Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a participat joi la inaugurarea parcului fotovoltaic „Albina”, situat lângă Timișoara, un proiect care adaugă 60 MW putere instalată la capacitatea energetică a României. Este cel mai mare parc solar din județul Timiș și unul dintre cele mai mari din țară.

„Am ajuns astăzi la Albina, lângă Timișoara, pentru inaugurarea unuia dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din România și cel mai mare din județul Timiș. Adăugăm astfel încă 60 MW nou-nouți pentru producția energetică a României”, a scris Burduja pe Facebook. „Dacă Mintia va începe să producă energie la final de an, Albina deja produce energie — mai ales astăzi, într-o zi cu soare.”

Proiectul este dezvoltat de compania EDP și folosește tehnologie modernă pentru a furniza anual aproximativ 67 GWh de energie verde — suficient pentru alimentarea a aproape 40.000 de gospodării. „Energia care va fi produsă de acest parc fotovoltaic este verde, dar mai ales este produsă local și este accesibilă. Fiecare MWh generat aici înseamnă mai puțină dependență de importuri, un preț mai mic în piață și perspectiva pentru a atrage și mai mulți investitori în sectorul energetic românesc”, a subliniat ministrul.

Burduja a reiterat că investiția de la Albina, la fel ca cea de la Mintia, este integral privată, ceea ce „arată că România este atractivă pentru proiecte serioase”. În acest context, ministrul a subliniat că „nu avem o baghetă magică să reparăm lipsurile din ultimele decenii peste noapte” și a criticat populismul energetic: „Nu putem să scădem sau să creștem prețurile pe piața energiei după cum vrem. Și nici nu vom promite vreodată ‘energie gratis’ românilor, benzină la 1 leu sau alte bazaconii.”

El a explicat că rolul statului este de a atrage bani europeni și de a crea condiții pentru investiții: „Putem să atragem bani europeni și să îi punem la dispoziția investitorilor (…) și să asigurăm un cadru legislativ predictibil și corect.” În cei doi ani de mandat, Burduja spune că a atras 14 miliarde de euro pentru investiții în sectorul energetic – „mai mult decât oricând după 1989”.

În final, ministrul a evidențiat importanța parteneriatului cu mediul privat: „România are nevoie de astfel de exemple. Sunt un susținător necondiționat al parteneriatului cu mediul privat, al deschiderii statului către investitori, către cei care vor să construiască în țara noastră.”

Președintele Nicușor Dan a afirmat, vineri, că Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 rămâne unul dintre “cele mai dureroase” momente din istoria post-decembristă, subliniind că justiția are datoria de a face lumină în acest dosar.

“Nici până astăzi, după 35 de ani, Justiția nu a pronunțat o hotărâre definitivă în dosarul Mineriadei. Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe. Justiția are datoria de a face lumină nu doar pentru a identifica și sancționa vinovații, ci și ca un gest obligatoriu de respect față de dreptul societății românești de a cunoaște adevărul. Nu-i vom uita niciodată pe cei care au avut curajul să lupte pentru democrație și libertate, pe toți cei care au pus aceste idealuri mai presus de propriile vieți’, a scris șeful statului, vineri, pe Facebook.

În cursul dimineții de vineri, președintele Nicușor Dan a depus coroane de flori la Monumentul dedicat memoriei victimelor Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 și la Monumentul “Kilometrul zero al democrației”.

Evenimentele violente din 13 – 15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de “Mineriada din 13-15 iunie 1990” și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă.

Manifestațiile din piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naționale și împotriva președintelui Ion Iliescu și începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piața Universității.