Comisia Europeană a adoptat marți raportul pe 2021 privind Starea Uniunii Energetice, în care face bilanțul progreselor înregistrate de UE în ceea ce privește tranziția către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea „Pactul verde european”, informează comunicatul oficial.

Potrivit raportului, deși există o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a identifica tendințele post-COVID-19 pe termen mai lung.

Mai mult, raportul arată că sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE în 2020, generând 38% din electricitate, față de 37% pentru combustibilii fosili Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să stabilească o dată de eliminare treptată, iar 4 iau în considerare posibile termene.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comparativ cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor ca urmarea a pandemiei de COVID-19, care a dus la o reducere globală a emisiilor de 31 %, comparativ cu 1990.

În 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România. 

Citiți și: Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre se situează peste traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030, iar eforturile trebuie să continue pentru a aborda această problemă la nivelul statelor membre și al UE.

Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza consumului de energie mai mic în general. Subvențiile pentru energia regenerabilă și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.

Raportul din acest an este publicat, de asemenea, în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la gaze. Deși se așteaptă ca această situație să fie temporară, ea pune în evidență dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.

Conform celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, iar această problemă va rămâne în centrul atenției în contextul provocărilor economice cauzate de COVID-19 și a situației actuale a prețurilor. 

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

De asemenea, raportul privind Starea Uniunii Energetice analizează modul în care politicile energetice și climatice au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în continuarea eforturilor de decarbonizare ale UE. Raportul ia act de eforturile politice pentru a se asigura că programele de redresare post-COVID-19 cuprind mai mult ca niciodată obiective în materie de climă și energie.

Brexitul reprezintă o ”catastrofă” pentru Regatul Unit, a susținut marți comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, într-o declarație pentru postul de televiziune francez BFM TV, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, vedeţi ce se întâmplă la pompele de benzină, vedeţi ce se întâmplă cu penuria de asistente şi medici, vedeţi ce se întâmplă cu criza de şoferi de camioane şi în sectorul construcţiilor”, a spus reprezentantul Executivului comunitar. 

De altfel, premierul britanic, Boris Johnson, a admis că schimbarea pe care și-a dorit-o Regatul Unit în urma deciziei de a părăsi Uniunea Europeană ”va fi dificilă și de durată”, dar a apreciat că Brexitul va conduce țara către un viitor mai bun.

”Ceea ce se întâmplă în prezent este o adevărată dramă”, a adăugat politicianul francez.

Comisarul francez a făcut trimitere, în egală măsură, și la disputa iscată între Londra și Paris pe tema pescuitului. ”Am văzut multă rea-credință din partea britanicilor. Ne-am obișnuit cu acest joc”, a mai spus comisarul european pentru piața internă, potrivit Politico Europe. 

Franța a amenințat Regatul Unită că va lua măsuri de ”replică” sau chiar de ”retorsiune” dacă acesta din urmă nu acordă mai multe licențe pescarilor francezi, apreciind că nu este o problemă franceză, ci una europeană. 

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat a cărui apartenență la UE s-a întins pe parcursul a aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Acesta prevede un cadru pentru gestionarea comună a stocurilor de pește din apele UE și din apele Regatului Unit. Regatul Unit va fi în măsură să dezvolte în continuare activitățile de pescuit britanice, în timp ce activitățile și mijloacele de subzistență ale comunităților europene de pescari vor fi protejate, iar resursele naturale vor fi conservate.

În zonele de pescuit încă disputate (zona de 6-12 mile a coastelor britanice şi a insulelor din Canalul Mânecii), Londra şi Jersey au acordat un total de puţin peste 200 de licenţe definitive, în timp ce Parisul reclamă încă 244.

Între timp, lucrurile pe acest dosar și nu numai avansează, astfel că apele s-au calmat. Progrese se pot observa și în ceea ce privește Irlanda de Nord, problemă spinoasă care a readus Brexitul în lumina reflectoarelor. 

Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit ”să se angajeze într-un mod intens și constructiv, atât la nivel de experți, cât și la nivel politic” într-un dialog cu privire la măsurile menite să faciliteze tranzitul mărfurilor în Irlanda de Nord.

Comisia Europeană a prezentat un set de aranjamente pe măsură pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă cetățenii din Irlanda de Nord din cauza ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, prin facilitarea, în continuare, a circulației mărfurilor din Marea Britanie în această provincie.

Această propunere vine în urma unor discuții extinse purtate în ultimele luni cu Guvernul britanic, precum și a unor acțiuni de informare ale Comisiei Europene în rândul liderilor politici, al întreprinderilor, al societății civile și al altor părți interesate din Irlanda de Nord. De asemenea, prezintă idei bazate pe elemente ridicate în documentul de comandă al Regatului Unit publicat în iulie 2021.

Comisia consideră că acest pachet de măsuri va face o diferență reală pe teren în Irlanda de Nord și abordează problemele legate de Brexit în ceea ce privește circulația mărfurilor din Marea Britanie în Irlanda de Nord, probleme care au fost ridicate de cetățenii și întreprinderile nord-irlandeze. Aceste măsuri vin în completarea pachetului care a fost prezentat în iunie 2021, care facilitează circulația animalelor vii din Marea Britanie în Irlanda de Nord.

Pachetul propune flexibilități suplimentare în domeniul alimentelor, al sănătății plantelor și animalelor, al vămilor, al medicamentelor și al angajamentului cu părțile interesate din Irlanda de Nord. Acesta propune un model diferit pentru punerea în aplicare a protocolului, în care fluxul de mărfuri între Marea Britanie și Irlanda de Nord – în ceea ce privește mărfurile destinate să rămână în Irlanda de Nord – este facilitat într-o măsură semnificativă. Această facilitare este posibilă datorită unei serii de măsuri de protecție și de supraveghere sporită a pieței pentru a se asigura că mărfurile nu intră pe piața unică a UE.

Acest pachet deschide calea spre soluționarea tuturor problemelor de punere în aplicare rămase nerezolvate, stabilind astfel predictibilitatea, stabilitatea și certitudinea pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord.

Comisia Europeană a lansat marți cea de a doua cerere de propuneri pentru proiecte la scară largă din cadrul Fondului pentru inovare, unul dintre cele mai mari programe din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, finanțate din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, potrivit comunicatului oficial. 

Cu un buget de 1,5 miliarde de euro, fondul va finanța tehnologii revoluționare în domeniile energiei din surse regenerabile, al industriilor mari consumatoare de energie, al stocării energiei și al captării, utilizării și stocării dioxidului de carbon.

„Fondul pentru inovare ajută la aplicarea pe scară largă a soluțiilor tehnologice necesare pentru tranziția verde. Prin această cerere de propuneri, vom sprijini proiectele inovatoare, accelerându-le și aducându-le pe piață cât mai curând posibil. Această investiție va sprijini decarbonizarea economiei Europei, pregătind terenul pentru neutralitatea climatică în 2050 și consolidând poziția Europei de lider tehnologic la scară mondială”, a transmis vicepreședintele executiv Frans Timmermans. 

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Luând în considerare numărul foarte mare de proiecte prezentate în cadrul primei cereri de propuneri și de rezerva substanțială de proiecte, Comisia Europeană a simplificat procesul de depunere a cererilor, care constă acum dintr-o singură etapă. Acest lucru va reduce semnificativ intervalul de timp de la depunerea cererii până la acordarea finanțării.

Proiectele vor fi evaluate în funcție de potențialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, de potențialul lor de inovare, de maturitatea financiară și tehnică, precum și de potențialul lor de aplicare la scară largă și de rentabilitatea lor. Cererea de propuneri este deschisă pentru proiecte din toate statele membre ale UE, Islanda și Norvegia, până la 3 martie 2022.

Citiți și: Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică

Pentru proiectele care sunt promițătoare, dar nu suficient de mature pentru acordarea unui grant, va fi disponibilă asistență pentru dezvoltarea proiectelor din partea Băncii Europene de Investiții. 

Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și de licitație al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii privind întreaga procedură. Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 3 martie 2022. Depunătorii proiectelor vor fi informați cu privire la rezultatele evaluării în cursul celui de al treilea trimestru al anului 2022. Acordarea granturilor și semnarea proiectelor va avea loc în al patrulea trimestru al anului 2022.

Pe 10 noiembrie, va fi organizată o zi de informare pentru a da potențialilor solicitanți și altor părți interesate posibilitatea de a obține informații și de a pune întrebări cu privire la noua cerere de propuneri. 

Cu venituri de peste 25 miliarde de euro până în 2030, în funcție de prețul carbonului, Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulentele financiare adecvate pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească acum în următoarea generație de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să ofere întreprinderilor din UE avantajul primului venit pentru a deveni lideri la nivel mondial în domeniul tehnologiei.

În temeiul celor mai recente propuneri de punere în aplicare a Pactului verde european, fondul ar urma să fie majorat substanțial pentru a canaliza și mai multe investiții în tehnologii verzi revoluționare.