Connect with us

CONSILIUL UE

Bugetul UE pentru 2019: Consiliul UE, prezidat de Finlanda, adoptă măsuri de contingență pentru un Brexit fără acord

Published

on

FOTO: European Commission/ Twitter

Potrivit comunicatului, remis Calea Europeană, Consiliul Uniunii Europene a adoptat astăzi măsuri de contingență privind execuția și finanțarea bugetului UE pentru 2019 în cazul unui Brexit fără acord. Scopul măsurilor este de a atenua impactul unui scenariu „fără acord” asupra finanțării într-o gamă largă de domenii, precum cercetarea și agricultura.

Ele vor permite UE să continue să efectueze plăți către beneficiari din Regatul Unit pentru contracte semnate și decizii luate înainte de data retragerii, atât timp cât Regatul Unit va continua să își plătească contribuția convenită la bugetul UE pentru 2019.

Parlamentul European și-a dat aprobarea cu privire la acest cadru de măsuri de contingență la 17 aprilie 2019.

”Scenariul „fără acord” nu afectează principiul de bază conform căruia UE27 și Regatul Unit trebuie să își onoreze angajamentele financiare pe care și le-au asumat împreună. Măsurile convenite astăzi vor contribui la garantarea acestui lucru. Ele vor fi în beneficiul persoanelor și al entităților din Regatul Unit și vor evita eventualele întreruperi ale finanțării din partea UE pentru alți beneficiari.”, a declarat Mika Lintilä, ministrul finanțelor al Finlandei, statul care deține în prezent președinția Consiliului

În conformitate cu cadrul de măsuri de contingență convenit, Regatul Unit ar trebui să confirme în scris că va contribui la finanțarea bugetului UE pentru 2019, astfel cum a fost adoptat. De asemenea, ar trebui să accepte controalele și auditurile necesare pentru programele și acțiunile UE și ar trebui să facă prima plată la bugetul UE pentru perioada ulterioară retragerii sale. Numai cu întrunirea acestor condiții s-ar menține eligibilitatea Regatului Unit și a entităților stabilite în Regatul Unit pentru finanțarea de la bugetul UE pentru 2019.

Având în vedere că Regatul Unit își plătește contribuția pentru întregul an 2019, Regatul Unit și entitățile din Regatul Unit ar fi eligibile în 2019 și din punctul de vedere al condițiilor stabilite în eventualele cereri de oferte, proceduri de ofertare, concursuri sau alte proceduri care pot conduce la finanțare de la bugetul UE, cu excepția unor cazuri specifice legate de securitate și de pierderea de către Regatul Unit a calității de membru al Băncii Europene de Investiții.

În plus, măsurile de contingență ar permite continuarea finanțării unor beneficiari din statele membre ale UE a căror eligibilitate depinde de apartenența Regatului Unit la UE, cu condiția ca deciziile și contractele juridice relevante să fi fost semnate sau adoptate înainte de retragerea Regatului Unit.

Acest cadru de măsuri de contingență ar înceta să se aplice dacă Regatul Unit întrerupe plățile sau în cazul în care, în timpul controalelor și al auditurilor, sunt observate deficiențe semnificative.

El nu aduce atingere unui eventual acord care ar urma să fie negociat în cazul scenariului „fără acord” referitor la un decont financiar între UE și Regatul Unit și care ar trebui să acopere toate obligațiile reciproce care decurg din calitatea Regatului Unit de țară membră a UE.

Măsurile convenite astăzi urmăresc să mențină neschimbate cotele relative ale statelor membre ale UE27 în ceea ce privește finanțarea bugetului UE pentru 2019.

Context

Din momentul în care Regatul Unit și-a notificat intenția de a se retrage din UE, aceasta din urmă a afirmat în mod consecvent că atât UE, cât și Regatul Unit trebuie să respecte obligațiile financiare care decurg din întreaga perioadă în care Regatul Unit a făcut parte din UE. Acest principiu a fost reamintit în orientările Consiliului European (articolul 50) din 29 aprilie 2017 pentru negocierile privind Brexitul și a fost reflectat în proiectul de acord de retragere convenit de cele 27 de state membre și de guvernul Regatului Unit în noiembrie 2018. Absența unui acord de retragere la data retragerii nu ar afecta acest principiu director.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție germană, a impus joi măsuri restrictive pentru două persoane și un organism care au fost responsabile sau au luat parte la atacul cibernetic asupra Parlamentului Federal German (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015 și care a vizat și contul biroului de parlamentar al cancelarului Angela Merkel, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acest atac cibernetic a vizat sistemul de informații al parlamentului și a afectat capacitatea sa de a opera timp de câteva zile. O cantitate semnificativă de date a fost furată și conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cele ale cancelarului Angela Merkel, au fost afectate”, arată comunicatul citat.

Sancțiunile menționate au fost propuse oficial de Germania în luna iulie și constau în interdicție de călătorie și înghețare a activelor impuse persoanelor fizice și o înghețare a activelor impuse corpului. În plus, persoanelor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția celor enumerate.

Decizia Consiliului înseamnă că un total de 8 persoane și 4 entități și organisme au fost vizate de măsuri restrictive în legătură cu atacurile cibernetice care vizează UE sau statele sale membre.

Sancțiunile sunt una dintre opțiunile disponibile în cadrul Uniunii pentru un răspuns diplomatic comun la activitățile cibernetice rău intenționate  și sunt menite să prevină, să descurajeze, să descurajeze și să răspundă la continuarea și creșterea comportamentului rău intenționat în spațiul cibernetic.

Sancțiunile sunt bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice. Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Actele juridice relevante, inclusiv numele persoanelor fizice și ale organismului în cauză, au fost publicate în Jurnalul Oficial.

Incidentul de acum cinci ani a fost cel mai mare atac cibernetic efectuat până în prezent împotriva Parlamentului German. 

Cancelarul Angela Merkel a reclamat atacul cibernetic din partea Rusiei drept unul “scandalos” și care “afectează o cooperare de încredere” cu Rusia, legătură pe care liderul german spunea că se străduiește să o îmbunătățească „zilnic”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România a semnat ”Declarația de la Bonn”, o inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE

Published

on

© Direcția Generală Management CDI - Ministerul Educației și Cercetării/ Facebook

România a semnat ”Declarația de la Bonn”, inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE, cu prilejul Conferinței miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană privind Spațiul European de Cercetare ERA, desfășurată sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, contextul actual a arătat cât de importante sunt știința, cercetarea și inovarea pentru societate.

Din perspectiva comunicării Comisiei Europene, privind viitorul cercetării și inovării și a Spațiului European de Cercetare (ERA), Uniunea Europeană dorește să stabilească o nouă orientare pentru dezvoltarea spațiului european de cercetare într-un mod mai dinamic și rezilient.

”Am apreciat dialogul european organizat sub egida Președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, iar „Declarația de la Bonn” constituie un pas important în consolidarea cooperării în Spațiul European de Cercetare. Încurajez cercetarea din România să fructifice toate oportunitățile oferite de Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare, instrumentul principal pentru consolidarea excelenței în aceste domenii”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării.

”Declarația de la Bonn” (Bonn Declaration on Freedom of Scientific Research – A Common Core Principle of the European Research Area and its International Partners) este disponibilă aici.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Programul de Sănătate al UE 2021-2027: Statele membre susțin negocierea unui buget de 1,9 mld. de euro cu Parlamentul European, mult sub cele 9,4 mld. de euro solicitate de eurodeputați

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Ambasadorii statelor membre UE au convenit astăzi în unanimitate asupra mandatului de a începe negocierile cu Parlamentul European cu privire la Programul de Sănătate al UE „EU4Health” (2021-2027). Acest program implică un răspuns puternic la pandemia COVID-19, dar menține, de asemenea, un accent pe acțiunile pe termen lung ale UE în domeniul sănătății. În plus, își propune să îmbunătățească sănătatea publică în UE și să pregătească Uniunea mai bine pentru a face față viitoarelor crize de sănătate. Programul are o importanță crucială, deoarece UE încă experimentează impactul unei amenințări majore de sănătate asupra,economiilor statelor membre și asupra bunăstării cetățenilor europeni. 

În conformitate cu rezultatele reuniunii Consiliului European din 17-21 iulie 2020, bugetul propus în mandatul Consiliului se ridică la 1,9 miliarde EUR și este de patru ori mai mare decât bugetul actualului program pentru 2014-2020. Cu toate acestea, Parlamentul European susține un buget mult mai ambițios, adecvat provocărilor generate sau exacerbate de pandemia de coronavirus și consideră inacceptabilă o diminuare substanțială a finanțării din domeniul sănătății pentru care Comisia Europeană a propus în mai o sumă de 9,4 mld. de euro pentru următorii șapte ani. 

De altfel, Raportul pentru programul de Sănătate al UE, EU4Health, coordonat de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a fost adoptat pe 14 octombrie de Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din Parlamentul European, și arată că este esențial ca EU4Health să sprijine digitalizarea asistenței medicale prin crearea și aplicarea Registrului european de sănătate electronica, să finanțeze misiuni pentru prevenirea și gestionarea bolilor cronice, să consolideze lupta împotriva cancerului în acord cu Planul european de combatere a cancerului, să susțină și să promoveze vaccinarea, să se concentreze mai mult pe prevenirea bolilor și, cel mai important, să contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate. Astfel, eurodeputații vor depune toate eforturile pentru dotarea programului cu un buget adecvat de 9.4 mld. de euro, în conformitate cu propunerea Comisiei. 

Programul EU4Health își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre și să promoveze coordonarea dintre acestea pentru a îmbunătăți sănătatea umană în întreaga Uniune prin:

  • protejarea persoanelor din Uniune împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății, îmbunătățirea disponibilității produselor pentru sănătate și a produselor relevante pe timp de criză
  • consolidarea rezistenței și sustenabilității sistemelor de sănătate
  • creșterea utilizării instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății
  • consolidarea rolului Uniunii Europene în sănătatea globală

De asemenea, poziția Consiliului prevede un mecanism de guvernanță puternic care să permită un proces decizional eficient, precum și să abordeze probleme tradiționale de sănătate publică pe termen lung, cum ar fi prevenirea și tratamentul bolilor transmisibile și netransmisibile, în special a cancerului, pentru a îmbunătăți sănătatea mintală și îngrijirea pe termen lung și pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate.


Prin programul „UE pentru sănătate”, Comisia Europeană a propus alocarea a 9,4 miliarde de euro în consolidarea sistemelor de sănătate. Pentru acest program, finanțarea ar trebui să provină parțial de la bugetul UE (1,7 miliarde EUR) și parțial prin intermediul veniturilor alocate externe, care provin din operațiunile de împrumut ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind Instrumentul UE de redresare economică (7,7 miliarde EUR). Pentru niciunul dintre obiectivele menționate în program nu va exista o alocare prealabilă.

Cu toate acestea, în urma Consiliului European din 17-21 iulie, când s-a ajuns la un acord privind un amplu plan de 1.824 de miliarde de euro (CFM 2021-2027 și Next Generation EU) s-a decis tăierea masivă a 7,7 miliarde de euro a fondurilor destinate sănătății din planul de recuperare Next Generation EU.

Programul „UE pentru sănătate” acoperă perioada 2021-2027. Acesta ia în considerare lecțiile învățate și lacunele identificate până în prezent ca urmare a crizei și va aduce schimbări structurale pentru o mai bună pregătire a UE pentru noi provocări în materie de sănătate. Odată ce propunerea este adoptată de statele membre și de Parlamentul European, se intenționează să se înceapă lansarea de acțiuni specifice în cadrul programului „UE pentru sănătate” începând cu 1 ianuarie 2021. În primii ani ai programului, se va pune un accent deosebit pe acțiune, în special în ceea ce privește gestionarea crizelor.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

NATO33 mins ago

Mircea Geoană: Parteneriatul Strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administrațiile de la București sau Washington

ROMÂNIA50 mins ago

”Digitalizarea rămâne prioritatea absolută a Guvernului”, mesajul secretarului general al Executivului, Antonel Tănase, la lansarea CNTD

Dacian Cioloș53 mins ago

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, mesaj de sprijin pentru Emmanuel Macron: Comentariile lui Erdoğan față de președintele francez sunt inacceptabile

Victor Negrescu1 hour ago

Raportul privind educația digitală, prezentat de Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din PE, oferă soluții adaptate nevoilor rapide de digitalizare

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: 4,2 miliarde de euro din bugetul multianual al UE și 1,8 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Relansare și Reziliență al României pentru reforma sistemului de sănătate

EVENIMENTE1 hour ago

Lidera opoziției din Belarus mulțumește României și lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit: În 1989, România s-a aflat în aceeași situație. A sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din PE, a condus negocierea interinstituțională privind finanțarea adecvată a Facilității Conectarea Europei

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din PE: UE trebuie să încurajeze în continuare consumul de fructe și legume pentru cei peste 30 de milioane de elevi din statele membre

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România continuă lupta pentru ca Pachetul Mobilitate I să nu facă nedreptate transportatorilor români

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

COVID-19: Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru anunță că programul de testare extinsă a primit sprijin la nivel european: ”România va putea beneficia de teste rapide cu finanțare europeană”

Dacian Cioloș23 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending