Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, joi, pe Facebook stadiul lucrărilor la centrala pe gaz de la Mintia, descrisă drept „cea mai mare și mai modernă centrală pe gaz din Europa”, cu o putere instalată de 1734 MW. Potrivit acestuia, proiectul – realizat cu tehnologie Siemens de ultimă generație și o investiție de peste 1,4 miliarde de euro – a ajuns deja la un stadiu de execuție de 75%.

„Am fost aici acum un an și jumătate, când șantierul era aproape la zero. Astăzi, proiectul este deja la 75% cu primul ciclu, iar la jumătatea anului viitor întreaga centrală cu ciclu combinat va fi gata”, a transmis Burduja, care a vizitat din nou șantierul pentru a evalua progresul lucrărilor.

Pe șantier lucrează aproape 500 de muncitori, iar în proiect sunt implicate peste 200 de firme românești. „Ritmul lucrărilor este excelent”, a adăugat ministrul, menționând multiple premiere tehnice și logistice, inclusiv transporturi agabaritice și montarea turbinelor Siemens.

Conform graficului actual, prima turbină de aproape 600 MW va fi finalizată în decembrie 2025, a doua în ianuarie-februarie 2026, iar întregul proiect va deveni operațional în iulie 2026.

Fiecare MW nou în sistem e șansa românilor și a companiilor românești de a plăti facturi mai mici. Energie sigură, producție în bandă. Și la Mintia vorbim de mulți, de foarte mulți megawați”, a explicat Burduja.

Ministrul a subliniat că centrala va folosi inclusiv gazul românesc din zăcământul Neptun Deep, contribuind astfel la securitatea energetică națională. De asemenea, Burduja a reamintit că proiectul a fost declarat de guvern ca fiind de importanță strategică națională încă din 2023.

„Suntem în grafic să avem în 2025 cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate și conectate la sistemul energetic național”, a conchis ministrul, precizând că doar până la finalul lunii mai 2025 fuseseră deja puși în funcțiune 594 MW noi, cu obiectivul de a atinge 2000-2500 MW până la finalul anului.

Rețele Electrice România, parte din grupul PPC în România, a finalizat recent lucrările de modernizare a infrastructurii de distribuție a energiei electrice pe mai multe străzi din sectorul 1, București, în urma unei investiții în valoare de peste 18 milioane lei.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, proiectul a fost realizat din fonduri proprii și îmbunătățește calitatea serviciului pentru aproximativ 2300 de clienți.

Intervențiile s-au desfășurat pe o perioadă de doi ani și au vizat infrastructura din zona Bd. Ion Mihalache, Șoseaua Nicolae Titulescu, Doctor Felix, str. Hagi Moscu Maria și str. Scărlătescu.

Lucrările au inclus modernizarea a 10 posturi de transformare, prin înlocuirea celulelor de medie tensiune, modernizarea tablourilor de joasă tensiune și integrarea echipamentelor de telecontrol – un pas important spre digitalizarea rețelei.

În plus, au fost modernizate 15,2 km de linii electrice subterane de medie tensiune și 19,8 km de linii electrice subterane de joasă tensiune.

„Acest proiectul reflectă angajamentul companiei față de comunitățile locale din care facem parte – comunități care, prin aceste modernizări, beneficiază nu doar de un serviciu mai performant, ci și de o infrastructură adaptată nevoilor viitorului. Este un pas important spre un sistem energetic mai eficient, mai inteligent și mai aproape de oameni”, a declarat Mihai Pește, Director General, Rețele Electrice România.

Prin această investiție, Rețele Electrice România contribuie la consolidarea rezilienței rețelei de distribuție, asigurând o alimentare mai sigură și mai stabilă pentru locuitorii din această parte a orașului.

Digitalizarea infrastructurii permite monitorizarea și intervenția rapidă asupra rețelei, reducând semnificativ timpul de întrerupere în cazul unor incidente și îmbunătățind calitatea serviciului oferit.

Rețele Electrice România anunță că va continua planul de investiții în 2025 pentru aria sa de responsabilitate, cu obiectivul de a construi o rețea de distribuție a energiei electrice modernă, digitalizată și pregătită să răspundă consumatorilor săi cu soluții adaptate la noile realități ale tranziției energetice.

Potrivit comunicatului, anul acesta Rețele Electrice România are în plan investiții în valoare de peste 730 milioane lei. De asemenea, vor fi demarate proiecte cu finanțare atrasă din programele POIM și Fondul pentru Modernizare în cele trei zone, Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, care se vor finaliza în perioada 2026-2029 în valoare de 1.4 miliarde lei, din care aprox. 340 milioane lei vor fi suportate din fonduri proprii.

Până la finalul anului 2025, numărul total de contoare inteligente instalate de societatea Rețele Electrice România va ajunge la aproximativ 2 milioane, cel mai mare volum atins de vreun operator de distribuție de energie electrică din România.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat diferența de preț la energie între estul și vestul Europei.

”De ce energia costă pe piața zilei de astăzi 84 de euro în România, 26 de euro în Franța și 60 de euro în Austria? Pentru că piața energetică europeană e unică doar pe hârtie”, a arătat Burduja într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a arătat că este nevoie de ”infrastructură conectivă transfrontalieră — de <<sârme>> care trec granița — pentru ca energia să circule liber, iar prețurile din statele membre să fie similare. În cele mai multe zile, energia e mult mai ieftină în Vest, produsă în centralele nuclearo-electrice, dar ea nu poate fizic ajunge până la noi, bulgari, greci etc.”

”Am explicat aceste lucruri pe înțelesul tuturor și voi continua, în următoarele zile, să detaliez cauzele prețurilor energiei din România și din regiune. Este important pentru toți românii să cunoască adevărul, dincolo de toate dezinformările toxice din spațiul public”, a subliniat Burduja.

Acesta a amintit că a solicitat în repetate rânduri la Bruxelles ”să avem cu toții obligații și drepturi egale”.

”Este o chestiune de normalitate în proiectul comun european, care a pornit, reamintesc, prin uniunea cărbunelui și oțelului. România a fost, este și va fi un bun cetățean european. Avem deja interconexiuni de 4000MW, cu toți vecinii, și planul Transelectrica este să ajungem la peste 7000MW în următorii 5 ani. Alte state membre nu au procedat la fel”, a continuat ministrul Energiei.

El a ținut să sublinieze lipsa sau insuficiența de interconexiuni dintre Austria și Slovacia, respectiv Austria și Ungaria.

”Între Austria și Slovacia nu există DELOC interconexiuni. Între Austria și Ungaria capacitatea ar putea fi ușor dublată, dar nu se dorește de mulți ani.  Ca urmare a eforturilor din ultimul an la Bruxelles, dezvoltarea interconexiunilor și îmbunătățirea funcționării pieței europene a energiei au devenit priorități de grad zero pentru Comisia Europeană, prin vocea președintelui, Ursula von der Leyen, și a comisarului pentru energie, Dan Jorgensen. Vom continua să urmărim implementarea acestor angajamente”, a dat asigurări Sebastian Burduja.

Specialiștii au atras atenția că rețeaua electrică din Europa este învechită, fapt scos la iveală și de incidentul din Peninsula Iberică.

La sfârșitul anului 2023, Comisia Europeană a propus un plan de acțiune pentru a se asigura că rețelele de energie electrică din Uniunea Europeană vor funcționa mai eficient și vor fi dezvoltate mai rapid, în contextul în care rețelele energetice interconectate și stabile reprezintă coloana vertebrală a pieței interne a energiei din UE și sunt esențiale pentru a permite tranziția ecologică.

Citiți și: Comisia Europeană prezintă un plan de acțiune pentru abordarea verigilor lipsă ale tranziției către o energie curată. Sunt necesare investiții de 584 de miliarde de euro pentru modernizarea rețelelor electrice din UE

Instituția preconiza atunci că până în 2030, consumul de energie electrică în UE va crește cu aproximativ 60%. Rețelele vor trebui astfel să se adapteze la un sistem mai digitalizat, mai descentralizat și mai flexibil, cu milioane de panouri solare pe acoperișuri, pompe de căldură și comunități energetice locale care își împart resursele, cu mai multe surse regenerabile offshore care vor fi puse în funcțiune, cu mai multe vehicule electrice care trebuie încărcate și cu nevoi tot mai mari de producție de hidrogen.

Având în vedere că 40% din rețelele noastre de distribuție au o vechime mai mare de 40 de ani, iar capacitatea de transport transfrontalier urmează să se dubleze până în 2030, sunt necesare investiții în valoare de 584 de miliarde de euro.