Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Published

on

© MIPE

Cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm a semnalat Celine Gauer, director general SG RECOVER, la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR, îndemnând autoritățile din România să accelereze ritmul reformelor, în contextul în care mai sunt doar 29 de luni în care țara noastră trebuie să implementeze 400 de jaloane și ținte, informează Agerpres.

Aceasta a constat că ”suntem la o răscruce” în ceea ce privește punerea în practică a PNRR, anul 2024 fiind ”unul absolut esențial pentru țară”, definitoriu, care ”va stabili succesul sau eșecul țării”.

”Planul, concepţia planului a fost foarte bună. Însă ce vedem acum şi acesta este principalul meu mesaj, în această dimineaţă, suntem la o răscruce. 2024 este un an absolut esenţial pentru ţară. Un an care va stabili succesul sau eşecul ţării. Am spus că am rambursat 9 miliarde (de euro -n.r.) pentru România şi este adevărat, dar trebuie să vedem ce a realizat România cu aceste fonduri. Vorbeam despre 2,6 miliarde ( de euro – n.r). Multe plăţi au fost prefinanţare, plata a fost făcută, dar cu condiţia ca tot planul să fie implementat, altfel banii vor fi returnaţi. Deci, da, e bine, sprijină economia, dar aveţi grijă, pentru că condiţia este finalizarea implementării planului. Şi cum merge? Am ajuns la cererea de plată numărul trei. E bine, dar de fapt este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare”, a subliniat Gauer în cadrul conferinței desfășurate la Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Oficialul european a lansat astfel un apel pentru implementarea reformelor, cu precădere cele fiscale, ”care sunt în plan anul acesta”.

”Situaţia fiscală trebuie soluţionată şi planul este doar un instrument pentru asta şi trebuie să facem asta acum, fiindcă 29 de luni e o perioadă de fapt foarte scurtă. Un al 2-lea exemplu de reformă pe care o să-l dau este despre întreprinderile de stat care joacă un rol foarte important în economia românească. Este important să existe guvernanţă corespunzătoare, o funcţionare adecvată. Implementarea reformelor şi asigurarea unei funcţionări adecvate a economiei în acest domeniu este absolut esenţială. Revenind la investiţii, 1,9 miliarde cheltuieli, foarte bine. Asta am înţeles de la domnul ministru, dar ce mai vedem? Vedem şi că multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul”, a continuat Celine Gauer.

Urgența este justificată dacă luăm în calcul explicațiile acesteia: orice cerere de plată care nu a fost trimisă până în august 2026, respectiv în 29 de luni, orice jalon şi ţintă care nu au fost realizate până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România şi poate chiar returna anumite fonduri.

Este o concluzie drastică, totul trebuie făcut acum, trebuie să acţionăm acum, nu există posibilitatea amânării sau prelungirii, pentru că timpul rămas este extrem de scurt până în 2026. Mesajul meu este un mesaj al urgenţei şi o solicitare de sprijin. Nu e vorba despre un guvern sau altul, este o chestiune care vizează întreaga ţară. Este important pentru toată lumea. De aceea este atât de important acest eveniment pentru că părţile interesate vor auzi despre progresele realizate. Avem toate ministerele de resort prezente. Pot să vă asigur că Comisia va fi de partea dumneavoastră pe tot parcursul acestui proces. Ştim că este dificil, ştim că este an electoral, ştim că există provocări şi vom face tot ce putem pentru a vă ajuta. Dar, în esenţă, succesul sau insuccesul acestui instrument de dumneavoastră depinde”, a concluzionat directorul general al Grupului operativ SG RECOVER al Comisiei Europene.

Amintim că premierul Marcel Ciolacu i-a îndemnat săptămâna trecută pe miniștrii coordonatori de reforme să fie pregătiți pentru vizita oficialilor europeni responsabili pentru evaluarea implementării PNRR.

România așteaptă aprobarea cererii de plată numărul trei, după ce a depus o solicitare în acest sens la mijlocul lunii decembrie.

Sumele aferente acestei cereri se ridică la aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România și acoperă un număr total de 74 ținte/jaloane aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022.

Aceste fonduri se vor adăuga sumei de 9,1 miliarde euro încasată pe PNRR până în prezent de România, reprezentând pre-finanțarea în procent de 13% cu o valoare de 3,79 miliarde euro, cererea de plată numărul 1 cu o valoare de 2,56 miliarde euro și cererea de plată numărul 2 cu o valoare de 2,75 miliarde euro.

Odată finalizată procedura de plată pentru cererea de plată nr. 3 România urmează să transmită cea de-a patra cerere de plată în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro aferentă îndeplinirii a 46 de ținte și jaloane.

COMISIA EUROPEANA

UE alocă încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis alocarea a încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, precum și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina, informează comunicatul oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat acest sprijin suplimentar în conferința de presă de vineri, alături de cancelarul german Friedrich  Merz. 

Finanțarea suplimentară provine din revizuirea actualului Cadrul Financiar Multianual (CFM – 1,8 miliarde euro) și dintr-o majorare a Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF) și a Instrumentului pentru Managementul Frontierelor și Vize (BMVI – 1,2 miliarde euro).

Aceste fonduri se adaugă celor aproape 11 miliarde de euro deja alocate pentru migrație și gestionarea frontierelor prin AMIF și BMVI pentru perioada 2025–2027, precum și celor 450 de milioane de euro alocate statelor membre care găzduiesc persoane aflate sub protecție temporară din Ucraina, începând din 2022.

„În ceea ce privește gestionarea migrației, sprijinim statele membre pe tot parcursul acestui proces. Cele 3 miliarde de euro vin într-un moment crucial, în care pregătirile pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul avansează în ritm susținut, iar solidaritatea UE cu Ucraina rămâne fermă”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație

Statele membre vor putea utiliza acest sprijin financiar suplimentar până la finalul anului 2027, atât pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul (prin AMIF și BMVI), cât și pentru sprijinirea persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (prin AMIF).

Fiecărui stat membru îi va fi alocată o sumă specifică, stabilită pe baza unui set de criterii de eligibilitate. Pentru a accesa această finanțare suplimentară, statele membre vor trebui să își modifice programele naționale existente până la sfârșitul anului 2025. Comisia este deja în contact strâns cu autoritățile naționale pentru a oferi sprijinul necesar în acest proces.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Ilie Bolojan și vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, întrevedere la București. Recuperarea întârzierilor din PNRR, discutată

Published

on

Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele interimar, Ilie Bolojan, informează un comunicat oficial al Administrației Prezidențiale. 

Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm / Readiness 2030 și creării de locuri de muncă.

De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană.

Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică.

Citiți și: Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Comisia Europeană a anunţat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunţat a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al planului de redresare post-pandemie NextGenerationEU. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: Peste 70% dintre europeni sunt îngrijorați de faptul că dezvoltarea IA ar putea avea un impact asupra ocupării forței de muncă sau asupra veniturilor artiștilor

Published

on

© Creative Europe/ Facebook

Cultura oferă cetățenilor un sentiment de comunitate și integrare. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană, cetățenii sprijină cu fermitate schimburile culturale, libertatea artistică și condițiile de muncă echitabile pentru artiști. Aceștia solicită, de asemenea, un rol mai puternic al UE pentru a proteja patrimoniul și a răspunde impactului noilor tehnologii.

87% dintre respondenți sunt de acord că domeniul cultural și schimburile culturale ar trebui să ocupe un loc foarte important în UE, astfel încât cetățenii să se simtă mai europeni. 86% afirmă că patrimoniul cultural este important pentru Europa, confirmând că cultura este apreciată nu numai în viața actuală, ci și ca parte a trecutului. Un procent similar de respondenți afirmă că cultura și artele sunt importante pentru bunăstarea și dezvoltarea economică.

Libertatea artistică este apreciată, dar percepțiile variază

Libertatea artistică rămâne un pilon al societăților democratice, iar 88% dintre europeni au declarat că aceasta contează pentru ei. 77% cred că artiștii își pot exprima liber ideile și opiniile fără teama de cenzură sau represalii din partea guvernului lor. Cu toate acestea, percepția asupra libertății artistice variază de la un stat membru la altul.

Aproape jumătate dintre europeni se implică în activități artistice

49% dintre respondenți au indicat că au participat la activități artistice în ultimele 12 luni. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu 2013, când cifra a fost de 37%.

Cetățenii își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul IA și la remunerarea artiștilor

În același timp, 73% dintre europenii intervievați sunt îngrijorați de faptul că dezvoltarea IA generative ar putea avea un impact asupra ocupării forței de muncă sau asupra veniturilor artiștilor. Mai puțin de jumătate dintre europeni (48%) au declarat că ar putea face diferența între o operă de artă cu IA și una realizată de un om. În sens mai larg, remunerarea echitabilă rămâne o problemă: doar 51% afirmă că, în opinia lor, artiștii din țara lor primesc, în general, o remunerație echitabilă și adecvată pentru munca lor.

Publicul sprijină consolidarea rolului UE în domeniul culturii

Europenii consideră, de asemenea, că țara lor și UE ar trebui să colaboreze mai strâns în chestiuni de politică culturală, principalele priorități fiind:

  • creșterea accesibilității artelor;
  • protejarea siturilor de patrimoniu cultural în timpul războaielor, al dezastrelor naturale sau al schimbărilor climatice;
  • garantarea faptului că artiștii și lucrătorii din domeniul cultural beneficiază de o remunerație echitabilă și de condiții bune de muncă.

În cazul respondenților din România, 76% afirmă că au un interes crescut pentru cultură. Acest interes se reflectă în preferințele pentru muzică, filme, dar și tradiții populare.

Participare culturală sub media europeană
Cu toate acestea, doar 36% dintre români au participat la cel puțin un eveniment cultural în ultimele 12 luni (față de 52% media UE). Cele mai frecvente activități sunt vizionarea de filme sau ascultarea muzicii, mai rar fiind menționate vizitele la muzee, concerte sau teatre.

Principalele bariere
Românii indică în principal:

  • lipsa de timp (39%)
  • prețul ridicat al biletelor (28%)
  • lipsa ofertei culturale locale (22%)

Rolul educației și tehnologiei
68% consideră că educația artistică ar trebui să aibă un rol mai important în școală. De asemenea, platformele digitale devin o poartă tot mai accesată spre cultură – peste 70% dintre respondenți au consumat produse culturale online.

Sprijin pentru diversitate și patrimoniu
Românii sunt printre cei mai mari susținători ai păstrării patrimoniului cultural și ai promovării diversității culturale în UE.

Rezultatele Eurobarometrului special de astăzi vor contribui la pregătirea Busolei culturale pentru Europa, viitorul cadru strategic al Comisiei pentru politica culturală a UE, care este așteptat încă în 2025. În plus, o cerere de contribuții privind Busola pentru cultură este în prezent deschisă pentru feedback până la 13 mai.

Sondajul a fost realizat în perioada februarie-aprilie 2025 și a colectat răspunsuri de la peste 26.300 de cetățeni ai UE. Raportul complet și detaliat, precum și fișele informative pentru fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE au fost publicate astăzi pe site-ul Eurobarometru.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Trump îl ironizează pe Putin legat de un acord cu Ucraina: Este prea ocupat să celebreze victoria în al Doilea Război Mondial, care nu ar fi putut fi câștigat fără SUA

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Zelenski îl provoacă pe Putin să se întâlnească joi, în Turcia, după ce Trump a cerut negocieri directe Ucraina – Rusia: “Îl voi aștepta personal”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Emmanuel Macron atenționează Moscova: Nu poate exista nicio negociere în timp ce armele vorbesc și civilii sunt bombardați

INTERNAȚIONAL13 hours ago

“Un semn pozitiv”, afirmă Zelenski după ce Putin a propus “negocieri directe” Rusia – Ucraina: Ne așteptăm ca Rusia să confirme încetarea focului din 12 mai

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Papa Leon al XIV-lea va prelua moștenirea lui Francisc și numește inteligența artificială motiv al numelui său, comparând-o cu revoluția industrială din timpul lui Leon al XIII-lea

ROMÂNIA14 hours ago

Ungaria nu intenționează să influențeze alegerile prezidențiale din România, i-a transmis Viktor Orban liderului UDMR Kelemen Hunor

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Trump: Când ”baia de sânge” fără sfârșit se va încheia, va fi o lume cu totul nouă și mult mai bună. Urmează o săptămână importantă

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Zelenski, mesaj către liderii ”coaliției voluntarilor”: Misiunea noastră comună este să oprim Moscova. Ucraina, pregătită de pace

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Cancelarul german Friedrich Merz anunță că nu va mai face publice detaliile cu privire la ajutorul militar pentru Ucarina

INTERNAȚIONAL17 hours ago

India și Pakistan au decis încetarea imediată a focului. SUA îi felicită pe premierii Modi și Sharif pentru ”spiritul de stat cu care au ales calea păcii”

U.E.2 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA3 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA1 week ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA2 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 weeks ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA4 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA1 month ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA1 month ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending