității, sprijinului acordat întreprinderilor mici și mijlocii și antreprenoriatului.

Interreg NEXT dispune de o alocare totală de 1,1 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională, din Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională și din Instrumentul de preaderare.

Pentru perioada 2021-2027, aproape 665 de milioane de euro vor fi acordate pentru șase programe Interreg, pentru a sprijini activitățile de cooperare transfrontalieră și transnațională între statele membre și Ucraina și Republica Moldova.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE11 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE13 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO13 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA14 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO14 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN15 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA15 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending